Plângere contravenţională. Sentința nr. 3764/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3764/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 30-10-2015 în dosarul nr. 3764/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3764
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 OCTOMBRIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN
PREȘEDINTE: Ș. M. A.
GREFIER: NIȚEANU V. M.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta D. M. împotriva proceselor-verbale de contravenție . nr._/21.03.2012 și R12 nr._/21.03.2012 emise de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - D.R.D.P. BUCUREȘTI.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 40 lei conform chitanțelor nr._/23.10.2015 și nr._/23.10.2015 (f. 49, 50).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata a comunicat la dosar întâmpinare, Primăria Provița de Sus a depus adresa nr. 3713/06.10.2015, și petenta a depus chitanțele nr. nr._/23.10.2015 și nr._/23.10.2015, în valoare de 40 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 244 alin. 1 C. pr. civ., declară cercetarea procesului încheiată și întrucât au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei conform art. 394 alin. 1 C. pr. civ. instanța reține cauza pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, contestatoarea D. M. în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a solicitat anularea încheierii nr. 441/22.04.2015 emisă în cadrul dosarului de executare nr. 441/22.04.2015 deschis de către B.EJ. P. A., precum și anularea tuturor formelor și a tuturor actelor subsecvente din dosarul de executare nr. 441/22.04.2015 (inclusiv a înștiințării din 22.04.2015 și a somației din 22.04.2015) având ca efect desființarea titlurilor executorii; repunerea în termenul de contestare a proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._/21.03.2012 si R12 nr._/21.03.2012 și anularea acestora.
În motivarea cererii contestatoarea arată că B.E J. P. A. a emis înștiințarea la data de 22.04.2015 prin care aducea la cunoștința faptul ca s-a declanșat executarea silita în baza titlurilor executorii reprezentate de procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției R12 nr._/21.03.2012 și R12 nr._/21.03.2015 emise de către C.N.A.D.N.R. S.A. Debitul este reprezentat de către suma de 56 euro, contravaloare tarif de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din O.G.15/2002, și 259.40 lei cheltuieli de executare silită.
Cele două procese-verbale nu i-au fost comunicate, iar în înscrisurile prezentate nu a observat existența plicurilor de comunicare a proceselor-verbale care să poarte ștampila cu data comunicării; și a luat la cunoștință despre acestea odată cu executarea.
Articolul 27 din O.G .2/2001 stabilește modul de comunicare a procesului - verbal și a înștiințării de plată și anume prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișarea la domiciliu sau la sediul contravenientului. Aceasta presupune că afișarea reprezintă o comunicare pur teoretică a procesului verbal și nu garantează luarea la cunoștința de către contravenient a faptului comunicării; are caracter subsidiar, în situația în care modalitatea de bază eșuează.
Articolul 37 din O.G. nr. 2/2001 arată că procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Articolul 39 O.G. nr. 2/2001 arată că: (1) Punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face astfel: de către organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției in termenul prevăzut de lege; de către instanța judecătoreasca in celelalte cazuri. (2)In vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere in termenul legal, in termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătorești irevocabile prin care s-a soluționat plângerea, in termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, astfel: pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităților administrative teritoriale in a căror raza teritoriala domiciliază contravenientul persoana fizica sau după caz, își are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica; pentru sumele ce se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Naționala de Administrare Fiscala, in a căror raza teritoriala își are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica. (3) Executarea se face in condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silita a creanțelor fiscale. Întrucât procedura nu a fost respectata, menționează faptul ca procesele verbale ce reprezintă titlu executoriu nu au fost comunicate in termen legal, motiv pentru care invocă excepția prescripției executării.
Potrivit dispozițiilor art. 14 alin 1 din O.G. nr. 2/2001 executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de 30 de zile de la data aplicării sancțiunii.
