Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 7815/2013. Judecătoria GIURGIU
Comentarii |
|
Sentința nr. 7815/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 2630/236/2012*
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
CAUZE CU MINORI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7815
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M. O.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant E. F. și pe pârât D. I., pârât D. G., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial .
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea din data de 07.11.2013, când procesul a fost pe rol, s-au pus concluzii pe fondul cauzei, dar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2012, sub nr._/236/2012, reclamantul E. F.,a chemat în judecată pe pârâții D. I. și D. G. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunului comun dobândit de pârâți în timpul căsătoriei, situat în com. Vedea, ., jud. G., constând în casă de locuit – 4 camere și dependințe în suprafață de 112 m.p. și terenul aferent de 3000 m.p., imobil înscris în Cartea Funciară sub nr._ a localității Vedea și număr cadastral 26-C1, cu o contribuție de 50% fiecare, să se dispună ieșirea din indiviziune pentru a se putea trece ulterior la executarea silită efectivă a bunului imobil sau a sumelor de bani ce vor reveni debitorului D. I. ca sultă. Se solicită totodată cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că are calitatea de creditor al pârâtului D. I., cu o creanță în valoare de 85.000 lei, în temeiul contractului de împrumut din data de 15.05.2008 încheiat de pârâtul D. I. cu reclamantul la biroul de avocat C. L. din București, iar față de debitorul D. I. s-au demarat procedurile de executare silită în cadrul dosarului nr. 27/2011 al B. G. P. F., iar în cadrul executării silite a fost identificat acest imobil deținut de debitor în proprietate comună cu soția sa.
Totodată, reclamantul a arătat că debitorul D. I. a formulat contestație la executare silită împotriva titlului executoriu, contestație ce a fost înregistrată la Judecătoria G. sub nr._, soluția fiind aceea de respingere a contestației la executare silită, soluție pronunțată la data de 06.10.2011.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 493 alin. (1) și art. 357 din Codul de procedură civilă.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică de evaluare a imobilului.
Reclamantul a depus la dosar următoarele înscrisuri: Încheierea nr._/01.06.2011 eliberată de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară G. - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G., somațiile emise de B. G. P. F. la datele de 01.06.2011, 08.06.2011 în dosarul de executare nr. 27/2011, proces verbal întocmit de executorul judecătoresc, Sentința civilă nr. 5381/06.10.2011 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, contractul de împrumut din data de 15.05.2008 încheiat de reclamant cu pârâtul D. I., atestat sub nr. 66/15.05.2008 de avocat C. L. din Baroul București
Cererea a fost legal timbrată, cu 1320 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar (fila 7).
Pârâții, deși au fost legal citați, nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare și nici nu s-au prezentat personal în fața instanței de judecată pentru a solicita probe.
Procedând la judecarea cauzei, instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâților, reclamantul depunând la dosar la termenul de judecată din data de 02.04.2013 interogatoriile pentru a fi administrate pârâților, însă aceștia nu s-au prezentat deși au fost legal citați cu această mențiune.
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în acest dosar în data de 09.04.2013, s-a stabilit, în baza art. 6736 rap. la art. 6735 alin. (1) din Codul de procedură civilă, că pârâții D. I. și D. G. au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale de ½ fiecare, un imobil constând în casă de locuit – 4 camere și dependințe în suprafață de 112 m.p. și terenul aferent de 3000 m.p., imobil înscris în Cartea Funciară sub nr._ a localității Vedea și număr cadastral 26-C1. Totodată s-a dispus, prin aceeași încheiere, efectuarea specialitatea „construcții civile și industriale și evaluarea proprietății imobiliare” având următoarele obiective: identificarea, evaluarea și lotizarea în funcție de cotele stabilite a imobilului situat în com. Vedea, ., jud. G., precum și a unei expertize judiciare tehnice specialitatea „topografie, cadastru și geodezie” având următoarele obiective: identificarea și lotizarea imobilului – teren aferent construcției menționat anterior, în funcție de cotele stabilite de ½ pentru fiecare dintre cele două părți, fixându-se onorariul provizoriu de 800 de lei, respectiv 700 de lei, în sarcina reclamantului, dovezile plății celor două onorarii fiind depuse până la urătorul termen de judecată.
S-a avut în vedere următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebui mai întâi să ceară împărțirea acestora.
