Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 18/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 1707/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr_

SENTINȚA CIVILĂ NR

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.02.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Meral F.

GREFIER: M. B.

Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială, acțiune formulată de reclamanții M. C. L. și M. I., cu domiciliul ales la avocat F. O. M., în Constanta, ., . în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în sector 2, București, .. 34-36.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâta prin reprezentant convențional – avocat T. C., care depune împuternicire avocațială, lipsă fiind reclamanții.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Prin Serviciul Registratura s-au depus de către reclamanți note scrise și copie înscrisuri și de către pârâtă întâmpinare.

Reprezentantul pârâtei depune întâmpinare și copie înscrisuri. Arată că a invocat excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței președințiale.

Instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare se prezintă reclamanta prin reprezentant convențional – avocat F. O. M. și pârâta prin reprezentant convențional – avocat T. C..

Reprezentantul reclamantei depune taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, pe care instanța o anulează.

Instanța comunică reprezentantului reclamanților un exemplar al întâmpinării depuse de pârâtă.

Procedând la verificarea din oficiu a competenței, constată că în conf. cu disp. art. 131, art 94 și art 107 Cod pr. civ. instanța este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Reprezentantul reclamanților solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.

Reprezentantul pârâtei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

Instanța, având în vedere disp. art. 258 rap. la 255 N. Cod proc. civ. și apreciind că proba cu înscrisuri este legală, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, o încuviințează.

Reprezentantul pârâtei arată că prin întâmpinare a invocat excepția inadmisibilității.

Instanța apreciază că această excepție este o apărare pe fondul contestație, nu este o excepție veritabilă.

Reprezentantul reclamanților apreciază că această excepție este o apărare pe fondul cauzei și urmează a fi analizată odată cu fondul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul reclamanților solicită admiterea cererii de emitere a ordonanței președințiale. Solicită ca instanța să dispună obligarea pârâtei ca, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr_ a Judecătoriei C., să continue derularea contractului de credit în condițiile recalculării și încasării ratelor de credit prin raportare la cursul F. Elvețian - RON de la data contractării creditului.

Cât privește condițiile de admisibilitate reglementate de disp art 996 Cod Procedura Civila, solicită ca instanța să aibă în vedere, din perspectiva îndeplinirii condiției urgenței, faptul că dacă contractul de credit dintre părți s-ar derula în condițiile generate în prezent de evoluția cursului de schimb valutar franc elvețian - leu există pericolul prejudicierii reclamanților, care sunt puși în situația de a nu fi în măsură să achite ratele. Acest lucru ar genera din partea pârâtei posibilitatea de a rezilia contractul de credit, de a declara scadentă anticipa creanța și de a iniția procedura execuțională împotriva reclamanților, procedură care s-ar materializa inclusiv sub forma vânzării la licitație publică a imobilului asupra căruia s-a instituit o garanție reală.

Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, la acest moment veniturile cumulate ale reclamanților sunt de 3897 lei, față de rata creditului, care este de 4500 lei. În momentul de față veniturile reclamanților sunt de aproximativ 85% din valoarea ratei creditului. Evident reclamanții sunt în situația în care nu pot acoperi rata.

Cât privește cea de-a doua condiție prev de art 996 Cod Procedura Civila, și aceasta este îndeplinită, în condițiile în care reclamanții solicită ca măsura să fie dispusă până la momentul soluționării definitive a dosarului nr_, așadar măsura are caracter vremelnic. Nu se pot primi apărările pârâtei din întâmpinare în sensul că prin luarea măsurii interesele sale ar fi prejudiciate. În situația în care acțiunea reclamanților ar fi respinsă în dosarul de fond, pârâta nu este împiedicată ca, în condițiile derulării în continuare a contractului de credit, să-și recupereze și diferențele de curs valutar, pe care, în măsura în care instanța va admite prezenta ordonanță președințială, reclamanții, pentru o perioadă restrânsă de timp, nu le vor plăti. Există condițiile ca această diferență de curs valutar, pe care reclamanții nu o vor plăti dacă se admite acțiunea, să fie recuperată de pârâtă ulterior soluționării nefavorabile a dosarului de fond.

Referitor la cea de-a treia condiție prev de art 996 Cod Procedura Civila, aparența dreptului, la o examinare a cererii dedusă judecății și fără a se antama fondul cauzei, aceasta este în favoarea reclamanților. În acest sens solicită ca instanța să aibă în vedere inclusiv practica judiciară. În condițiile în care instanțele de judecată, analizând contractele de credit de genul celui perfectat între părți, a constatat că acele clauze care reglementează nivelul și condițiile de plată ale ratei lunare a creditului sunt unele abuzive cât privește restituirea creditului în franci elvețieni, prin raportare la cursul de schimb de la data plății.

