Contestaţie la executare. Sentința nr. 377/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 377/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 25-01-2016 în dosarul nr. 377/2016
contestație la executare
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
..
Sentință civilă Nr. 377/2016
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2016
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. - D. Z.
Grefier ședință D. - A. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul INSTITUȚIA P. - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR și pe intimatul C. R., având ca obiect
contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial – Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art. 394 C.proc.civ, președintele închide dezbaterile și în temeiul art.394 C.proc.civ., reține cauza spre soluționare, atât cu privire la excepția tardivității, cât și asupra fondului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.09.2015 contestatorul INSTITUȚIA P. - SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR în contradictoriu cu intimatul C. R. a formulat contestație la executare împotriva executării silite in dosarul de executare nr. 179/E/2015 respectiv încheierii din data de 10.09.20i5 privind stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul de executare nr. 179/E/2015, emisa de B.E.J. M. Lionela și împotriva somației privind executarea silită nr.l79/E/2015 din dosarul de executare nr. 179/E/2015 emisă de B.EJ. M. Lionela.
În motivare a arătat că s-a formulat somația din data de 10 09.2015 în baza titlului executoriu constând în Sentința Civilă nr.1778 /07 05 2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T.-S. în dosarul nr._/225 /2014, Instituția P. - Județului M. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a fost obligata să achite suma de 690 lei reprezentând 500 lei cheltuieli de judecată efectuate în dosar nr._/101/2012 a Tribunalului M. și 190 lei cheltuieli de judecată dispuse prin Sentința Civilă nr. 1778 /07 05 2015 la care se adaugă și cheltuieli de executare conform încheierii din data de 10 09 2015 de 438,9 lei.
Consideră că încheierea din data de 10 09 2015 este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Creditorului C. R. (în calitate de reclamant) i s-a admis pe fond acțiunea privind obligarea Instituția P. - Județului M. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor la înmatricularea autoturismului proprietate personală, în dosarul_/101/2012, aflat pe rolul Tribunalului M., sentința rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare.
Urmare acestui fapt, creditorul și-a înmatriculat autoturismul proprietatea sa imediat după rămânerea definitivă a sentinței pronunțată de Tribunalul M.. Cu această ocazie, așa cum a solicitat punerea în executare a obligației principale stabilite în titlul executoriu, respectiv obligația de a înmatricula autovehiculul fără plata taxei de poluare, tot în acel moment putea solicita și plata cheltuielilor de judecată dispuse prin titlul executoriu.
Insă, creditorul nu a formulat către contestator o cerere prin care să solicite acordarea acestor cheltuieli de judecată, pe cale amiabilă, prin urmare nu se justifică acordarea unor cheltuieli suplimentare executorului judecătoresc - 438,9lei - atâta timp cât instituția debitoare nu a dat dovadă de rea credință.
Pe de altă parte, nu s-a respectat Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.
Suma de 438,9 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare este mare în raport cu serviciul prestat, respectiv întocmirea doar a somației, acesta trebuind a fi stabilit la minimul prevăzut de legislația în materie.
Având in vedere complexitatea redusă, efectiv inexistentă în ceea ce privește obiectul somației-acordarea cheltuielilor de judecată, așa cum a arătat mai sus, taxele solicitate pentru consultanta constituire acte execuționale ar fi trebuit să se stabilească la minimul prevăzut de Anexa la Ordinul Ministrului Justiției nr.2550/2006-art 1, respectiv 20 lei și nicidecum la 200 lei, nivelul maxim.
În ceea ce privește onorariul de avocat în valoare de 150 lei solicitat conform încheierii din data de 10.09.2015, apreciază că acest onorariu este nejustificat pentru faptul că nu trebuia perceput în faza de executare.
Conform art. 669, alin 2 din Noul Cod de procedură civilă, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Astfel acordarea unui onorariu de avocat pentru redactarea cererii de executare silită nu poate fi inclusă în categoria cheltuielilor de executare, deoarece o astfel de cerere este anterioară fazei executării silite și nu intră în noțiunea de executare silită. Executarea silită se efectuează de executor si nu de avocat.
Arată că onorariul avocatului este disproporționat de mare față de valoare creanței ce se cerea a fi executată -690 lei.
