Ordin de protecţie. Sentința nr. 6259/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6259/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 9952/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR.6259
Ședința din camera de consiliu din data de 26.04.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: A.-G. J.
GREFIER: D. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta N. C. D., cu domiciliul procesual ales la sediul profesional S.C.A "T., Ș.” din C., ., ., jud.C. în contradictoriu cu pârâtul N. R., cu domiciliul ales în C., ..5A, jud.C., având ca obiect - ORDIN DE PROTECȚIE.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 25.04.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26.04.2013 când,
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.04.2013, reclamanta N. C.-D. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul N. R. emiterea unui ordin de protecție în sensul evacuării pârâtului N. R. din imobilul situat în Mun. C., ., ..A, ., obligării pârâtului N. R. la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de persoana reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R., obligării pârâtului N. R. la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de domiciliul persoanei protejate, din Mun. C., ., ..A, ., față de locul de muncă al reclamantei, situat în Mun.C., ..10 (Casa Căsătoriilor C.) și față de instituția de învățământ pe care o frecventează minorii, respectiv Școala Generală „N. T.” din Constanta, ., interzicerii oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta și minorii, încredințării minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. către mama reclamantă N. C.-D..
Prin cererea depusă la data de 18.04.2013 s-a mai solicitat și reintegrarea reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. în imobilul situat în Mun. C., ., ., precum și obligarea pârâtului să urmeze ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este soțul acesteia, împotriva căruia a formulat plângere penală înregistrată sub nr._/2013. Actele de violență exercitate de către pârât asupra reclamantei au loc în locuința comună, de cele mai multe ori în prezența copiilor minori. Violența exercitată este de natură fizică, verbală, psihologică și economică. Cu privire la violența fizică s-a arătat că aceasta s-a accentuat după depunerea cererii de divorț în anul 2012. În data de 09.02.2013, reclamanta a fost victima unei alte violențe, dovadă fiind certificatul medico-legal nr.140/2013. În septembrie 2012, victima a fost agresată într-un mod și mai violent, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr.1490/A2/2012. Cu privire la violența verbală s-a arătat că pârâtul folosește la adresa victimei expresii jignitoare, rezultând dintr-o gelozie patologică. Privitor la violența psihologică s-a menționat că reclamanta este într-o stare de tensiune permanentă, fiind controlată zilnic cu privire la telefoanele primite sau la corespondența electronică. Referitor la violența economică s-a mai arătata că deși pârâtul obține venituri considerabile, acesta refuză susținerea financiară a familiei, reclamanta fiind nevoită să ceară ajutor financiar părinților. Pârâtul are același comportament neadecvat și față de copii.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii 217/2003 modificată.
În susținerea cererii au fost atașate înscrisuri: copie acte de stare civilă, certificat medico-legal nr.1478/2007, nr.1490/2012, nr.140/2013, nr.327/2013, examen psihologic, planșe fotografice, contract de vânzare-cumpărare imobil bun comun.
Pârâtul nu a formulat apărări în cauză, fiind numit de avocat din oficiu pentru asistarea acestuia.
În probațiune, la cererea reclamantei, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul I. D..
Analizând probele administrate, instanța constată că părțile au calitatea de soți din 11.07.1998, iar din căsătoria acestora au rezultat minorii D.-A., născut la data de 21.12.1998 și Eric-R., născut la data de_. În raport de relațiile dintre părți, instanța apreciază că sunt aplicabile în speță dispozițiile legale invocate, respectiv Legea 217/2003 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea 25/2012.
Potrivit art.26 din Legea nr.217/2003, poate beneficia de un ordin de protecție persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei.
În speță, reclamanta învederează că integritatea fizică și psihică a sa și a copiilor săi minori este pusă în pericol de pârât, care are manifestări de violență fizică față de aceasta, de cele mai multe ori în prezența copiilor, proferând cuvinte și expresii jignitoare. Principalul motiv care generează starea conflictuală este dat de gelozia exagerată a pârâtului și comportamentul tiranic față de copiii minori.
Din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, instanța constată că reclamanta a fost victima unor agresiuni fizice repetate, care au necesitat între 1-4 zile de îngrijire medicală.
Instanța constată astfel că relațiile conflictuale dintre părți s-au perpetuat în timp, iar în ultimul an s-au acutizat, incidentul din septembrie 2012, în care reclamanta a fost tunsă cu forța de către pârât, lăsând urme și în prezent, în sensul că reclamanta este încă nevoită să poarte perucă.