Solicită admiterea ordonanței președințiale și obligarea pârâtei ca, până la soluționarea definitivă a dosarului menționat, să procedeze la recalcularea și încasarea ratelor de credit prin raportare la cursul franc elvețian – RON de la data perfectării contractului de credit.

De asemenea, solicită acordarea cheltuielilor de judecată, taxă judiciară de timbru.

Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii. Consideră că ceea ce încearcă să obțină reclamanții prin această cerere nu este suspendarea executării contractului de credit, ci înlocuirea clauzelor privind cursul CHF cu unele clauze proprii, înlocuirea obligațiilor prevăzute în contract cu alte obligații pe care reclamanții le doresc. Apreciază că prevederile art 996 Cod Procedura Civila nu sunt îndeplinite în cauză, pentru că se referă prevenirea unei pagube iminente, la înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării și păstrarea unui drept, ori în această cauză nu sunt îndeplinite niciuna din aceste ipoteze.

Referirile la pretinsa executare și la pretinsa scadență anticipată a creditului sunt simple speculații. În măsura în care banca ar proceda la executarea silită și ar declara creditul scadent anticipat, reclamanții ar avea posibilitatea de a formula contestație la executare și de a solicita pe această cale suspendarea executării.

D. în această situație ar exista un prejudiciu iminent în sensul prev de art 996 Cod Procedura Civila.

În această cauză există un prejudiciu eventual, simpla temere a reclamanților că va începe în viitor executarea silită.

S-a dorit de către legiuitor prin disp art 996 Cod Procedura Civila să fie înlăturate aceste situații șicanatorii prin care reclamanții încearcă obținerea unei tergiversări a executării contractului și înlocuirea prevederilor contractuale cu alte obligații. Apreciază că instanța de judecată nu poate să dispună înlocuirea temporară a prevederilor contractuale cu alte obligații precum cele dorite de reclamanți, în acest fel fiind încălcat principiul autonomiei de voință și principiul libertății contractuale. S-ar naște precedente periculoase dacă instanța dispune înlocuirea dispozițiilor contractuale cu alte dispoziții pe care le doresc reclamanții.

Apreciază că nici condiția vremelniciei nu este îndeplinită, prin simplul fapt că s-a introdus o cerere de chemare în judecată în constatarea pretinsului caracter abuziv al clauzelor. Apreciază neîntemeiate susținerile în sensul că aceste clauze contractuale ar fi abuzive.

În susținerea aparenței de drept în favoarea băncii, arată că prev art 5.1 și 5.4 din contractele de credit referitoare la dobânda având caracter variabil sunt lipsite de interes. Banca nu a modificat dobânda din contract și nici marja băncii. Precizează că a atașat întâmpinării adresa nr 2098/19.09.2014, unde în anexa nr 2 se precizează expres că marja băncii a rămas aceeași pe toată durata derulării contractului. Nu există o dobândă excedentară încasată de bancă. Prevederile referitoare la dobândă și la comision nu pot forma obiectul cenzurii instanței, față de prevederile Directivei invocate prin întâmpinare, cât și față de prevederile Legii 193/2000, care exclud de la controlul instanței comisionul, dobânda și alte aspecte legate de obiectul contractului. Apreciază că nu sunt întrunite cond prev de art 4 din Legea nr 193/2000, clauzele au fost negociate de părți, pârâta a fost de bună – credință pe tot parcursul derulării contractului, au existat 4 restructurări de credit acordate de bancă.

Menționează că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reprezentantul reclamanților arată că, analizând îndeplinirea condițiilor art 996 Cod Procedura Civila, pârâta susține că reclamanții nu se găsesc în situația prevenirii unei pagube. Raportat la înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că reclamanții nu realizează venituri nici în cuantum de 85% din nivelul unei rate a creditului, consideră că reclamanții se află în această situație.

Reclamanții solicită ceea ce le permit disp art 995 Cod Procedura Civila, respectiv o măsură având caracter urgent, în condițiile în care reclamanții au un dosar de fond pe rolul Judecătoriei C..