Contestatoarea arată că înțelege ca pe calea prezentei contestații să pună în discuție problema prescripției executării sancțiunii contravenționale ca urmare a necomunicării actelor de constatare și sancționare a contravențiilor în termenul prevăzut de lege. Aceste apărări pot fi invocate doar pe calea prezentei contestații la executare. Problema prescripției executării sancțiunii contravenționale poate fi analizată doar în cadrul contestației la executare întrucât vizează aspecte ulterioare întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor. Înainte de a se discuta despre termenul de prescripție reglementat prin Codul de procedura fiscală, trebuie verificate prevederile referitoare la prescripție din actul normativ-cadru în domeniul contravențiilor, respectiv prevederile art.13 și art.14 din O.G. 2/2001. Cu alte cuvinte, poate organul fiscal să comunice corect prin orice modalitate (si aici fac referire la adresa comunicării actelor de executare de către B.E.J. P. A.), acest lucru este inutil dacă organul care a constatat contravenția nu a comunicat procesul-verbal în termenul menționat mai sus și așa cum prevede legea.
Pe calea contestației la executare, cel căruia i-a fost comunicat procesul-verbal după 30 de zile de la data aplicării sancțiunii amenzii, va putea invoca excepția prescripției executării sancțiunii, iar rezultatul va fi anularea actelor de executare silita. Pentru ca, dacă art.14 din O.G. nr. 2/2001 nu a fost respectat, dreptul organului fiscal de a cere executarea silită nu s-a născut.
Consideră contestatoarea că este evident faptul că executarea silită însăși este abuzivă având în vedere intervenția Legii 144/2012 prin care s-a abrogat tariful de despăgubire.
În drept s-au invocat disp. art.15 din Constituția României; art. 6 C. civ., Legea 144/2012, art. II din O.G. 15/2002.
Instanța constatând că prin cererea de chemare în judecată se solicită nu numai anularea actelor de executare, dar și anularea proceselor-verbale de constatate și sancționare a contravenției . nr._/21.03.2012 și R12 nr._/21.03.2012, precum și repunerea în termenul de contestare a acestora, a dispus disjungerea acestui capăt de cerere, respectiv a plângerii contravenționale și formarea unui nou dosar, ce face obiectul prezentei cauze înregistrată sub nr._, la data de 15.07.2015.
Față de cererea disjunsă instanța a dispus comunicarea acesteia intimatei.
La data de 13 octombrie 2015, intimata a depus la dosar întâmpinare (f. 35, 36) prin care a solicitat respingerea acțiunii înregistrate, ca inadmisibilă.
În motivarea întâmpinării, intimata arată că plângerea contravenționala se depune in termen de 15 zile de la data comunicării, altfel, procesul-verbal de constatare a contravenției devine titlu executoriu fără investire sau alia formalitate, cu privire la obligația de plata a valorii tarifului de despăgubire.
Titlul executoriu a fost instituit cu respectarea prevederilor legale, in virtutea căruia a devenit posibila punerea in executare pe cale silita a creanței constatate, executarea fiind circumscrisa obiectului pe care acesta 1-a determinat.
Executarea silita a fost efectuata in temeiul unei hotărâri judecătorești, creanța fiind certa, lichida și exigibila, așa cum este definita in baza art. 662 NCPC, încuviințarea executării silite fiind efectuata fără vicii, respectându-se prevederile art. 665 NCPC, actele ulterioare fiind comunicate debitorului împreună cu somația (art. 666 si 667 NCPC). In situația de fata, debitorul putea formula contestație la executare, conform art. 771 NCPC, fără a putea invoca motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecații în primă instanța sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisa (art. 712 alin. 1), fiind depusa cu respectarea prevederilor art. 713 NCPC. Pentru suspendarea temporara a executării, până la soluționarea de către instanța a cauzei, debitorul trebuia sa achite o cauțiune, potrivit cu valoarea obiectului contestației, așa cum acestea sunt enumerate în cuprinsul art. 718 NCPC.
