Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1322/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1322/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 1322/2015
Dosar nr._ contestație la executare
anulare act
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1322
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16 NOIEMBRIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A. P.
GREFIER M. M.
La ordine, judecarea acțiunii civile având ca obiect „contestație la executare - anulare act”, formulată de contestatorii P. R. și P. D., intimați fiind N. V. și . Primar.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților în fond au avut loc în ședința publică din data de 02 noiembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru data de 09 noiembrie 2015, apoi pentru astăzi 16 noiembrie 2015.
JUDECĂTORIA
Constată că prin cererea formulată la data de 7 noiembrie 2014, contestatorii P. R. și P. D., i-au chemat în judecată pe intimați fiind N. V. și . Primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea actului de adjudecare nr. 218/27.11.2009, act de executare silită-vânzare cumpărare, emis în dosarul execuțional 218/2007 al B. S. R., să se dispună suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. 440/E/2014 al B. C. Sarmis; să se dispună anularea încheierii de încuviințarea executării silite din 8.10.2014 dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, să se dispună anularea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. 440/E/2014 al B. C. Sarmis și să se dispună anularea somației emise și a tuturor actelor de executare ce vor fi emise până la rămânerea definitivă a hotărârii, să se lămurească întinderea titlului executoriu și să se constituie un drept de retenție asupra imobilului ce se execută, până când adjudecatara achită îmbunătățirile substanțiale aduse imobilului, care nu este același cu cel care s-a adjudecat în 2009.
Contestatorii și-au motivat cererea arătând că au avut cu intimata adjudecatara N. V. o relație apropiată, fiul acesteia, N. G. era în 2009 prietenul fiicei acestora de 5 ani și urmau să se căsătorească, stabilind și data nunții, astfel că intimata, în considerarea relațiilor apropiate, s-a oferit să îi ajute să achite datoria de 100.000 RON aferentă ds. execuțional 218/2007, unde aveau calitatea de debitori - garanți ipotecari.
S-a susținut că în acest sens intimata i-a împrumutat pe contestatori cu suma de 30.000 RON (7900 Euro în 2009) și cu suma de 30.000 RON pe P. E. ( mama contestatorului ) care avea de asemenea calitatea de debitoare - garant ipotecar, aceștia susținând că mai aveau fiecare câte 20.000 RON, astfel încât întreaga datorie era acoperită.
Totodată au precizat că inițial s-au înțeles cu intimata N. V. să întocmească un contract de împrumut, iar ulterior aceasta s-a răzgândit și a condiționat acordarea împrumutului de participarea la licitație și adjudecarea ambelor imobile, astfel că aflându-se în nevoie și în baza relațiilor pe care le avea atunci cu intimata, pe încredere au fost de acord, aceasta adjudecând ambele imobile - case cu câte 50.000 lei fiecare, intimata asigurându-le anterior adjudecării, că după restituirea împrumutului, urma să le întocmească acte pe imobile.
Contestatorii precizează că în anul 2014, împreună cu fratele P. I. și mama E. au luat legătura cu intimata comunicându-i că aveau toți banii și ea a fost de acord cu încheierea actelor de proprietate asupra bunurilor, solicitând însă suma de 16.000 euro pentru fiecare imobil, adică dublul sumei împrumutate, aspect cu care au fost de acord, neavând altă soluție și dându-și seama că intimata a urmărit de la început o dobândă pe bani de peste 100% și de aceea a insistat să participe la licitație și să-și adjudece bunul în loc de contractul de împrumut.
Mai arată contestatorii cu au încheiat act de vânzare cumpărare pentru imobilul numitei P. Elenora, cu prețul total de 32.000 euro, care trebuia să acopere și împrumutul acestora, urmând ca în cursul aceleiași zile să se încheie actul pentru imobilul lor, însă intimata a condiționat încheierea actului de plata unei alte sume de 28.000 euro, pe care ei nu îi aveau și au încercat să diminueze suma purtând o . negocieri, însă în final intimata a ales să execute actul de adjudecare.