Referitor la susținerile în sensul că în măsura în care banca ar declanșa executarea silită reclamanții ar putea promova acțiune având ca obiect contestație la executare și în cadrul contestației la executare să formuleze cerere de suspendare, consideră că o astfel de cerere de suspendare a executorii silite ar fi respinsă ca nefondată în condițiile în care executarea silită se face în condițiile unui contract de credit încă valabil până la momentul soluționării dosarului de fond. S-ar indica ca și cale de protejare a drepturilor reclamanților ordonanța președințială.

Reprezentantul pârâtei apreciază că în această cauză se încearcă modificarea contractului și înlocuirea cursului de schimb din această zi cu unul de la momentul încheierii contractului de credit.

Reprezentantul reclamanților arată că aceasta este o măsură cu caracter vremelnic.

Instanța, în temeiul disp. art.394 Cod proc.civ., constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. în data de 06.02.2015 sub nr._ reclamanții M. C. L., M. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. P. B. ROMANIA S.A. pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtei ca până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._, să continue derularea contractului de credit nr._/18.07.2008 în condițiile recalculării și încasării ratelor de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului.

În motivare, s-a arătat că la data de 28.01.2015 reclamanții au înregistrat pe rolul Judecătoriei C. dosarul nr._ prin care au solicitat constatarea caracterului abuziv și anularea clauzei cuprinse în art. 5.1 paragraful 2 din contractul de credit nr._/18.07.2008, precum și constatarea caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în art. 5.1 paragraful 1 și 2, respectiv art. 5.2 paragraful 2 și 3 din contract. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să recalculeze nivelul dobânzii, să actualizeze contractul de credit prin semnarea unui act adițional, să restituie sumele încasate cu titlu de dobândă în plus peste marja fixă a băncii existentă la data semnării contractului plus valoarea indicelui de referință; constatarea caracterului abuziv al clauzei privind plata comisionului de acordare și a comisionului de rambursare anticipată; constatarea caracterului abuziv al clauzei privind obligarea la plata ratelor de credit în valuta în care s-a acordat creditul; obligarea pârâtei să recalculeze toate ratele creditului prin raportare la valoarea cursului de schimb valutar CHF- RON de la data contractării creditului și să restituie sumele reprezentând diferențe de curs valutar achitate în plus; continuarea contractului de credit în condițiile recalculării ratelor de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului.

Astfel, reclamanții au învederat instanței că apreciază a fi întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 996 Cod proc. civ. În ceea ce privește condiția urgenței, s-a arătat că există pericolul prejudicierii considerabile și iminente a drepturilor reclamanților, în condițiile în care, față de imposibilitatea reală de plată a ratelor creditului, pârâta ar putea proceda la rezilierea contractului de credit cu consecința declarării anticipate a scadenței întregii creanțe și implicit cu declanșarea procedurii execuționale. În ceea ce privește imposibilitatea de plată a ratelor de credit în condițiile evoluției actuale a cursului de schimb CHF- RON s-a arătat că în prezent cuantumul ratei lunare a creditului este de 4500 lei, iar veniturile reclamanților însumează 4350 lei.

Totodată, au apreciat că măsura are caracter vremelnic, urmând a produce efecte numai până la soluționarea definitivă a litigiului dintre părți ce face obiectul dosarului nr._ . În plus, în măsura în care acțiunea reclamanților ar fi respinsă, pârâta ar avea posibilitatea de a recupera diferențele de curs valutar. Nu în ultimul rând, s-a apreciat că reclamanții se bucură de aparența dreptului, dat fiind că un examen sumar al cauzei, fără a se proceda la analiza fondului raportului juridic dedus judecății reliefează că prevederile contractuale în baza cărora se derulează raporturile juridice dintre părțile litigante, inclusiv cele ce generează plata ratelor creditului, au caracter abuziv.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 996 Cod Procedura Civila.

În probațiune, au fost depuse următoarele înscrisuri: contract de credit, cerere de chemare în judecată în dosar nr._, adeverințe de venit.

Cererea a fost legal timbrată conform art. 6 alin. 4 din O.U.G. nr. 80/2013.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivare, pârâta a arătat că reclamanții încearcă obținerea pe calea ordonanței președințiale a modificării obligațiilor contractuale privind plata ratelor de credit în suma și valuta prevăzută în graficul de rambursare, potrivit art. 6.3 din contract. S-a mai învederat că motivarea reclamanților privind paguba iminentă pe care ar suferi- o este generică, fiind invocate prejudicii eventuale. În plus, măsura solicitată prin ordonanța președințială este de natură să antameze fondul raporturilor contractuale dintre părți.