Problemele litigioase apărute cu prilejul executării silite sunt soluționate de instanța de executare, prin intermediul contestației la executare, care apare ca fiind mijlocul procedural prin care părțile sau terțele persoane vătămate prin executare se pot plânge instanței competente cu scopul de a obține desființarea actelor presupus a fi ilegale, de executare.
Potrivit NCPC, executorul judecătoresc dispune, prin încheiere, începerea, amânarea, suspendarea și încetarea executării silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obținute din executare, iar dacă prin lege nu se dispune altfel, aceste încheieri sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestație la executare.
Sumele datorate ce urmează sa fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulata de partea interesata si ținând seama de probe administrate de aceasta (art. 701 NCPC).
Față de cele detaliate, intimata menționează faptul ca debitorul nu poate avea calitatea de petent ., termenul de depunere al acestui tip de cerere in instanța fiind depășit de alte acte procedurale, finalizate prin încheierea din Dosarul Execuțional astfel ca orice apărări de fond devin inutile si tardiv formulate.
Intimata mai a arată că fiecare fapta întrunește cumulativ cele 4 trăsături ale unei contravenții, fiind tipica (se încadrează in modelul abstract descris in norma de incriminare a contravenției), antijuridică (aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legala), prevăzuta de lege (art. 8 din OG15/2002) și săvârșita cu vinovăție.
Conform art. 27 din OG 2/2001 "comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plata se face prin postă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului (...)", in cauza de fata fiind vorba despre 2 procese verbale de constatare a contravențiilor afișate in anul 2012.
Faptul ca prin Decizia 10 a ICCJ s-a statuat ca procedura de comunicare a proceselor-verbale de constatare contravențiilor se face prin afișare doar ca si procedura subsidiara comunicării prin poșta cu aviz de primire, nu afectează valabilitatea comunicării, in condițiile in care aceasta decizie a fost pronunțata in anul 2013, cu mult ulterior întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției pus in discuție. Decizia mai sus amintita nu poate produce efecte juridice in condițiile in care o asemenea decizie nu retroactivează, fiind obligatorie si devenind aplicabila in sensul ca-si produce efecte in raport cu procesele verbale emise ulterior publicării sale în Monitorul Oficial (23.07.2013). Norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurala căreia nu i se poate aplica principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale, astfel ca procedura de comunicare a titlului executoriu în cauza s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale in vigoare la momentul respectiv.
Procesele-verbale au fost întocmite în 2012, iar plângerea contravenționala a fost înregistrata pe rolul instanței in 2015, data ulterioara publicării in Monitorul Oficial al Legii nr. 144/2012, mai exact 24 iulie 2012.
Art. II menționează ca "Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privirid aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contesta în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Astfel, din interpretarea literara a textului de mai sus, rezulta faptul ca tarifele se anulează doar în cazul in care un petent depune plingerea contravenționala înainte de data de 24 iulie 2012, situație în care petentul debitor, nu se încadrează.
În drept au fost invocate disp. art. 208, 662, 665 - 667, 712, 713, 718, 771 Cod pr. civilă.
În temeiul art. 223, 411 (2) N.C.P.C. intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/21.03.2012 (f.13) petenta D. M. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250 lei, în baza disp. art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 întrucât s-a constatat că la 21.10.2011, ora 14:57, pe DN 1 Românești, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, ce-i aparține, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Și prin procesul-verbal de contravenție . nr._/21.03.2012 (f. 16) petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 250 lei, în baza disp. art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 întrucât s-a constatat că și la 24.10.2011, ora 07:54, pe DN 1 Românești, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare_, ce-i aparține, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Prin prezenta cererea s-a solicitat anularea actelor de executare, dar și repunerea în termenul de contestare a celor 2 procese-verbale de contravenție, mai sus menționate, și anularea acestora.
