Ordin de protecţie. Sentința nr. 9564/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9564/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 19342/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
„Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 9564/2014
Ședința publică de la 01 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte M. V.
Grefier N.-L. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria G. reprezentat de Procuror A. P.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant M. M. C. și pe pârât T. A. D., având ca obiect „ordin de protecție”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, legitimându-se cu CI . nr._, CNP_ asistată de av. A. M. și pârâtul, asistat de av. L. B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Părțile arată că au asigurat prezența martorilor: S. N. F. – CI . nr._, CNP_, R. F. C. – CI . nr._, CNP_ și R. A. M. – CI . nr._, CNP_.
În temeiul art. 319 și urm. NCPC, instanța procedează la audierea martorilor, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în scris, citite de către aceștia, semnate și atașate la dosarul cauzei.
Instanța respinge întrebarea adresată martorului S. N. F. de către apărătorul reclamantei: „Dacă mașina pe care o conduce reclamanta este a instituției sau nu?” ca nefiind concludentă soluționării cauzei.
Instanța, de asemenea, respinge întrebarea adresată aceluiași martor de către apărătorul pârâtului „Dacă martorul cunoaște condițiile în care s-a produs divorțul?” ca nefiind concludentă soluționării cauzei.
Părțile prin apărători, arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, apărătorul reclamantei solicită admiterea cererii și instituirea măsurii ordinului de protecție cu obligarea pârâtului să păstreze o distanță față de reclamantă de 200m pe o perioadă de 6 luni. Solicită ca pârâtului să-i fie interzis să se apropie de reședința reclamantei, locul de muncă al acesteia și domiciliul acesteia. Totodată, solicită interzicerea oricărui contact al pârâtului cu reclamanta: telefonic și prin corespondență, timp de 6 luni.
În susținerea măsurii ordinului de protecție învederează instanței că, deși pârâtul, ulterior, nu a mai fost agresiv cu reclamanta, acesteia îi este teamă să iasă din casă. A încercat să lucreze cât mai des înafara orașului pentru a nu avea nici un fel de relații cu pârâtul. Mai arată că a încercat de multe ori să își schimbe locul de parcare pentru a nu interacționa cu pârâtul, fiindcă acesta a amenințat-o, o sună încontinuu. Datorită comportamentului pârâtului, reclamanta nu poate avea o viață normală, acesta sunând-o chiar și pe mama reclamantei. Mai arată că pârâtul s-a prezentat la locul de muncă al reclamantei având o atitudine agresivă, dorind să i-a contact cu aceasta. Totodată, arată că pârâtul i-a vorbit urât reclamantei, trimițându-i acesteia mesaje vulgare.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea cererii și acordarea cheltuielilor de judecată.
Apărătorul pârâtului solicită respingerea cererii având ca obiect ordin de protecție, învederând instanței că, din tot materialul administrat în cauză, nu se constată că pârâtul ar fi avut un comportament agresiv față de reclamantă. De asemenea, arată că mesajele de care face vorbire reclamanta sunt mai mult decât îndoielnice, drept pentru care solicită înlăturarea acestei probe, întrucât nu s-a făcut dovada celor afirmate.
În susținerea respingerii măsurii ordinului de protecție, apărătorul pârâtului arată că martorii audiați nu au avut foarte multe cunoștințe despre părți după pronunțarea divorțului dintre aceștia. Precizează că martorul reclamantei ar fi avut o atitudine părtinitoare. Deși nu a văzut ce s-a întâmplat, a relatat totuși unele aspecte, chiar dacă nu se pot confirma cele văzute de martor întrucât înregistrarea nu mai este. Contrar celor declarare de martor, pârâtul a precizat că în acea zi s-a dus la serviciul reclamantei cu un buchet de flori. Învederează instanței că nu s-a făcut o dovadă a existenței agresivității pârâtului, chiar și verbal față de reclamantă.
Având în vedere considerentele expuse, apărătorul pârâtului solicită respingerea ordinului de protecție.
Apărătorul reclamantei, în replică, pune la dispoziția instanței telefonul mobil de serviciu al reclamantei, prin care dorește să arate mesajele trimise de pârât către reclamantă.
Întrebat fiind, pârâtul arată că nu el a trimis acele mesaje.
Apărătorul pârâtului solicită a nu se lua în considerare mesajele de pe telefonul mobil, putând a se presupune orice.
Părțile, personal, doresc a aduce la cunoștința instanței unele aspecte.
Astfel, reclamata, personal, învederează instanței că nu se duce la muncă din cauza pârâtului, fiindu-i teamă, pentru că acesta nu o lasă în pace. Cât a existat procesul de divorț pe rolul instanței, arată că a existat o situație foarte tensionată între părți, pârâtul vorbindu-i foarte urât. Mai arată că pârâtul a venit, într-adevăr, cu flori dar într-o altă zi, fiind obligată să le ia pentru că pârâtul era agresiv. Totodată, arată că a început demersurile pentru deschiderea procesului de partaj și a vorbit cu pârâtul despre un contract de credit, contractat de amândoi, iar pe această temă, pârâtul o sună și îi vorbește foarte urât.
Pârâtul, personal, învederează instanței că timp de 7 ani nu a agresat-o pe reclamantă, iar după divorț s-a mai întâlnit cu reclamanta dar nu i-a adus injurii, nu a deranjat-o la serviciu, nu a așteptat-o la scară, precizând că este vecin de . arată că a vizualizat acele mesaje de pe telefonul mobil, dar arată că nu le-a trimis el, abonamentul fiind al mamei sale.