Din depoziția martorului audiat rezultă că reclamanta și copiii minori au părăsit domiciliul conjugal în urmă cu 2 săptămâni, în urma unui scandal provocat de către pârât, care, ca în multe rânduri anterior, s-a soldat cu lovirea reclamantei. A mai menționat martorul și despre incidentul din septembrie 2012, când pe fondul geloziei excesive, pârâtul a tuns-o cu un foarfece pe reclamantă, imobilizând-o și batjocorind-o în ultimul hal. Băiatul cel mic, care era prezent i-a sărit în ajutor mamei și l-a zgâriat pe spate pe tatăl său pentru a-l determina să o lase în pace, urmele lăsate de unghiile sale fiind constatate ulterior chiar de către martor. Și minorului Eric-R. îi este aplicat același tratament, ultimul incident fiind din iarna acestui an, când în concediu fiind, pârâtul l-a luat în baie pe minor, iar la ieșire acesta din urmă era vânăt pe față. Comportamentul tatălui în familie este reprodus de fiul cel mic la școală, acesta înțelegând să-și rezolve problemele prin violență asupra colegilor. Copiii sunt timorați de prezența tatălui, aceștia fiind obligați de pârât să îi adreseze mamei cuvinte denigratoare în loc de apelativul „mamă”. A mai relatat martorul despre un incident ce a avut loc în anul 2008, când, în urma unei bătăi similare, reclamanta a fost dusă pe brațe la spital, unde a stat internată timp de 3 zile. S-a mai arătat că gelozia pârâtului este una patologică, întrucât orice persoană o privește pe reclamantă este bănuită că are relații extraconjugale cu aceasta (vecin, coleg, taximetrist). De asemenea pârâtului îi face plăcere să se joace cu psihicul reclamantei, având obiceiul de a ascunde lucruri în casă, pentru ca apoi să le pună la loc și să o acuze pe reclamantă că nu-și amintește ceea ce vede și ceea ce face.
Depozițiile acestui martor se coroborează pe deplin cu înscrisurile aflate la dosar (planșe fotografice) și constatările efectuate de medicul legist. În același sens, instanța are în vedere concluziile certificatului medico-legal din data de 03.10.2012, în sensul că reclamanta prezintă o tulburare de stres posttraumatică pentru care necesită consiliere psiho-terapeutică.
Din coroborarea tuturor acestor probe, instanța reține că viața și integritatea fizică și psihică a reclamantei, precum și dezvoltarea fizică și psihică a minorilor este periclitată prin acțiunile tatălui pârât.
Astfel, este evident că atât reclamanta, cât și minorii sunt profund afectați în prezent de comportamentul pârâtului, iar procesul de recuperare este unul îndelungat care necesită supraveghere de specialitate. Însă ceea ce se impune cu caracter urgent este limitarea stării de risc actual prin instituirea unei distanțe minime obligatorii între pârât și ceilalți membri ai familiei, în vederea diminuării anxietății pe care reclamanta o acuză și asigurării unui climat de liniște pentru ca minorii să poată desfășura în bune condiții cursurile școlare.
Măsura ce se impune poate fi adusă la îndeplinire în procedura specială instituită de Legea 217/2003, care dă posibilitatea limitării în mod temporar, de maxim 6 luni, a desfășurării relațiilor firești, de familie, dintre părți, în măsura în care se constată că integritatea psihică a victimei este pusă în pericol prin acte de violență din partea unui membru al familie.
Legea specială definește violența în familie în cuprinsul art.2/1, conform căruia violența în familie care se poate manifesta sub forma violenței fizice, psihologice (prin provocarea unei stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace), verbale (prin adresarea într-un limbaj jignitor, utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare), precum și economice (lipsirea de mijloace de existență primare și refuzul de a susține familia),
Măsurile de protecție permise de lege sunt vremelnice și au caracter urgent.
Prin urmare, reținând în cauza de față că pârâtul manifestă acte de violență fizică, verbală, psihologică și economică asupra reclamantei și minorilor, instanța apreciază că un prim pas ce se impune a fi făcut cu caracter urgent, prin prisma valorilor protejate (viața, integritatea) și a vârstei minorilor, având în vedere totodată că repercusiunile asupra dezvoltării psihice și afective a unui minor pot fi foarte grave și greu de remediat, este restricționarea în orice modalitate, timp de 6 luni, a relațiilor dintre pârât și soție, respectiv pârât și minori.
