Plângere contravenţională. Sentința nr. 2117/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 2117/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 01-06-2016 în dosarul nr. 2117/2016

Cod ECLI ECLI:RO:JDDTS:2016:001._

Dosar nr._ plângere contravențională

ROMANIA

JUDECĂTORIA DROBETA T.-S.

SENTINTA CIVILĂ NR.2117

ȘEDINȚA DIN DATA DE 01.06.2016

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: G. L.

GREFIER: C. P.

Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de petentul F. C. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al județului D., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;

În temeiul art.131 din CPCiv instanța își verifica competenta din oficiu, apreciind ca este competenta general si material sa soluționeze prezenta cauza, in temeiul art.32 alin.1 din OG nr.2/2001.

Instanța deschide etapa cercetării procesului, în baza art. 237 al. 1 Cod proc. Civilă, iar in temeiul art.130 alin.2 CPCiv instanța urmează sa soluționeze excepția necompetenței teritoriale invocată de intimat, în temeiul art.248 CPCiv, fapt pentru care retine cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 22.03.2016 sub nr._ petentul F. C. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al județului D., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat de lucrători ai I. D. - Politia Filiași la data de 19.03.2016, prin care a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 420 lei și s-a dispus măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, solicitând admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție ca fiind netemeinic și nelegal, exonerarea sa de la plata amenzii și ridicarea măsurii complementare dispuse.

A precizat că motivele de fapt pe care se întemeiază plângerea le va depune la primul termen de judecată.

La data de 31.03.2016 petentul a depus la dosar motivele plângerii contravenționale prin care a arătat că înțelege să invoce excepția nulității relative a procesului verbal de contravenție contestat.

Astfel, a arătat că nu se face vinovat de cele reținute în sarcina sa întrucât autoturismul din fata sa nu a fost depășit și nu a încălcat marcajul longitudinal continuu.

În concluzie, a solicitat în principal admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție ca fiind netemeinic și nelegal, exonerarea sa de la plata amenzii și ridicarea măsurii complementare dispuse.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martorul R. L..

În drept, și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatului un exemplar al plângerii contravenționale și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

La data de 19.04.2016 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale și a solicitat declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Filiași.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea valabilității actului de sancționare.

Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului.

A susținut că instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.

În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alini.NCPC se opune la ascultarea acesteia.

Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.

Referitor la procesul-verbal, consideră că instanța de judecata trebuie să-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.

Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât și in practica instanțelor judecătorești.

A solicitat a se observa că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (I) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de ari. I 7 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de politie care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Potrivii ari. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al conlravențiu eu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție cadrul M.A.I. special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative caracter special.

Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile s, înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în acea situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realită Aceasta, cu atât mai mult cu cât. în ipoteza menționării intenționale sau din neglijență a w împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penal

Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem jurii cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie peni obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. In special, ari. 6 alin. 2 cere statelor includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile apărare.

De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, privința prezumțiilor și a Umilei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.

Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că reflectă adevărul.

De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator cele care nu au fost constatate personal.

Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat a se constata faptul că procesul-verbal contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebi făcută de petent. și nicidecum de către agentul constatator.

Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale a agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri respectiv procesul verbal de contravenție aflat dosarul cauzei și proba testimonială prin audierea martorului asistent CHIAZNA G. domiciliul stabil în C.,.,.,..

De asemenea a solicitat a se avea în vedere dispozițiile art.254 Cod de Procedura Civila potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât in condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.

În concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic si legal.

În temeiul art. art.411, alin.l, pct.2 din C.pr.civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

Instanța, având în vedere prevederile art. 201 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă., a comunicat petentului un exemplar al întâmpinării și înscrisurilor depuse de către intimat, cu mențiunea că are obligația de a depune răspuns întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.

Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare, iar prin rezoluția din data de 05.05.2016 a fixat termen de judecată la data de 01.06.2016, cu citarea părților.

La termenul de azi, instanța a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetentei teritoriale invocate, instanța retine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu 4 puncte - amendă în cuantum de 420 lei și i s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, potrivit art. 100 alin.3 lit.e) din O.U.G. nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru "nerespectarea regulilor privind depășirea", respectiv a efectuat depășirea neregulamentară încălcând marcajul longitudinal continuu ce desparte sensurile de mers.

Potrivit art.248 C.proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar conform disp. art. 131 C.proc.civ. la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Prin art.31 alin (1) din OG nr.2 /2001 legiuitorul a stabilit că împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar prin alin.2 al art.32 a stabilit că plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Deși legea nu o precizează în mod expres competența stabilită prin această dispoziție este o competență absolută, astfel că, în măsura în care instanța investită cu soluționarea unei plângeri contravenționale nu este cea în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția, este obligată să-și decline competența de soluționare.

Conform procesului-verbal de contravenție . nr._, din data de 19.03.2016, locul săvârșirii contravenției este DE 70 Filiași, jud.D..

Prin urmare cum localitatea pe raza căreia a fost săvârșită contravenția se află în circumscripția Judecătoriei Filiași, astfel că în temeiul art. 132 alin.C.pr. civ., art.248 din CPCiv și art.31 alin.2 din OG nr.2/2001, instanța va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin.

Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul F. C. V., CNP_, domiciliat în Drobeta Turnu Severin, ..3, ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al județului D., cu sediul în C., ., în favoarea Judecătoriei Filiași.

Fără cale de atac.

Pronunțată in ședința publică azi 01.06.2016.

PREȘEDINTE, GREFIER,

G. L. C. P.

Red. L.G./Tehn.P.C

4 ex./2 .

Operator de date cu caracter personal

înregistrat sub numărul 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2117/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN