Stabilire domiciliu minor. Hotărâre din 13-06-2013, Judecătoria CAREI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 1444/218/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
-
Dosar nr._
ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ nr.1514
Ședința publică de la 13 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. C. A.
GREFIER: C. M.
&&&&&
Pe rol fiind judecarea cererii de ordonanță președințială formulată de petentul P. ALIOȘA, domiciliat în Tășnad, ., județ Satu M.,. în contradictoriu cu intimata P. A. C., domiciliată în Tășnad, ., . M., având ca obiect „stabilirea exercitării autorității părintești” și „stabilire domiciliu minor”.
La apelul nominal, făcut în ședința publică s-a prezentat avocat S. S., cu împuternicire avocațială nr.34/07.05.2013 emisă de Baroul Satu M. (fila 4 dosar) în reprezentarea petentului lipsă, minora asistată de bunica paternă, și intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că a fost amânată cauza pentru a se reveni cu adresă către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei oraș Tășnad, pentru refacerea anchetei sociale; pentru a se solicita se la Școala cu clasele V-VIII Tășnad relații privind minora P. A. Alisia A.; de asemenea, pentru a se solicita de la psihologul școlii să întocmească un raport în urma întrevederilor avute cu minora. Părțile urmau să depună lista cuprinzând numele și adresa a câte un martor, pentru a fi legal citați, în termen de cinci zile de la încuviințare, sub sancțiunea decăderii din dovada încuviințată.
La data de 30.05.2013, după încheierea dezbaterilor, s-a depus ancheta socială solicitată Autorității Tutelare din cadrul Primăriei oraș Tășnad. (filele 14-16 dosar).
La data de 10.06.2013, intimata a depus lista cuprinzând numele și adresa martorului încuviințat, acesta neputând fi citat dată fiind perioada scurtă până la termenul de judecată, respectiv 13.06.2013. (fila 22 dosar),
La data de 10.06.2013 intimata a depus întâmpinare la care a anexat rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei din 22.09.2011, copia cărții sale de identitate, copia certificatului de naștere al minorei P. A. Alisia A., copia certificatului de căsătorie, copia certificatului de naștere al minorului P. A. E., copia sentinței civile nr.1927/29.10.2008 pronunțată de Judecătoria Carei, toate acestea în două exemplare (filele 23-31 dosar).
La data de 13.06.2013, prin serviciul de registratură, Autoritatea tutelară din cadrul Primăriei oraș Tășnad a depus ancheta socială, mai detaliată. (filele 32-33 dosar).
Instanța comunică reprezentantei petentului un exemplar din întâmpinare și înscrisurile depuse de către petentă.
Reprezentanta petentului, având în vedere caracterul urgent al cererii - ordonanță președințială, solicită ca instanța să nu dispună amânarea cauzei pentru a se reveni cu adresă către Școala Generală Tășnad. Menționează că s-a luat legătura cu diriginta minorei și aceștia au comunicat faptul că vor înainta instanței în cel mai scurt timp relațiile solicitate. Întrucât situația din casă nu o cunosc persoane străine, solicită încuviințarea în calitate de martor a bunicii paterne a minorei, care poate lămuri instanța cu privire la situația tensionată dintre minoră și mama sa precum și motivul pentru care au început aceste situații.
Intimata se opune să fie audiată în calitate de martoră bunica paternă, menționând că aceasta s-a aflat prezentă în sala de judecată la termenul anterior. Prezintă în sală minorul P. E., fiul cel mai mare al intimatei, solicitând audierea acestuia, având în vedere că la termenul anterior a fost ascultată și minora P. A.. Totodată prezintă martora încuviințată, Voc E..
Instanța, având în vedere principiul interesului superior al copilului prev. de art.263 C.civ. precum rolul activ al instanței în aflarea adevărului, instanța încuviințează audierea în calitate de martor a bunicii materne al minorei. Respinge cererea formulată de intimată privind solicitarea de a fi audiat minorul P. E..
Astfel, instanța, în temeiul art. 319 n.c.p.civ. trece la audierea martorilor propuși de părți, declarații luate sub prestare de jurământ după ce în prealabil sau luat datele acestora și li s-au pus în vedere consecințele mărturiei mincinoase. Depoziția martorilor au fost consemnate în procese verbale, separat atașate la dosar.
În temeiul art. 323 C.proc.civ. martorii își semnează declarațiile după ce au luat cunoștință despre conținut.