Potrivit art. 132 din Statutul profesiei de avocat, alin (2)„ Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
a) timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit
sau activității solicitate de client;
b) natura, noutatea și dificultatea cazului;
c) importanța intereselor in cauză;
d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe
avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această
împrejurare poate fi constatată de client fără investigații suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea in muncă, experiența, reputația și
specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experți sau alți specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;
g) avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situația financiară a clientului;
i) constrângerile de timp in care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante. „
Or, în cazul de față toate aceste elemente in funcție de care se stabilește onorariul avocatului în situația de față sunt limitate la întocmirea unei singure cereri adresată executorului judecătoresc, pentru că restul procedurii se efectuează de către executor și nu de către avocat.
În faza de executare silita, avocatul angajat nu prestează si alte activități in executarea mandatului sau, astfel încât sa justifice încasarea unui onorariu în cuantum de 150 lei, care reprezintă foarte mult raportat la debitul datorat, ținând cont de munca depusă efectiv de avocat.
Acest punct de vedere nu contravine art.34 din Legea nr.51/1995 deoarece nu se intervine in contractul de asistenta judiciara, care-si produce pe deplin efectele intre parți, ci doar se apreciază in ce măsura onorariul părții îndreptățite trebuie suportat de partea care a pierdut, fata de mărimea pretențiilor si de complexitatea cauzei.
Acordarea de asistenta juridică presupune și consultanta acordata părții înaintea depunerii cererii, însa onorariul avocațial de 150 lei este disproporționat in raport cu natura pricinii, lipsa de complexitate a acesteia si munca îndeplinita de avocat.
Față de aceste motive, solicită admiterea contestației împotriva încheierii din data de 10.09.2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul de executare nr. 179/E/2015, emisă de B. M. Lionela și să se anuleze.
În ceea ce privește Somația privind executarea silită nr.l79/E/2015 din dosarul de executare nr. 179/E/2015 emisă de același executor judecătoresc apreciază că aceasta este nelegală și netemeinică, pentru faptul că nu s-a solicitat de către creditor instituției contestatoare achitarea sumei de 690 lei reprezentând cheltuieli de judecată, așa cum au procedat mulți alți creditori aflați in aceeași situație și care au primit sumele solicitate pe cale amiabilă.
Mai mult decât atât, reclamanta fiind o instituție publică, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, au o reglementare specială, derogatorie de la prevederile Codului de Procedură Civilă.
Astfel, O.G. nr. 22/2002 art. l, alin (1), art. 2, art.3 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, aprobată prin Legea nr.288/2008, cu modificările și completările ulterioare, stabilește următoarele:
Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă;
Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare la cererea creditorului; în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul de 6 luni, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă.
Procedând direct la executarea silită, în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă, executorul judecătoresc nu a respectat prevederile legale menționate mai sus, astfel că s-a generat o cheltuială suplimentară pentru bugetul instituției, constând în suma de 438,90 iei cheltuieli de executare, cheltuieli total nejustificate în condițiile în care executorul judecătoresc avea obligația la cererea creditorului să-i acorde consultanță în legătură cu constituirea actelor de executare Și să-i perceapă în acest sens numai un onorariu pentru consultații de minim 20 lei, calculat potrivit Anexei la Ordinului Ministrului Justiției nr.2550/2006- art.14, evident neimputabil Instituției P.-județul M., si nicidecum să perceapă un onorariu pentru executarea unei astfel de obligații .
Totodată, somația este lipsită de obiect în condițiile în care obligația de a face - înmatricularea autoturismului s-a realizat, iar până la data prezentei somații nu s-a solicitat de către creditor achitarea, pe cale amiabilă, a cheltuielilor de judecată.
Față de aceste motive, solicită admiterea contestației împotriva Somației de executare silită în dosarul de executare nr. 179/E/2015, emisa de B. M. Lionela și anularea acesteia.
În dovedirea celor mai sus menționate înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile depuse odată cu prezenta acțiune. Totodată, pentru dovedirea pretențiilor, apreciază că este necesară solicitarea dosarului de executare silită nr. 179/E/2015, de la B. M. Lionela, de către instanța de judecată.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.711-719 Noul Cod procedură civilă.
A atașat cererii de chemare în judecată următoarele înscrisuri în fotocopie: Somația nr. 179/E/2015, încheierea din 10.09.2015, încheierea din 10.09.2015 și Sentința Civilă nr. 1778/07 05 2015.