De asemenea se menționează că din anul 2009 și până în prezent au folosit imobilul și l-au refăcut în întregime, astfel că locuința adjudecată la 50.000 lei (aprox. 13.000 Euro) care avea un singur nivel nu are nimic în comun cu imobilul actual și dacă ar valorifica actul de adjudecare intimata s-ar îmbogăți fără just temei, în contextul în care prețul imobilului este acum de 70.000 Euro, casă P+1+M, iar față de împrumutul de 7900 Euro i s-au restituit 16.000 Euro.
Se precizează de către contestatori că actul de adjudecare fiind emis sub imperiul vechiului cod este susceptibil de atacare nu numai ca titlu executoriu în prezentul dosar de executare, dar și ca act de executare în vechiul dosar de executare, act care nu se comunică debitorilor pe vechiul cod de procedură civilă, astfel că sunt aplicabile și dispozițiile art. 399 al. 1 și nefiind o hotărâre judecătorească poate fi atacat și pe apărări de fond.
Apărarea de fond pe care o invocă este faptul că intimata a adjudecat bunul nu în ideea de a dobândi un drept de proprietate, ci animată de câștigul unei dobânzi de peste 100% pentru banii împrumutați și acum dobândirea unui bun cu o valoare de 7 ori mai mare decât ceea ce a adjudecat în 2009, intimata știind că imobilul a fost refăcut în întregime, astfel că actul de adjudecare are o cauză ilicită ascunzând practic o cămătărie, fiind invocate prevederile art.948 pct.4 și 966 cod civil de la 1865.
N. V. prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea contestației la executare, susținând că actul de adjudecare are un caracter special referindu-se la actele de procedură înfăptuite de către executorul judecătoresc în procedura executării silite imobiliare și nu este un act juridic comun.
De asemenea că până la momentul emiterii actului de executare procedura executării silite a parcurs mai multe etape prevăzute de art.516, 517 Cod procedură civilă vechi aplicabile în speță, respectiv se întocmesc o . acte de procedură ce pot fi atacate conform art.399 și se pot invoca motive de nulitate relativă sau absolută a actelor întocmite în cursul executării silite.
Se arată de către intimată că se invocă o cauză de nulitate absolută întemeiată pe art.948 pct.4 Cod civil de la 1865- cauză ilicită, însă aceasta nu se invocă raportat la actul de adjudecare sau la momentul în care a fost încheiat, iar existența cauzei ilicite trebuie raportată la convingerea părților din momentul încheierii actului, nu la momentul prezent în care părțile susțin că nu sunt de acord să răscumpere imobilul dobândit de ea cu actul de adjudecare și că acum ar fi urmărit practic o „cămătărie”.
Intimata precizează că în realitate situația de fapt este alta decât cea prezentată de contestatori, că în 2009 era în relații bune cu contestatorii, care pe baza acestor relații i-au solicitat să participe la licitație și să achiziționeze dacă poate imobilul casă, proprietatea lor, nedorind ca acesta să ajungă la o persoană necunoscută, că în aceste condiții s-a înscris la licitație și neavând banii necesari cumpărării și-a vândut un apartament și că după adjudecare, întrucât contestatorii nu aveau unde locui, la rugămintea lor a acceptat ca ei să locuiască în continuare până la rezolvarea situației locative și că nu a fost nici o discuție între ei pentru vreun împrumut de bani și nici nu s-a împrumutat vreo sumă de bani.
Prin întâmpinarea formulată, . a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât în cadrul unei contestații la executare, doar părțile interesate sau vătămate prin actul de executare întocmit în cadrul dosarului de executare pot participa, astfel că în cauză . poate fi parte într-o acțiune ce se referă la actele de executare îndeplinite de un executor judecătoresc între două persoane fizice și care nu are legătură cu instituția lor, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestației.
Prin încheierea din 19 ianuarie 2015 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei F. Moldovei, dată fiind calitatea de proprietar tabular asupra terenului în cadrul unei contestații la executare vizând imobilul construcții aflat pe acest teren, astfel că apare o identitate față de raportul obligațional dedus judecății.