Părțile învederează instanței că nu au alte probe de administrat în cauză.
Alte probe nemaifiind cerute iar instanța considerând cauza în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta petentului solicită admiterea cererii de ordonanță președințială în sensul de a se dispune modificarea măsurilor privind minora P. A. Alisia A. născută la data de 12 octombrie 1999, respectiv măsurile privind persoana minorei în sensul de a stabili exercitarea autorității părintești numai petentului și să se stabilească locuința minorului la petent, în calitate de tată. Cu cheltuieli de judecată.
Intimata solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.
INSTANȚA
Asupra cererii de ordonanță președințială.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub dosar nr._ /14.05.2013 petentul P. A. în reprezentarea minorei P. A. Alisia A., în contradictoriu cu intimata P. A. C., a solicitat instanței ca pe cale de ordonanță președințială să dispună modificarea măsurilor privind minora P. A. Alisia A. născută la data de 12 octombrie 1999, respectiv măsurile privind persoana minorei în sensul de a stabili exercitarea autorității părintești numai petentului și să se stabilească locuința minorului la petent, în calitate de tată.
În motivarea cererii se arată de către petent că prin sentința civilă nr.1927/2008 din dosar nr._ al Judecătoriei Carei s-a dispus divorțul dintre petent și intimată. Minorii P. A. Alisia A. și P. A. E. au fost încredințați spre creștere și educare mamei.
Minora P. A. Alisia A. născută la 12.10.1999 dorește să i se stabilească locuința la petent, domiciliu care este în orașul Tășnad, ., județ Satu M..
Minora se află într-o stare sufletească critică și având în vedere interesul superior al minorului solicită admiterea cererii cu privire la modificarea măsurilor luate până în prezent u privire la minoră, în modalitatea solicitată. Petentul mai menționează că a fost chemată în ajutor pentru minoră și organele de poliție din Tășnad. Condițiile în care se află minora sunt o amenințare gravă la sănătatea și integritatea ei psihică și fizică.
Petentul mai menționează că există înregistrată o acțiune pe drept comun sub dosar nr._, sens în care solicită admiterea cererii de ordonanță președințială până la soluționarea cauzei pe drept comun.
În drept invocă art.996 N.C.proc.civ.
În probatoriu solicită administrarea probei cu înscrisuri.
În cauză s-au administrat probatorii cu acte, a fost audiată minora în camera de consiliu, s-a efectuat ancheta socială, s-au depus relații de la Școala cu clasele I-VIII Tășnad.
La termenul de judecată din 30 mai 2013 s-a prezentat în instanță intimata care a învederat faptul că nu este de acord cu admiterea cererii de ordonanță președințială, solicitând administrarea probei testimoniale.
La data de 10.06.2013 intimata a depus și în scris întâmpinare (filele 23 -24 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin Sentința civilă nr.1927/29.10.2008 din dosar nr._ a Judecătoriei Carei s-a dispus desfacerea căsătoriei din vina ambilor soți și au fost încredințați spre creștere, educare minorii P. A. E. născut la data de 16.05.1997 și P. A. Alisia A. născută la data de 10.10.1999 pârâtei mame, iar reclamantul tată a fost obligat să plătească pensie de întreținere în favoarea celor doi minori. 8filele 30-31 dosar).
Între mamă și minoră s-au ivit conflicte puternice motiv pentru care tatăl a promovat prezenta cerere, pe cale de ordonanță președințială, înregistrată sub dosar nr._ /14.05.2013, precum și o cerere, pe drept comun înregistrată sub dosar nr.1366/218/09.05.2013, în cadrul Judecătoriei Carei (filele 10-11 dosar).
Din ancheta socială efectuată în cauză, atât la data de 24.05.2013 cât și la data de 11.06.2013, autoritatea tutelară din cadrul Primăriei Tășnad arată că minora în prezent domiciliază la bunica paternă deoarece la începutul lunii mai au existat neînțelegeri între mamă și fiica sa. În urma acestor discuții minora și-a exprimat dorința e a locui la bunicii paterni dorind să rupă legătura cu mama sa pentru a nu mai fi restricționată la convorbirile telefonice. Se mai arată în anchetă că, din discuțiile purtate cu vecinii, mama este cea care se îngrijește de copii, inclusiv când a fost cazul a dus-o pe fetiță la Cluj N. pentru investigații medicale. Tot mama este cea care se interesa de situația școlară a fiicei sale, minora avea rezultate foarte bune la învățătură, nu avea absențe dar acum minora frecventează baruri cu băieți de vârstă mai mare, mama cerând chiar consiliere psihologică a minorei.