Potrivit art. 223 Noul Cod Procedură civilă solicită judecarea chiar și în lipsă.
Prin rezoluția din 25.09.2015, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate către pârâți, cu obligația pentru aceștia de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. Întâmpinarea va fi depusă într-un număr de exemplare suficiente pentru instanță și părțile adverse și se va atașa același număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină.
Instanța a fixat primul termen de judecată la data de 14.12.2015, pentru când s-au citat părțile și s-a emis adresă către executorul judecătoresc pentru înaintarea dosarului de executare.
La termenul de judecată din data de 14.12.2015, încuviințează pentru contestator proba cu înscrisuri.
În data de 14 decembrie 2015, intimatul depune concluzii scrise, invocând excepția tardivității formulării contestației împotriva cheltuielilor de executare, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea.
La data de 19.11.2015 a fost înaintat dosarul de executare nr. 179/E/2015 din partea B.E.J. Madescu Lionela.
Analizând cererea creditorului în raport de întreg materialul probator administrat în cauză și văzând dispozițiile legale în vigoare, instanța constată și reține următoarele:
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța reține disp. art. 6, alin. 5 coroborat cu art. 5, alin. 1 din Legea nr. 71/2011, din interpretarea cărora per a contrario, rezultă că legea nouă nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare.
Din punct de vedere procedural se apreciază că este aplicabil Noul C.proc.civ., întrucât executarea silită s-a început ulterior datei de 15 februarie 2013 ( art. art. 24 Noul C.proc.civ. și art. 3 din Legea nr. 76/_ privind punerea în aplicare a Noului C.proc.civ.). Se mai observă că executarea silită s-a declanșat în data de 9 septembrie 2015, fiind aplicabil C.proc.civ. REPUBLICAT.
In ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248, alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe sau, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Cu privire la excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art. 715 alin. 2 C.proc. civ., contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.
Analizând dosarul de executare atașat la dosar la filele 36-46, se observă că încheierea contestată este încheiată în data 10 septembrie 2015. De asemenea, contestația la executare este înregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin la data de 22 septembrie 2015.
Calculând termenul procedural reglementat de art. 715 alin. 2 NCPC, instanța constată că prezenta contestație la executare a fost formulată în termenul procedural stabilit de lege, motiv pentru care va respinge excepția tardivității formulării contestație la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, prin sentința nr. 1778/7 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în dosarul nr._/225/2014 s-a dispus obligarea contestatoarei să plătească intimatului suma de 500 cheltuieli de judecată ocazionate de dosarul nr._/101/2012 al Tribunalului M., precum și suma de 190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. – filele 44-45 dosar executare.
In data de 9 septembrie 2015, intimatul creditor C. R. a solicitat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 1778/7 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Dr.Tr.S. în dosarul nr._/225/2014, formându-se dosarul de executare nr. 179/E/2015 la B. Madescu Lionela – fila 41 dosar executare.
Prin încheierea de încuviințare executare silită din data de 10 septembrie 2015 emisă de B. Madescu Lionela în dosarul nr. 179/E/2015, s-a dispus încuviințarea executării silite a sentinței de mai sus – fila 43.
Ulterior s-a emis somația către contestatoare pentru plata sumei de 1128,90 lei, în termenul prevăzut de OG nr. 22/2002, sumă compusă din creanța în cuantum de 500 lei cheltuieli de judecată ocazionate de dosarul nr._/101/2012 al Tribunalului M., suma de 190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în dosarul nr._/225/2014 și cheltuieli de executare în cuantum de 438,90 lei stabilite prin încheierea din data de 10 septembrie 2015 emisă de B. Madescu Lionela – filele 39 - 40 dosar executare.
Conform art. 712, alin. 1 C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Potrivit dispozițiilor art. 628 alin. 1 C.proc.civ., pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, a unei plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
Potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002, dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Ordonanța a fost adoptată datorită dificultăților întâmpinate în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect executarea creanțelor.
Este adevărat că potrivit cerințelor impuse de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autoritatea publică este ținută a constitui mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătorești, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil, fără a cărei finalizare dreptul de acces la justiție nu este real și efectiv.
Autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii).
