Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 2120/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2120/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 15843/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FOCȘANI
SECTIA CIVILA
Sentința Civilă nr. 2120
Ședința publică de la 26.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. M.
Grefier: L. S.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant G. A. E. cu domiciliul în București, sector 2, ..57 în contradictoriu cu pârât M. M. cu domiciliul în ., autoritate tutelară P. S. 2 BUCUREȘTI, având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru reclamanta lipsă, av. M. E., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Pentru reclamanta, av. M. E. depune la dosar interogatoriu pentru a fi luat pârâtului și precizează că are prezent martorul C. V., iar față de lipsa martorului încuviințat pârâtului, lasă la aprecierea instanței.
Instanța, in tem. art. 186 C.p.c audiază martorul C. V. sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar în condițiile art. 198 C.p.c., și având în vedere lipsa martorului încuviințat pârâtului, deși s-a pus în vedere să indice cu listă martorul, sau să fie prezentat personal, dispune decăderea pârâtului din proba încuviințată.
Nemaifiind probe de administrat, instanța constata cererea in stare de judecată si acordă cuvântul in fond;
Apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, să se dispună exercitarea autorității părintești de către reclamanta, stabilirea locuinței minorei M. D. - A. la locuința reclamantei din București, ..57, sector 2 precum și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere, fără cheltuieli de judecată.
Instanța, considerându-se lămurită asupra soluționării cauzei – în conformitate cu prevederile art. 150 C. p. c. –, constată încheiată faza de cercetare judecătorească și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de fată, retine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 2 Bucuresti la data de 23.08.2012 sub nr._/231/2012, reclamanta G. A. E. a chemat în judecată pe pârâtul M. M., solicitând instantei ca, prin hotărârea ce va pronunta, să dispună ca reclamanta să exercite autoritatea părintească fată de minora M. D.- A., stabilirea locuintei minorei la domiciliul său si obligarea pârâtului la plata pensiei de întretinere în favoarea minorei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esentă, că din relatia cu pârâtul a rezultat minora M. D.- A., ns. la data de 29.01.2006, că pârâtul este foarte agresiv, verbal si fizic împotriva reclamantei si a copilului datorită consumului excesiv de alcool. A mai arătat că pârâtul isi neglijează în mod grav îndatoririle părintesti, nu s-a mai interesat de copil de când s-au despărtit în anul 2001 si nici nu a contribuit în vreun fel la cresterea si educarea copilului, refuzând să-i dea reclamantei o copie de pe cartea de identitate pentru a înscrie minora la scoală.
În probatiune, a depus la dosar înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 505, art.496, art.499 Cod civil.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei si timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Prin Sentinta civilă nr._/07.12.2012 instanta a admis exceptia de necompetentă teritorială a Judecătoriei sector 2 Bucuresti si a declinat competenta de solutionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focsani.
La Judecătoria Focsani cauza a fost înregistrată la data de 18.12.2012 sub nr._ .
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză, însă s-a prezentat în fata instantei la termenul de judecată de la data de 15.03.2013.
În cauză s-a dispus efectuarea unor anchete sociale la locuintele părtilor, referatele întocmite fiind depuse la dosar.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri si proba cu martorul C. V., a cărui decalaratie a fost consemnată si atasată la dosar. Pârâtul nu s-a prezentat pentru administrarea probei cu interogatoriu si a fost decăzut din proba testimonială încuviintată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanta retine următoarele:
Din relatia dintre părti a rezultat minora M. D.-A., născută la data de 29.01.2006, copil cu filiatia stabilită fată de ambii părinti, asa cum rezultă din certificatul de nastere depus la dosar –f. 5.
În drept, instanta are în vedere dispozitiile art. 505 Cod civil, în cazul copilului din afara căsătoriei, a cărui filiatie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv fată de ambii părinti, autoritatea părintească se exercită în comun si în mod egal de către ambii părinti, dacă acestia convietuiesc. Dacă părintii copilului din afara căsătoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritătii părintesti se stabileste de instanta de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozitiile privitoare la divort.
În spetă părintii nu convietuiesc, astfel că devin incidente dispozitiile art. 397 Cod civ., conform cărora “după divort, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinti, afară de cazul în care instanta decide altfel”, iar potrivit art. 400 Cod civil, “ în lipsa întelegerii dintre părinti sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanta de tutelă stabileste, odată cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la părintele cu care locuieste în mod statornic. Dacă până la divort copilul a locuit cu ambii părinti, instanta îi stabileste locuinta la unul dintre ei, tinând seama de interesul său superior”.
Conform dispozitiilor art. 398 alin.1 Cod civ., „dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanta hotărăste ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinti”.
Din dispozitiile legale anterior mentionate rezultă că, de regulă, autoritatea părintească se exercită de ambii părinti, având în vedere că ambii părinti au dreptul si îndatorirea de a creste copilul si de a se îngriji de sănătatea si dezvoltarea acestuia, iar autoritatea părintească nu trebuie să fie afectată de desfacerea căsătoriei părintilor.