În ceea ce privește tatăl, acesta este plecat la lucru în străinătate iar din discuțiile purtate cu bunica rezultă că minora se simte bine la aceștia acasă deoarece sunt mai îngăduitori cu minora.
Pentru aceste motive se propune stabilirea domiciliului minorei la mamă. (filele 15, 31-32 dosar).
Fiind audiată în camera de consiliu aceasta a declarat că îi este pur și simplu frică să mai stea cu mama sa, s-a mutat cu bunicii paterni deoarece bunica o înțelege și o ajută, cu tatăl vorbește la telefon, iar mama sa personal a vorbit cu tatăl său la telefon și i-a promis că o lasă să locuiască cu acesta. Minora a mai arătat că mama o bate, o jicnește, o urmărește și vorbește cu prietenele sale amenințând-o chiar că o dă la casa de copii, iar când îi cere bani pentru școală mama o trimite la bunica pentru că ea nu poate să plătească și se enervează existând chiar o situație când mama sa a plecat în Germania trei săptămâni pentru a lucra și atunci a lăsat-o în grija unei femei cu care nu s-a înțeles. Fiind sărbătorile de paști a chemat-o pe bunica să o ajute, a venit tatăl și mama sa vitregă, iar când mama a aflat despre această situație a dezbrăcat-o în pielea goală și a bătut-o, precizând în mod expres că nu mai dorește să stea cu mama sa deoarece nu se mai simte bine cu aceasta, dorința sa este să rămână la tatăl său pentru că acolo se simte bine și este ajutată de bunici. (fila 13 dosar).
Din declarația martorei Dieneș V. propusă de către petent, care este chiar bunica, rezultă că există discuții puternice între mamă și fiică, fetița este puternic tulburată emoțional, precizând că atunci când a trebui să o ducă pe fetiță înapoi la mama sa aceasta i-a spus „mai bine merg la moarte decât să merg acasă”.,
Personal bunica a vorbit cu mama fetiței sfătuind-o să aplaneze această situație și să nu-i mai producă teamă minorei, dar întotdeauna se iscă discuții iar conflictul nu se aplanează.
Martora mai menționează un alt incident în care arată că minora a încercat să-și taie venele deoarece nu a mai vrut să rămână la mama sa, a fost chemată bunica pentru a calma situația, astfel, bunica rămânând să doarmă împreună cu fetița.
Tot această martoră mai arată că și mama, la rândul său se închide în baie și amenință pe cei doi copii că se va sinucide, acest comportament avându-l și înainte de divorț. Precizează că intimata a chemat salvarea ca să o ducă pe fetiță la casa de nebuni . A fost anunțat și tatăl său, a venit din Cehia ca să vorbească cu intimata. Tatăl a fost anunțat personal de minoră, care i-a spus că „s-a săturat să fie sacul de box al mamei”
Tatăl fetiței a încercat să discute cu intimata iar intimata i-a promis că o va lăsa pe fetiță să plece dar când au ajuns la domiciliul acesteia intimata i-a spus petentului că s-a răzgândit și nu o mai lasă pe fetiță, moment în care fetița s-a încălțat și a fugit din casă, petentul și mama sa hotărând să meargă la poliție pentru a cere sfaturi în această situație gândindu-se că intimata imediat îi va reclama că i-a luat copilul, situație care s-a și întâmplat.
De când fetița stă împreună cu martora aceasta s-a liniștit și precizează că atunci când a mers să-și ia un portofoliu pentru școală, mama s-a a lăsat-o în casă și i-a pregătit chiar și cizmele să le ducă la bunici. (filele 34-35 dosar).
Din declarația martorei Voc E. propusă de intimată rezultă că aceasta a avut grijă de copii când intimata a fost plecată la muncă în Germania, le pregătea masa, le făcea curățenie și la ora 2 sau 3 pleca acasă iar copii rămâneau singuri, menționând că fetița pleca la bunicii paterni de vineri după-amiaza până duminica.