În acest context, perioade de prelungire a fazei de executare au fost apreciate ca justificate în condițiile de excepție date (Hotărârea Burdov împotriva Rusiei, paragraful 30; Hotărârea Societe de Gestion du Port de Campoloro împotriva Franței, V. Sergeyevich Kornilov împotriva Ucrainei, Petrovich Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, Decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002).
Prin urmare, termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din OG nr. 22/2002 poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nefiind în contradicție cu aceasta.
Verificând actele de executare în succesiunea lor, instanța constată că debitorul contestator a fost somat să execute suma de 1128,90 lei în termenul prevăzut de OG nr. 22/2002, astfel încât, se apreciază că din acest punct de vedere actele de executare au fost corect întocmite.
În ceea ce privește susținerea contestatorului conform căreia intimatul nu a solicitat executarea de bună voie a creanței cuprinse în titlul executoriu ( cheltuielile de judecată acordate prin hotărârea ce constituie titlu executoriu), instanța reține că nimic nu o împiedica pe contestatoarea să consemneze la CEC la dispoziția creditorului suma cuprinsă în titlul executoriu, ceea ce nu a făcut, ofertă urmată de consemnațiune care l-ar fi liberat de plata datoriei și care l-ar fi pus la adăpost de eventualele cheltuieli de executare.
Pe de altă parte, titlul executoriu cuprinde o singură obligație și nu două obligații cum susține contestatorul ( se observă că titlu executoriu în speță este reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care au fost acordate cheltuieli de judecată pe cale separată), iar ACEASTA constă în plata unei sume de bani stabilită în titlul executoriu cu titlu de cheltuieli de judecată, obligație pe care contestatorul recunoaște că nu a executat-o.
Or, intimatul – creditor a solicitat punerea în executare a creanței constând în suma de bani, așa cum rezultă din cererea sa executare silită de la fila 40. Având în vedere că debitorul contestator nu a făcut dovada plății datoriei, neplată pe care, de altfel, o recunoaște prin chiar contestația la executare formulată, instanța apreciază că intimatul este în drept să solicite executarea silită a acestei creanțe.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare, instanța reține următoarele:
Se observă că debitul pus în executare se ridică la suma de 590 lei, astfel încât se apreciază că orice cheltuială în faza de executare are drept reper cuantumul debitului executat silit.
Analizând încheierea din data de 10 septembrie 2015 întocmită de B. Madescu Lionela în dosar nr. 179/E/2015, instanța reține că, din cheltuielile de executare în cuantum de 438,90 lei, onorariul executorului judecătoresc a fost în cuantum de 69 lei, constituire acte execuționale 200 lei, copii xerox 15 lei, onorariu avocat 150 lei și comunicare acte de procedură prin poșta română 4,90 lei – fila 40.
În ceea ce privește onorariu executorului judecătoresc, se observă că acesta este stabilit în limita maximului prevăzut de Ordinul nr. 2550/2006, maxim care, calculat potrivit acestui act normativ se ridică la suma de 69 lei, motiv pentru care, sub acest aspect, contestația apare ca fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește solicitarea de a se acorda onorariul minimal, instanța apreciază că această cerere nu este întemeiată, având în vedere intervalul relativ mare de timp scurs de la data pronunțării sentinței ce constituie titlul executoriu și data punerii în executare, perioadă în care contestatorul nu execută de bună voie obligația de plată a sumei de 590 lei.
În ceea ce privește onorariul avocatului înscris în încheierea din data de 10 septembrie 2015, în cuantum de 150 lei, instanța reține că acesta este justificat de chitanța emisă de Cabinetul de avocat B. V., avocatul are împuternicire avocațială în dosarul de executare nr. 179/E/2015 întocmit de B. Madescu Lionela și acesta este cel care a formulat, în numele intimatului, cererea de începere a executării.
Cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin procesul-verbal au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă. În acest sens, instanța mai reține că, pentru identitate de rațiune și având în vedere faptul că executarea silită este considerată o parte a procesului civil, dispozițiile art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă sunt aplicabile și în faza de executare silită.
Însă, susținerile debitorului în sensul că onorariul perceput de avocat este disproporționat de mare nu sunt întemeiate. Executarea creanței a presupus activitatea avocatului împuternicit constând în studierea dosarului de fond și obținerea titlului executoriu (copie legalizată a hotărârii judecătorești), consultații acordate creditorului, formularea cererii de începere a executării, plata taxelor aferente, deplasări la biroul executorului judecătoresc, urmărirea executării. De asemenea, la momentul stabilirii onorariului de avocat, creditorul nu puteau cunoaște forma în care se va realiza executarea.