Totodată prin aceeași încheiere instanța a dispus disjungerea capătului de cerere vizând nulitatea actului de adjudecare nr.218/27.11.2009, act de executare silită-vânzare cumpărare, emis în dosarul execuțional 218/2007 al B. S. R. de celelalte capete de cerere, cu formarea prezentului dosar, întrucât privesc dosare de executare diferite și supuse unor proceduri diferite.
În cauză au fost administrate probe fiind solicitată copia dosarului de executare nr.218/2007 al B. S. R. și s-au depus la dosar în copie: somația din data de 14.10.2014 comunicată numiților P. R. și P. D. de către B. C. M.G.Sarmis, act de adjudecare nr.218/2007 din 27.11.2009 al B. S. R., extras CF nr. 30.238 Fd. Moldovei, închedierea nr. 2 din 14.10.2014 dată în dosarul de executare nr. 440/E/2014 și înștiințarea din aceiași dată emise de B. C. M.G.Sarmis, încheierea de încuviințare a executării silite din data de 08.10.2014 dată în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, planșe foto.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:
Instanța a rămas investită în prezentul dosar cu capătul de cerere vizând nulitatea actului de adjudecare nr. 218/27.11.2009, act de executare silită-vânzare cumpărare, emis în dosarul execuțional 218/2007 al B. S. R..
Potrivit art. 24 din Noul Cod de procedură civilă, dispozițiile legii noi de procedură se aplică proceselor și executărilor silite începute după . și având în vedere că în cauză se solicită anularea unui act de executare silită emis anterior datei de 15 februarie 2013, legea aplicabilă cauzei sub aspect procedural este vechiul Cod de procedură civilă.
Prin actul de adjudecare nr.218/2007 încheiat la data de 27.11.2009 de către B. S. R. s-a procedat la vânzarea imobilului casă de locuit situată în ..827, identic cu . din CF 4199 a ., ce a aparținut debitorilor P. R. și P. D., (amplasat pe un teren proprietatea Statului Român) vânzare care s-a făcut către adjudecatara N. V. pentru suma de 50.000 lei.
În cauză contestatorii au susținut că actul de adjudecare are o cauză ilicită, ascunzând practic o cămătărie invocând drept cauze de nulitate absolută art.948 pct.4 și 966 Cod civil de la 1865 și susținând că datorită relației apropiate pe care o aveau în anul 2009 cu intimata aceasta s-a oferit să-i ajute să achite datoria de 100.000 lei aferentă în dosarul execuțional 218/2007, sens în care i-a împrumutat cu suma de 30.000 lei (7900 euro la acea dată) pe ei și 30.000 lei pe mama contestatorului, toți având calitate de debitori, garanți ipotecari, urmând să facă un contract de împrumut, însă aceasta s-ar fi răzgândit și a condiționat acordarea împrumutului de participarea la licitație și adjudecarea ambelor imobile, astfel că aflându-se în nevoie și în baza relațiilor pe care le aveau atunci cu ea, au fost de acord și intimata a adjudecat ambele imobile casă cu câte 50.000 lei fiecare, urmând ca după restituirea împrumutului să le facă acte pe imobile.
Conform art.948 pct.4 și 966 Cod civil de la 1865 invocate, una din condițiile de valabilitate a unui act juridic este ca acesta să aibă o cauză licită, stabilindu-se că obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate să aibă nici un efect.
Instanța precizează că sub acest aspect trebuie amintite și prevederile art.967 Cod civil potrivit cărora convenția este valabilă cu toate că, cauza nu este expresă, aliniatul 2 stabilind că o cauză este prezumată până la dovada contrarie, prin această dispoziție instituindu-se în realitate două prezumții, respectiv prezumția de valabilitate a cauzei și prezumția de existență a cauzei, prin urmare cine invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie să dovedească și în consecință să răstoarne prezumția.
Totodată instanța amintește că unul din principiile care vizează regimul juridic al nulităților și efectul acestora, este acela că nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria incorectitudine sau imoralitate pentru a obține protecția unui drept.