Deși mama vorbea zilnic cu copii la telefon, martora nu vorbea cu intimata la telefon iar când i-a spus fetița să nu mai vină să aibă grijă de ei, martora „a luat de bună” ce i-a spus fetița și nu a considerat necesar că trebuie să vorbească cu intimata ca să întrebe când vine din Germania și nici nu s-a mai dus să vadă ce fac copii după ce a predat cheia fetiței. (fila 36 dosar).
Din adresa emisă de Școala cu clasele I-VIII Tășnad rezultă că minora pe semestrul I are zero absențe iar pe semestrul 2 are trei absențe nemotivate, iar notele sunt foarte bine, având doar note de 10 și 9 la limba și literatura română, 9 la matematică (filele 37-38 dosar).
Din caracterizarea efectuată de d-na dirigintă rezultă că după divorț mama a fost cea care s-a ocupat de fetiță, minora are un comportament oscilant, abordează minciuna și vine cu amenințări nefondate, dacă cineva încearcă să-i atragă atenția că nu e bine ceea ce face, încercând să intimideze și să șantajeze emoțional persoanele din jurul ei. (fila 40 dosar).
Din fișa de caracterizare psiho-pedagogică rezultă că mama este cea care s-a ocupat educațional de aceasta, a fost sprijinită de mamă atunci când a necesitat îngrijire medicală la specialitate la spitale din Cluj N., minora simțind lipsa afecțiunii tatălui, așteptând cu dragoste venirea acestora în pragul sărbătorilor de iarnă. Mama este cea care a solicitat consiliere psiho-pedagogică a fetei urmare a unui conflict declanșat între aceasta și minoră pentru un motiv de minciună a fetei. Minora chiar a încercat să obțină compasiunea celor din jur amenințând cu suicidul iar tatăl revine în țară pentru a-i oferi susținere, menționându-se că decizia fetei este importantă dacă dorește să rămână alături de tată și de a se muta de la mama sa. (fila 39 dosar).
Originea noțiunii de interes superior al copilului provine din realizarea faptului că acesta este un individ care are nevoi și drepturi distincte de cele ale părinților. Prin urmare, interesul său ar putea fi diferit de cel al părinților și este normal ca interesul copilului să prevaleze în fața altor interese atunci când se iau măsuri cu privire la copil.
Recomandarea 874 din 1979 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei precizează ca un prim principiu următoarele „copii nu trebuie să mai fie considerați proprietatea părinților ci trebuie să fie recunoscuți ca indivizi având propriile drepturi și nevoi”.
Tatăl și mama sunt figuri importante de atașament care au rol decisiv în dezvoltarea emoțională și socială a copilului, atât timp cât calitatea interacțiunilor lor va condiționa calitatea relațiilor sociale. De aceea în situația familiilor care se destramă prin divorț, interesul superior al copiilor, în general, este legat de posibilitatea de a putea accesa cvasinelimitat pe ambii părinți pentru a putea dezvolta relații echilibrate și armonioase cu ambii părinți.
Interesul superior al copilului reclamă menținerea acestuia cât mai mult timp într-un mediu familial normal și echilibrat în prezența ambilor părinți pentru că riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare odată cu încredințarea sa unuia sau altuia dintre părinți. De aceea, după separarea părinților menținerea și încurajarea relației copilului cu părintele căruia nu i-a fost încredințat, devine vitală pentru dezvoltarea sa morală normală.
Atât în legislația internă cât și în legislația internațională precum și în practica Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul la relații personale se consacră ca drept fundamental, recunoscut atât părintelui (cât și rudelor acestuia), precum și copilului, statele fiind obligate să ia măsuri pozitive pentru realizarea efectivă a acestuia.
În temeiul art.31 din legea nr.272/2004 „ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale.”
Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. Această responsabilitate trebuie văzută sub forma unei implicări active în toate aspectele vieții copilului. tatăl trebuie să joace un rol activ în viața copilului, implicarea ambilor părinți având beneficii incontestabile pentru dezvoltarea psihosocială a copilului.
În art.9 din Convenția cu privire la Drepturile Omului ratificată de România prin legea 18/199o impun statelor părți obligația de „a veghea ca nici un copil să fie separat de părinții săi împotriva voinței acestora”.
În acest sens este și art.33 din legea nr.272/2004 precum și cauza Morory vs România și Ungaria, cauza Pini și Bertini, Manera și Atripaldi vs România, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că „interesul superior al copilului impune găsirea unei familii pentru minor și nu a unui copil pentru o familie sau părinte”.