Totodată, față de valoarea creanței urmărite în cuantum de 508,30 lei, onorariul avocatului nu apare ca fiind disproporționat, acesta fiind puțin peste cuantumul onorariului perceput de executorul judecătoresc.
Spre deosebire de onorariile stabilite de executorii judecătorești ale căror limite sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/C/2006 modificat prin Ordinul nr. 2561/2012, în ceea ce privește onorariile percepute de avocați, indiferent de faza procesuală în care își exercită profesia, nu există un act normativ care să stabilească limite minimale sau maximale ale onorariilor.
Se mai observă că printr-un Protocol încheiat între Ministerul Justiției și UNBR s-au stabilit onorarii, pe categorii de cauze, pentru serviciile prestate de avocați în sistemul de ajutor public judiciar. Astfel, se observă că prin acest Protocol s-au stabilit onorarii substanțiale pentru serviciile prestate de avocați în cauze civile, stabilindu-se ca în cauzele evaluabile în bani să se perceapă un onorariu fix la care se adaugă unul procentual.
Desigur că în speță onorariul a fost stabilit în afara sistemului de ajutor public judiciar, dar se observă că în această materie onorariile sunt substanțiale și în principiu procentuale în cazul litigiilor evaluabile în bani.
Instanța mai reține că nu s-a făcut dovada exercitării cu rea-credință a dreptului creditorului de a solicita recuperarea acestor cheltuieli de executare. Creditorul are dreptul de a beneficia de asistența juridică a unui specialist în drept și în faza de executare, precum și de a-și recupera cheltuielile efectuate în acest scop. În speță, onorariul de avocat a fost perceput exclusiv în vederea realizării creanței urmărite, dreptul fiind exercitat potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut, cu respectarea art. 12 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că onorariul de avocat este stabilit inter partes conform art.132 din Statutul profesiei de avocat, ținând seama de elementele prevăzute în alin. 3 al textului menționat, care sunt: timpul și volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client; natura, noutatea și dificultatea cazului; importanța intereselor în cauză; împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurarea poate fi constatată de client fără investigații suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului; conlucrarea cu experți sau specialiști impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului; avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situația financiară a clientului; constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.
Prin reducerea onorariului plătit avocatului intimatul ar fi în imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu raportat la cuantumul creanței urmărite.
Se mai reține că titlul executoriu este emis în data de 7 mai 2015, iar cererea de executare silită este depusă la B. Madescu Lionela în data de 9 septembrie 2015, trecând aproximativ o jumătate de an în care contestatorul avea posibilitatea să achite de bună-voie debitul și să evite astfel cheltuielile suplimentare care s-au efectuat cu ocazia executării silite, ceea ce nu a făcut.
Pentru aceste motive, instanța consideră că este neîntemeiată solicitarea contestatoarei de reducere a cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de avocat.
În consecință, având în vedere cele expuse mai sus, instanța în baza art. 712 și urm. din C.proc.civ., va respinge excepția excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii din data de 10 septembrie 2015, excepție invocată de intimat, ca neîntemeiată.
Va respinge contestația la executare formulată de contestatorul Serviciu Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor M. în contradictoriu cu intimatul C. R., ca neîntemeiată.
În baza art. 717, alin. 2 C.proc.civ., va obliga contestatorul să achite către B. Madescu Lionela suma de 15 lei cu titlu de cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare nr. 179/E/2015
În baza art. 453 C.proc.civ., văzând soluția pronunțată în cauză, va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul Serviciu Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor M., nr. 89, județul M., în contradictoriu cu intimatul C. R., cu sediul procesual ales la Cabinet av. B. V., . A județ M., ca neîntemeiată.
Obligă contestatorul să achite către B. Madescu Lionela suma de 15 lei cu titlu de cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare nr. 179/E/2015
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Dr.Tr.S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 ianuarie 2016.
Președinte, A. - D. Z. | ||
Grefier ședință, D. - A. G. |
Red. A.D.Z /tehnored. D.A.G
4 ex./. pag./23 februarie 2016
Cod operator 6497
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 572/2016. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 561/2016.... → |
|---|