În cererea de față se solicită intervenția justiției în convenția dintre părți în legătură cu executarea unor obligații contractuale, aspect ce presupune analiza pe fond a raporturilor juridice dintre părți și evoluția acestora. În cadrul procedurii sumare a ordonanței președințiale instanța nu poate aduce atingere principiului libertății contractuale și forței obligatorii a contractului. S-a mai precizat că simpla existență pe rolul judecătoriei a unui litigiu privind caracterul pretins abuziv al unor clauze ale contractului de credit nu poate să justifice luarea unei măsuri de modificare substanțială a obligațiilor contractuale ale unei dintre părțile contractante. Pârâta a mai arătat că aparența dreptului este de partea ei întrucât capetele de cerere privind clauzele abuzive care reglementează dobânda și restituirea sumelor pretins achitate în plus sunt lipsite de interes având în vedere că marja, deși variabilă potrivit contractului de credit, a rămas fixă. În final, pârâta a precizat că prevederile contractuale analizate nu pot fin considerate abuzive nici prin raportare la dispozițiile Legii nr, 193/2000 întrucât părțile au cunoscut la data încheierii contractului de credit întinderea obligațiilor proprii, iar banca și-a îndeplinit obligațiile de informare, riscul valutar fiind o componentă firească a oricărui contract de credit în monedă străină.

În probațiune, pârâta a depus înscrisuri: adresă, hotărâri judecătorești.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 996 C. proc. civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt (alin. 5).

Instituția ordonanței președințiale, reglementată în art. 996- 1001 din noul Cod de procedură civilă, reprezintă un mijloc procedural rapid și lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgență.

Ca atare, acțiunea având ca obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanței președințiale trebuie să îndeplinească pe lângă cerințele generale pentru exercitarea oricărei acțiuni - interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală și formularea unei pretenții - și anumite condiții particulare, precum: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice, neprejudecarea fondului.

Cu privire la fondul ordonanței președințiale, instanța reține că aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.

În prezenta cauză se solicită pe calea ordonanței președințiale obligarea pârâtei ca până la soluționarea dosarului nr._, să continue derularea contractului de credit nr._/18.07.2008 în condițiile recalculării și încasării ratelor de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului.

Astfel, cu privire la raporturile juridice dintre părți, se poate constata că în data de 18.07.2008 între pârâta S.C. P. B. ROMANIA S.A și reclamanți s-a încheiat contractul de credit nr._, având ca obiect acordarea unui credit în cuantum de_ CHF, pentru o perioadă de 30 ani.

Prin clauza cuprinsă la art. 6 din Contractul de credit părțile cu convenit că împrumutatul va restitui suma necesară rambursărilor în valuta prevăzută în graficul de rambursare.

Pe rolul Judecătoriei C. este înregistrat dosarul nr._, în prezent în etapa de regularizare a cererii de chemare în judecată, prin care reclamanții au solicitat constatarea caracterului abuziv și anularea clauzei cuprinse în art. 5.1 paragraful 2 din contractul de credit nr._/18.07.2008, precum și constatarea caracterului abuziv al clauzelor cuprinse în art. 5.1 paragraful 1 și 2, respectiv art. 5.2 paragraful 2 și 3 din contract. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să recalculeze nivelul dobânzii, să actualizeze contractul de credit prin semnarea unui act adițional, să restituie sumele încasate cu titlu de dobândă în plus peste marja fixă a băncii existentă la data semnării contractului plus valoarea indicelui de referință; constatarea caracterului abuziv al clauzei privind plata comisionului de acordare și a comisionului de rambursare anticipată; constatarea caracterului abuziv al clauzei privind obligarea la plata ratelor de credit în valuta în care s-a acordat creditul; obligarea pârâtei să recalculeze toate ratele creditului prin raportare la valoarea cursului de schimb valutar CHF- RON de la data contractării creditului și să restituie sumele reprezentând diferențe de curs valutar achitate în plus; continuarea contractului de credit în condițiile recalculării ratelor de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului.

Analizând situația de fapt și de drept dedusă judecății, instanța apreciază că reclamanții nu se pot prevala de aparența dreptului, urmând a respinge ca nefondate susținerile acestora în sensul că, printr- un examen sumar al cauzei, fără a se proceda la analiza fondului raportului juridic dedus judecății prevederile contractuale în baza cărora se derulează raporturile juridice dintre părțile litigante au caracter abuziv.