Instanța constată că prin sentința de divorț în anul 2008 cei doi minori au fost încredințați spre creștere, îngrijire și educare mamei, dar în timp minora a început să sufere emoțional, începând să se ivească puternice discuții în familie, fratele minorei plecând la Liceu în Satu M., locuind în internat. Deseori, mama a chemat în ajutor bunica paternă dar nefiind susținută de fiecare dată de aceasta intimata a continuat conflictul cu fiica sa, relațiile dintre cele două degradându-se tot mai mult. În această situație minora a găsit un mediu familial la bunica paternă iar tatăl a venit din Cehia pentru a aplana conflictul cu fosta soție și pentru a fi alături de fiica sa, situație care a deranjat-o pe intimată. Mama manifestă comportări oscilante, jignind-o pe fiica sa, lovind-o, amenințând-o, ca apoi să-i promită că îi cumpără tot ceea ce vrea, în această situație minora suferind tot mai mult emoțional și negăsind înțelegerea de care are nevoie.
Mama trebuie să o înțeleagă pe fiica sa, să-i fie alături și să se comporte ca un adult iar, în timp, să încerce să aducă calmul și liniștea în familie, să încerce să o asculte pe fiica sa și, prin sfaturi, și nu bătăi, să îi explice ceea ce a greșit.
Prin colaborare cu tatăl și cu bunica paternă, și totodată, apelând la consiliere psihologică care înseamnă ședințe terapeutice pe un timp mai îndelungat, mama poate din nou să-i recâștige încrederea și minora să înțeleagă că ambii părinți îi sunt alături și o susțin iar, în comparație cu fratele său, este tratată în mod egal, nefiind făcută vre-o diferență de către mama sa în ceea ce privește sprijinul material primit.
Pentru moment este bine ca mama să înțeleagă că dacă minora se simte bine împreună cu tatăl și bunica paternă să o lase să domicilieze împreună cu aceștia dar să păstreze relațiile de familie iar tatăl și bunica paternă să explice minorei că mama joacă un rol important în viața minorei, și aceasta are nevoie de ambii părinți pentru a i se păstra un echilibru emoțional și pentru ca viața sa de familie să se dezvolte armonios și nu să creeze un dezechilibru emoțional.
Față de aceste considerente, instanța va admite, în parte, atât cererea principală, cât și cererea reconvențională.
Va respinge capătul de cerere privind exercitarea autorității părintești asupra minorei P. A. Alisia A. născută la data de 12 octombrie 1999, numai de petentul tată, ca neîntemeiată.
Va menține măsura privind exercitarea autorității părintești privind minora, de ambii părinți.
Va stabili domiciliul minorei la petentul tată până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii civile înregistrată sub dosar nr.1366/218/09.05.2013 în cadrul Judecătoriei Carei, având ca obiect „modificarea măsurii privind exercitarea autorității părintești numai de tată și stabilirea locuinței numai la tată”.
Vremelnică și executorie.
Fără somație sau fără trecerea vreunui termen.
În temeiulart.453 alin.1 N.C.proc.civ. va obliga intimata să plătească petentului 8 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, cererea formulată de petentul P. A. domiciliat în Tășnad, ., județ Satu M. în reprezentarea minorei P. A. ALISIA A., în contradictoriu cu intimata P. ARDELEAM CRINA, domiciliată în Tășnad, ., ap.2, . M., ca întemeiată.
Respinge capătul de cerere privind exercitarea autorității părintești asupra minorei P. A. Alisia A. născută la data de 12 octombrie 1999, numai de petentul tată, ca neîntemeiată.
Menține măsura privind exercitarea autorității părintești privind minora, de ambii părinți.
Stabilește domiciliul minorei la petentul tată până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii civile înregistrată sub dosar nr.1366/218/09.05.2013 în cadrul Judecătoriei Carei, având ca obiect „modificarea măsurii privind exercitarea autorității părintești numai de tată și stabilirea locuinței numai la tată”.
Vremelnică și executorie.
Fără somație sau fără trecerea vreunui termen.
Obligă intimata să plătească petentului 8 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 iunie 2013 .
PREȘEDINTE GREFIER
S. C. A. C. M.
Red.S.C.A.
Techno.red.C.M.
2 ex./17.06.2013
M.C. 14 Iunie 2013
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 1583/2013.... | Curatelă. Încheierea nr. 589/2013. Judecătoria CAREI → |
|---|