În același sens, instanța reține că pentru menținerea unei distanțe între victime și agresor se impune evacuarea pârâtului din locuința comună, stabilirea locuinței minorilor la mamă și interzicerea oricărui contact dintre victime și pârât, inclusiv telefonic sau prin corespondență.
Totodată având în vedere modul de manifestare a violenței asupra membrilor familiei, motivele care conduc la aceste manifestări incontrolabile și periculoase, accentuarea acestor manifestări în timp, aspecte care depășesc limitele normalului și denotă afecțiuni patologice, instanța apreciază că se impune obligarea pârâtului ca pe durata acestui ordin să fie urmate ședințe de psihoterapie, în cadrul cărora pârâtul să fie analizat și evaluat din punct de vedere psihologic, cu stabilirea unui program obligatoriu de consiliere.
Alegerea specialistului care va efectua consilierea rămâne la latitudinea pârâtului, neaducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite urmând a avea consecințele de natură penală pe care legea le impune. Totodată, evaluarea și programul de consiliere ce va fi stabilit de către specialist va fi comunicat și instanței de judecată, prin grija organelor de poliție, care sunt datoare să verifice aducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezente ale instanței.
Prin urmare, instanța va dispune emiterea unui ordin de protecție pentru evacuarea pârâtului N. R. din imobilul situat în Mun. C., ., ..A, . și reintegrarea reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. în acest imobil. Totodată se va dispune obligarea pârâtului N. R. la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de persoana reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R., față de domiciliul persoanei protejate, din Mun. C., ., ., față de locul de muncă al reclamantei, situat în Mun.C., ..10 (Casa Căsătoriilor C.) și față de instituția de învățământ pe care o frecventează minorii, respectiv Școala Generală „N. T.” din Constanta, ..
Se va interzice pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta și minorii și se va stabili locuința minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. la mama reclamantă N. C.-D..
În plus, pârâtul va fi obligat să urmeze ședințe de psihoterapie pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.
Durata măsurilor dispuse va fi de 6 luni de la data emiterii ordinului.
Având în vedere că pârâtul a beneficiat, în baza art. 273 alin. 4 din Legea nr.217/2003 de avocat din oficiu, instanța va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului de 200 lei pentru avocatul din oficiu, I. E.. Corelativ, pârâtul fiind partea care a căzut în pretenții, acesta va fi obligat la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea astfel cum a fost precizată de reclamanta N. C.-D., cu domiciliul procesual ales la sediul profesional S.C.A "T., Ș.” din C., ., ., jud.C. în contradictoriu cu pârâtul N. R., cu domiciliul ales în C., ..5A, jud.C..
Dispune evacuarea pârâtului N. R. din imobilul situat în Mun. C., ., ..A, ..
Dispune reintegrarea reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. în imobilul situat în Mun. C., ., ..A, ..
Dispune obligarea pârâtului N. R. la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de persoana reclamantei N. C.-D. și a minorilor N. D.-A. și N. Eric-R..
Dispune obligarea pârâtului N. R. la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de domiciliul persoanei protejate, din Mun. C., ., ..A, ., față de locul de muncă al reclamantei, situat în Mun.C., ..10 (Casa Căsătoriilor C.) și față de instituția de învățământ pe care o frecventează minorii, respectiv Școala Generală „N. T.” din Constanta, ..
Interzice pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta și minorii.
Stabilește locuința minorilor N. D.-A. și N. Eric-R. la mama reclamantă N. C.-D..
Obligă pârâtul să urmeze ședințe de psihoterapie pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.
Dispune avansarea onorariului de avocat, numit din oficiu, I. E., în valoare de 200 lei din fondurile Ministerului de Justiție.
Dispune obligarea pârâtului la plata către stat a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de avocat.
Dispune comunicarea hotărârii către Poliția M. C..
Executorie.
Cu drept de recurs in termen de 3 zile de la pronunțare la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-G. J. D. Ș.
Red.jud.A.G.J./29.04.2013
Tehnoredact.D.Ș.
5ex./30.04.2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
DATA:30.04.2013
C Ă T R E,
TRIBUNALUL C.
- SERVICIUL CONTABILITATE -
Vă facem cunoscut ca prin sentința civilă nr. pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil indicat mai sus, s-a dispus avansarea sumei de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C., în favoarea avocatului din oficiu I. ELDIS, conform delegației pentru asistență judiciară gratuită nr.31/11.04.2013 reprezentând onorariu avocat.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. G. J. D. Ș.
| ← Încuviinţare nume minor. Sentința nr. 1320/2013. Judecătoria... |
|---|