Reclamanta, personal, arată că, cu o seară înainte să depună actele pentru desfacerea căsătoriei, pârâtul a agresat-o în casă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii, întrucât din materialul probator nu rezultă că pârâtul ar fi exercitat violențe asupra reclamantei.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, reclamanta M. M. C. a chemat în judecată pe pârâtul T. A. D., solicitând instanței să emită un ordin de protecție, prin care să dispună următoarele măsuri:
- obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de victimă și față de locuința acesteia și locul de muncă al acesteia;
- interzicerea oricărui contact, inclusive telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima;
În fapt, reclamanta a arătat că a fost căsătorită cu pârâtul din anul 2006 până în anul 2013 când, prin S.C. nr.8545/24.09.2013 pronunțată de Judecătoria G. s-a dispus desfacerea căsătoriei părților prin acord, deși acțiunea de divorț fusese introdusă de reclamantă ca urmare a numeroaselor discuții contradictorii existente între părți, cauzate de consumul zilnic de alcool din partea pârâtului și de . fizică la care aceasta a fost supusă în perioada căsătoriei.
Precizează reclamanta că aceasta lucrează în calitate de consilier juridic la . din G., iar în luna septembrie a anului curent pârâtul a sunat-o de mai multe ori, folosind un ton ridicat și părând nervos, cu scopul de a-I solicita acesteia copia contractului de credit în care figurează ambele părți ca debitori, cu toate că reclamanta îi dăduse acestuia deja două copii ale acestui contract.
Mai arată reclamanta că, în data de 23.09.2014 pârâtul s-a prezentat la sediul firmei unde lucrează reclamanta și a manifestat un comportament recalcitrant și, ca urmare a faptului că reclamanta nu se afla la locul de muncă, i-a trimis acesteia în aceeași zi două mesaje de amenințare.
În drept, se întemeiază pe dispozițiile Legii nr.217/2003 și solicită proba cu acte și martori.
La cerere, au fost anexate în copie, formularul prevăzut în anexa Legii nr.217/2003, mesaje telefonice transcrise, copia actului de identitate a reclamantei, S.C. nr.8545/24.09.2013 pronunțată de Judecătoria G..
Legal citat, pârâtul s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Pe parcursul judecății, s-a administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii S. N. F., R. F. C. și R. A. M..
În cauză au fost depuse relații de la P. de pe lângă Judecătoria G. și de la Inspectoratul General al Poliției Române-IPJ G..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, părțile au fost căsătorite, iar prin S.C. nr.8545/24.09.2013 pronunțată de Judecătoria G. s-a dispus desfacerea căsătoriei părților și revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei.
Din probele administrate în prezenta cauză, instanța reține că pârâtul s-a prezentat la sediul firmei unde lucrează reclamanta, în data de 23.09.2014 și, ca urmare a faptului că nu a putut discuta cu aceasta deoarece nu se afla la locul de muncă, a devenit recalcitrant și a vorbit mai apăsat cu secretara.
Cu toate acestea, instanța nu va putea avea în vedere susținerile reclamantei potrivit cu care pârâtul a adoptat o conduită violentă față de aceasta și a amenințat-o, deoarece, din probele administrate în prezenta cauză, aceste susțineri nu se confirm și nici nu evidențiază faptul că reclamantei I s-a insuflat o stare de temere.
Astfel, potrivit declarației martorilor R. F. C. și R. A. M., prieteni de familie ai foștilor soți, între părți nu au existat nici un fel de conflicte nici în timpul căsătoriei și nici ulterior desfacerii căsătoriei prin divorț.
Din declarația martorului S. N. F., coleg de serviciu al reclamantei, instanța reține că aceasta s-a plâns colegilor de serviciu de mai multe ori că pârâtul o amenință și îi vorbește foarte urât.
Cu toate acestea, instanța nu va putea reține susținerile reclamantei potrivit cu care pârâtul a fost violent cu aceasta, deoarece în cauză nu au fost administrate probe care să formeze convingerea instanței în acest sens, ca de exemplu acte medico-legale, procese verbale de sancționare a contravenției etc.
În ceea ce privește lista depusă de reclamantă și care cuprinde mesaje telefonice transcrise (f.5 dosar), instanța nu va putea avea în vedere acest înscris, deoarece nu s-a făcut dovada că numărul de telefon de pe care au fost trimise aceste mesaje aparține pârâtului.
În drept, art.2 din Legea nr. 217/2003, definește noțiunea de „violență în familie” ca fiind „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru al familiei împotriva unui alt membru al aceleiași familii, care provoacă sau poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu aceste acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.
Violența în familie se poate manifesta sub mai multe forme, respectiv violența verbală, violența psihologică, violența fizică, violența sexuală, violența economică, violența socială, violența spirituală (art. 2 ind. 1 din actul legislativ anterior enunțat).
Ca urmare, potrivit art. 26 din lege, „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora”.
Analizând cererea formulată prin prisma textelor de lege anterior menționate, instanța o apreciază ca nefiind întemeiată, în condițiile în care se constată că reclamanta nu a făcut dovada în mod clar a unor manifestări agresive din partea pârâtului, de natură să creeze o stare de pericol pentru integritatea fizică și psihică a reclamantei, astfel încât să se impună emiterea unui ordin de protecție.
Având în vedere soluția pronunțată în prezenta cauză, de respingere a cererii având ca obiect ordin de protecție, instanța va respinge ca nefondată cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect ordin de protecție formulată de reclamanta M. M. C., domiciliată în G., bld.Siderurgiștilor, nr.35, ., ., în contradictoriu cu pârâtul T. A. D., domiciliat în G., ..37, ., ., ca nefondată.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2014.
PREȘEDINTE Grefier
Red VM/tehnored CNL/06.10.2014
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Încheierea... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