În cauză instanța reține că din analiza dosarului execuțional nr.218/2007 a B. S. R. în care s-a pronunțat actul de adjudecare contestat, executarea silită împotriva numiților P. R. și P. D. a început ca urmare a cererii formulate de Bisca Francesco și viza executarea sumei de 30.000 euro, reprezentând un împrumut nerestituit și contravaloarea unui autocamion vândut, potrivit sentinței civile nr.2364/2007 a Judecătoriei Bistrița.
Cu ocazia executării având în vedere că asupra imobilului casă de locuit identic cu . CF 4199 a . proprietatea numiților P. R. și P. D., exista o ipotecă de rang I în favoarea BRD, s-a dispus conexarea cu dosarul de executare silită început de corpul executorilor bancari din cadrul BRD, unde aceștia figurau cu o creanță de 390.685 lei și dobânzi și pentru care se începuse executarea silită (fila 60 dosar).
Prin urmare doar prin raportare la documentația din baza dosarului de executare nu se confirmă susținerile intimaților, întrucât aceștia nu aveau o datorie de 100.000 lei, ci o datorie de 30.000 euro la creditorul Bisca F. și 390.685 lei la BRD în calitate de garanți ipotecari, astfel că nu putea fi vorba de un împrumut prin care ei intenționau să-și achite întreaga datorie așa cum au susținut.
Potrivit documentației existente la dosarul de executare și publicațiilor de vânzare, imobilul a fost evaluat la suma de 307.323 lei (contravaloarea sumei de 90.000 USD la cursul de schimb BNR) și după mai multe termene fixate pentru licitația publică, în final imobilul a fost adjudecat la data de 30.09.2009 pentru suma de 50.000 lei de către adjudecatara N. V., ulterior la data de 27.11.2009 fiind emis actul de adjudecare.
De asemenea fiind vorba de participarea la o licitație publică cu strigare, nu putem vorbi de condiționarea acordării împrumutului, de participarea intimatei la licitație și adjudecarea imobilelor în favoarea sa, pentru participarea la licitație nefiind necesar acordul debitorilor-contestatori.
Instanța menționează totodată că potrivit actelor de executare imobilul a fost evaluat la suma de 307.323 lei (90.000 USD la cursul de schimb al BNR de la acea dată) și la licitația din 30.09.2009 prețul de începere al licitației a pornit de la suma de 230.492 lei, fiind adjudecat în final de către N. V. cu suma de 50.000 lei, prin urmare nu poate fi vorba de o înțelegere anterioară vânzării la licitație între contestatori și intimată pentru un împrumut și o adjudecare de 50.000 lei, decât dacă între cele două părți a avut loc o înțelegere frauduloasă în dauna creditorilor, care au rămas prejudiciați, pe care acum contestatorii nu o pot invoca întrucât ar presupune să-și invoce propria incorectitudine sau imoralitate pentru susținerea acțiunii, ceea ce contravine principiului invocat mai sus.
Instanța menționează că în cauză contestatorii nu au reușit nici să răstoarne prezumția de valabilitate a cauzei actului juridic, întrucât instanța le-a admis proba cu doi martori, acordându-le mai multe termene în acest sens, în final contestatorii fiind decăzuți din această probă.
În consecință, față de cele expuse mai sus, instanța urmează să respingă cererea vizând nulitatea actului de adjudecare nr.218/27.11.2009 emis în dosarul execuțional 218/2007 al B. S. R., ca nefondată.
Conform art.274 din vechiul Cod de procedură civilă instanța îi va obliga pe contestatori să-i plătească intimatei N. V. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată, justificate cu onorariul avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă având ca obiect „contestație la executare - anulare act”, formulată de contestatorii P. R. și P. D., ambii cu domiciliul procesual ales la avocat R. R. din municipiul Vatra Dornei, ., județul Suceava, în contradictoriu cu intimații N. V. cu domiciliul în municipiul Câmpulung Moldovenesc, .. 61, ., județul Suceava și . Primar, privind constatarea nulității actului de adjudecare nr. 218/27 noiembrie 2009, act de executare emis în dosarul execuțional 218/2007 al B.E.J. S. R..
Obligă pe contestatori să plătească intimatei N. V. suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red:P.A.A.
Tehnored:M.M.
Ex6/17 decembrie 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 164/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 860/2015.... → |
|---|