Astfel la 15.07.2015 instanța a dispus disjungerea plângerii contravenționale formulată de petentă, de capătul de cerere privind contestația la executare și s-a format dosarul nr._ .
Cu privire la aceste procese-verbale de contravenție petenta solicită în principal repunerea în termenul de formulare a plângerii contravenționale, motivat de faptul că nu i-au fost comunicate, ci a luat cunoștință de acestea la 22.04.2015 când B.E.J. P. A. i-a adus la cunoștință faptul că s-a declanșat procedura de executare silită.
De asemenea se mai învederează de petentă și faptul că nu s-a realizat de intimată o comunicare legală a proceselor-verbale de contravenție.
Potrivit art. 186 alin. 1 și 2 C. pr. civ. partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la data încetării împiedicării.
În raport de aceste prevederi legale instanța constată cererea petentei de repunere în termenul de formulare a contestației la executare este neîntemeiată urmând a fi respinsă.
Deși susține că nu i s-au comunicat cele 2 procese-verbale de contravenție și nu a luat cunoștință de acestea decât la data înștiințării despre declanșarea procedurii de executare, prin adresa nr. 3713/06.10.2015 emisă de Primăria . (f. 39) se arată că petenta a și achitat amenzile aplicate prin aceste acte contravenționale în 48 ore de la comunicarea acestora prin chitanțele nr. 1661/12.04.2012 și nr. 1662/12.04.2012.
Astfel s-a comunicat la dosar de Primăria . aceste 2 chitanțe de plată a amenzilor contravenționale, dar și dovezile de comunicare a proceselor-verbale de contravenție (f. 40, 41).
În aceste condiții rezultă, contrar celor susținute prin plângerea formulată, că petenta a luat cunoștință de procesele-verbale de contravenție de la data comunicării acestora prin afișare la 10.04.2012.
Cu referire la modalitatea de comunicare se constată că într-adevăr prin decizia nr. 10/2013 Î.C.C.J. a statuat că în interpretarea și aplicarea disp. art. 27 alin. 1 teza I rap. la art. 14 alin. 1, art. 25 alin. 2 și art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție prin afișare la domiciliul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Însă în situația în care rezultă cu certitudine faptul că petenta a luat cunoștință de procesul-verbal de contravenție, indiferent de modalitatea de comunicare (decizia I.C.C.J. privind situația în care actul contravențional nu a ajuns efectiv la destinatar, respectiv la cunoștința contravenientului ca urmare a expedierii procesului-verbal și neprezentării contravenientului la oficiul poștal pentru ridicarea actului) are posibilitatea ca de la acest moment să formuleze plângere contravențională în conformitate cu disp. art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Așa fiind instanța va respinge cererea de repunere în termen ca neîntemeiată, iar față de disp. art. 10 din OG nr. 15/2002 potrivit cărora „Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.”, rap. la art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 ce stabilește că plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție se poate face în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, instanța va admite excepția tardivității formulării plângerii, invocată de intimată.
În consecință instanța constată că plângerea a fost formulată după expirarea termenului legal de 15 zile și va admite excepția tardivității formulării plângerii invocată de intimată, urmând a respinge plângerea împotriva proceselor-verbale de contravenție . nr._/21.03.2012 și . nr._/21.03.2012, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de repunere în termenul de contestare a proceselor-verbale de contravenție, ca neîntemeiată.
Admite excepția tardivității formulării plângerii contravenționale invocată de intimată, și în consecință:
Respinge, ca tardiv formulată, plângerea contravențională formulată de petenta D. M., CNP_, cu domiciliul în ., ., nr. 210, jud. Prahova, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, .. 410 A, sector 6, CUI_, J_, cont RO 56 RNCB_, împotriva proceselor-verbale de contravenție . nr._/21.03.2012 și . nr._/21.03.2012.
Cu drept de apel, ce se depune la prezenta instanță, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.10.2015.
Judecător, Grefier,
Red. ȘMA/NVM
4 ex./06.11.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