Într- adevăr, instanța admite că în ceea ce privește contractul de credit nr_/18.07.2008 acesta reprezintă o convenție de adeziune, standard, astfel cum aceasta a fost definită prin Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, fiind redactat în întregime sau aproape în întregime de către operatorul economic prestator de servicii, consumatorii neputând modifica sau interveni asupra clauzelor contractuale, ci având doar posibilitatea de a le accepta sau nu. Așadar voința clientului se rezumă la a semna sau nu contractul, având singura opțiune de a alege între diferite tipuri standard de contracte.

În plus, legislația referitoare la clauzele abuzive este o aplicație a solidarismului contractual, clauzele abuzive fiind o fațeta specifica legislației protecției consumatorului a leziunii, care este un dezechilibru contractual originar si care potrivit art. 6 din Legea 193/2000, clauzele abuzive sunt fără efect pentru consumator. Mai mult, potrivit art. 4 si art. 14 din Legea 193/2000, clauzele abuzive sunt nule, administrația sau sistemul judiciar având atribuția de a constata, chiar si din oficiu, aceasta nulitate.

Cu toate acestea, în prezenta cauză, având ca obiect obligarea pârâtei de a recalcula și încasa ratele de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului, pe calea ordonanței președințiale, instanța apreciază că reclamanții nu se bucură de aparența dreptului în sensul instituit de art. 996 C proc civ.

Astfel, pentru ca reclamanții să se prevaleze de aparența dreptului, este necesar ca în prealabil o instanță de judecată să analizeze și să constate în baza temeiurilor de drept mai sus arătate, caracterul abuziv al clauzelor contractuale. Or, o asemenea cercetare a raporturilor juridice dintre părți reprezintă chiar fondul litigiului, ce face obiectul dosarului nr._ de pe rolul Judecătoriei C..

În ceea ce privește caracterul provizoriu al măsurilor ce se pot dispune în procedura ordonanței președințiale, acesta se referă pe de o parte la conținutul reversibil al măsurilor, în condițiile în care pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt. Pe de altă parte, caracterul provizoriu se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.

Având în vedere și considerente mai sus arătate cu privire la neîndeplinirea condiției aparenței dreptului în favoarea reclamanților, instanța constată că nici condiția caracterului provizoriu al măsurii nu este îndeplinită, întrucât o asemenea intervenție în modalitatea de derulare a convenției părților ar denatura întreaga reglementare a întinderii obligațiilor părților.

Caracterul urgent al măsurii trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acesteia, și anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

O obligație de a face nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate.

În aceste condiții, instanța apreciază că reclamanții nu au probat caracterul abuziv, în sensul art. 996 C proc civ, al derulării contractului de credit în condițiile convenite de către părți la momentul semnării contractului.

Astfel, instanța admite parțial apărările reclamanților în sensul necesității de prevenire a unei pagube iminente și a înlăturării piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, dat fiind faptul că veniturile lor însumează în prezent 4350 lei iar rata de credit este de 4500 lei.

Cu toate acestea, în prezenta cauză, reclamanții nu se bucură de aparența dreptului privind caracterul abuziv și deci nul a unora dintre clauzele contractuale, astfel încât singurul argument privind raportul dintre veniturile lunare și rata de credit, nu poate conduce la admiterea cererii.

În plus, nici cea de a treia condiție de admisibilitate a ordonanței președințiale care prevede că măsura luată să nu prejudece fondul dreptului, nu este îndeplinită în cauza de față, întrucât a obliga pârâta ca până la soluționarea dosarului nr._ având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale, să recalculeze și încaseze ratele de credit prin raportare la cursul CHF- RON de la data contractării creditului, implică, în mod evident, prejudecarea fondului și stabilirea chiar a caracterului abuziv al clauzelor contractuale.

Or, o asemenea constatare face obiectul dosarului nr._, în care reclamanții trebuie să- și susțină și dovedească cererea.

În baza acestor considerente, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a acțiunii prevăzute de art. 996 C.pr.civ., instanța va respinge cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea formulată de reclamantii M. C. L., CNP_, M. I., CNP_, ambii cu domiciliul ales la avocat F. O. M., în Constanta, ., . în contradictoriu cu pârâta . SA, J_, CUI_, cu sediul în sector 2, București, .. 34-36, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.02.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

Meral F. M. B.

Red jud MF: 19.02.2015

Tehnored gref MB: 19.02.2015

4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 18/2015. Judecătoria CONSTANŢA