Instanta poate să dispună ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinti, numai dacă există motive întemeiate, tinând cont de interesul superior al copilului.
Martorul audiat în cauză nu a relatat despre comportamentul pârâtului fată de minoră, afirmând că nu s-a aflat în prezenta celor trei membri ai familiei niciodată, la piata din Obor unde a cunoscut părtile, venind doar părintii, nu si copilulul. A mai arătat martorul că pârâtul nu a venit în vizită la minoră la locuinta acesteia din prezent, dar si că nu stie dacă pârâtul a contactat telefonic minora si dacă a contribuit material la cresterea minorei. A mai mentionat martorul că minora este înscrisă la scoală în clasa I si că pârâtul obisnuieste să consume alcool si este o persoană recalcitrantă si toată lumea încearcă să îl evite.
Aceste din urmă împrejurări mentionate de martor nu pot fi retinute ca motive întemeiate pentru ca instanta să dispună exercitarea autoritătii părintesti numai de către reclamantă, câtă vreme în cauză nu rezultă că pârâtul s-a manifestat violent fată de minoră ori că a pus sau ar putea să pună în primejdie viata, sănătatea sau dezvoltarea fizică si psihică a minorei prin comportamentul său.
Neîntelegerile existente între părinti nu constituie un motiv întemeiat pentru a se dispune exercitarea autoritătii părintesti de către unul dintre părinti, întrucât orice neîntelegeri între părinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintesti pot fi sesizate instantei de tuelă conform art. 486 Cod civil, la fel nici faptul că unul dintre părinti nu a mai contribuit financiar în ultimul timp la cresterea si educarea copilului, întrucât acesta poate fi obligat de instantă la plata pensiei de întretinere, existând astfel garantia că acesta va contribui pe viitor la cheltuielile de crestere si educare.
În aceste conditii, retinând totodată că ambii părinti au dreptul si îndatorirea de a creste copilul si de a se îngriji de sănătatea si dezvoltarea acestuia, iar autoritatea părintească nu trebuie să fie afectată de despărtirea părintilor, instanta va dispune ca autoritatea părintească fată de minora M. D. - A., ns. la data de 29.01.2006, să fie exercitată în comun de ambii părinti.
La stabilirea locuintei minorei, instanta are în vedere dispozitiile art. 400 alin.1 Cod civil, constatările si concluziile referatelor de anchetă socială efectuate în cauză, depozitia martorului C. V., apreciind pe baza acestora că interesul superior al minorei impune ca aceasta să locuiască în continuare împreună cu mama sa la locuinta acesteia.
Prin urmare, instanta va stabili locuinta minorei M. D. - A., ns. la data de 29.01.2006, la locuinta reclamantei din Bucuresti, ..57, sector 2.
Dispunând astfel, fata de dispozitiile art. 402 Cod Civil, instanta urmează a se pronunta si cu privire la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorei, conform art. 525 Cod Civil.
Având în vedere că minora va locui în continuare cu mama sa, aceasta urmează să execute obligatia de întretinere în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, în conformitate cu prevederile art. 530 alin.1 Cod civil, pârâtul urmând să fie obligat la plata unei pensii de întreținere în bani.
În lipsa unor relatii privind veniturile obtinute de pârât, instanta va avea în vedere la stabilirea pensiei de întretinere venitul minim pe economia natională, care în prezent este de 750 lei conform H.G. nr.23/2013 si, văzând prevederile art. 529 alin. 2 Cod civil, instanta va obliga pe pârât să plătească reclamantei si în favoarea minorei M. D. - A. o pensie de întretinere în cuantum de 187,5 lei lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii – 23.08.2012 si până la majoratul copilului sau noi dispoziții ale instanței.
Fată de considerentele arătate, instanta va admite în parte cererea si va dispune conform celor anterior mentionate.
Va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta G. A. E. cu domiciliul în București, sector 2, ..57 în contradictoriu cu pârât M. M. cu domiciliul în ., autoritate tutelară P. S. 2 BUCUREȘTI.
Dispune ca autoritatea părintească fată de minora M. D. - A., ns. la data de 29.01.2006, să fie exercitată în comun de ambii părinti.
Stabileste locuinta minorei M. D. - A., ns. la data de 29.01.2006, la locuinta reclamantei din Bucuresti, ..57, sector 2.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei si în favoarea minorei M. D. - A. o pensie de întretinere în cuantum de 187,5 lei lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii – 23.08.2012 si până la majoratul copilului sau noi dispoziții ale instanței.
Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 26.04.2013.
Președinte, Grefier,
Ppoescu M. L. S.
Red/Dact: P.M./L.S.
5 ex/27.05.2013/27.05.2013
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1505/2013. Judecătoria FOCŞANI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 5414/2013. Judecătoria FOCŞANI → |
|---|