În cauză se solicită partajarea unui bun imobil, imobil situat în com. Vedea, ., jud. G., constând în casă de locuit – 4 camere și dependințe în suprafață de 112 m.p. și terenul aferent de 3000 m.p., imobil înscris în Cartea Funciară sub nr._ a localității Vedea și număr cadastral 26-C1, dobândit de către pârâți în timpul căsătoriei acestora.
Imobilul este proprietatea comună a soților pârâți, conform Încheierii nr._/01.06.2011 eliberată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G. - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G..
Având în vedere faptul că pârâții nu s-au prezentat în fața instanței de judecată pentru a propune probe în ceea ce privește cotele de contribuție a soțului la imobilul pentru care se solicită partajul, instanța a apreciat că în cauză devin incidente prevederile art. 357 alin. (2) teza finală din Codul civil conform cărora, până la proba contrară, se prezumă că soții au o contribuție egală.
La următorul termen de judecată din data de 25.04.2013, pârâtul D. I., prin avocat, a solicitat suspendarea judecății cauzei până la soluționarea dosarului de urmărire penală nr. 2549/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G. în care este începută urmărirea penală față de pârâtul D. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 6 din Legea nr. 241/2005, dosar în care a fost instituit sechestrul asigurător asupra imobilului din com. Vedea, ., jud. G., până la concurența sumei de 8.579 lei. În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 413 pct 2 din Noul cod de procedură civilă, depunând la dosar, în copie, ordonanța nr. 2549/P/2011 din data de 07.08.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria G. de instituire a sechestrului asigurător și procesul verbal de aducere la îndeplinire a acestei măsuri întocmit la data de 12.09.2012 (filele 29-32).
Instanța a respins solicitarea de suspendare a cauzei întrucât dosarul penal în cauză și modalitatea de soluționare a acestui dosar nu au o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se pronunța în prezenta cauză, astfel cum se prevede în art. 244 alin. (1) pct. 2 din codul de procedură civilă din 1865, aplicabil în cauză în raport de data introducerii cererii. Astfel, dacă se va respinge cererea formulată de reclamant, nu va fi afectat sub nicio formă statul pentru creanța de 8.579 lei pentru care s-a instituit sechestrul în dosarul penal nr. 2549/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G.. Dacă se va admite cererea de partaj al bunului, iar în dosarul penal se va ajunge la o condamnare a pârâtului, această hotărâre ar profita și statului întrucât nu ar putea să treacă la o executare silită a bunurilor pârâtului D. I. pentru creanța stabilită decât după partajul bunurilor soților.
Procedând în continuare la judecarea cauzei, a fost administrată proba cu expertiza judiciară specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, la dosar fiind depus Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea “construcții civile, industriale, agricole și proprietăți imobiliare”, efectuat de expert tehnic judiciar I. N. L. (filele 50-53), precum și proba cu expertiza judiciară specialitatea construcții și evaluarea proprietății imobiliare, la dosar fiind depus Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea „topografie, cadastru și geodezie”, efectuat de expert tehnic judiciar S. Stelică G. (filele 56-58) și completarea la acest raport (filele 63-65). Ultimul raport a fost întocmit de expert fără a i se permite accesul de către pârâți, deci fără ca expertul să cunoască arhitectura construcției, în acest sens pârâtul dându-și acordul la termenul de judecată din data de 12.09.2013 ca expertiza să fie efectuată ipotetic.
La termenul de judecată din data de 07.11.2014, pârâtul D. I. a solicitat acordarea unui termen de judecată prin care să dovedească faptul că a achitat datoria către reclamant, însă reclamantul s-a opus întrucât nu există nici un astfel de dovezi. Instanța a respins solicitarea pârâtului întrucât, pe de o parte, de la data înregistrării dosarului în instanță – 10.02.2012, avea tot timpul necesar pentru a depune astfel de dovezi, iar pe de altă parte, avea posibilitatea să solicite aceste probe în cadrul unei contestații la executare, instanța nefiind învestită în acest sens, fiind depășit și termenul de depunere a unei eventuale întâmpinări/cereri reconvenționale, iar cererea oricum nu a fost formulată în scris în conformitate cu prevederile art. 82 din Codul de procedură civilă. Mai mult decât atât, din actele depuse la dosar rezultă că pârâtul D. I. a formulat o astfel de contestație la executare care a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 5381/06.10.2011 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
Sub aspectul posibilității reclamantului de a solicita partajarea bunurilor soților în timpul căsătoriei, instanța reține că, prin înscrisurile depuse la dosar de reclamantă, reclamantul a dovedit faptul că are calitatea de creditor al pârâtului D. I., cu o creanță în valoare de 85.000 lei, în temeiul contractului de împrumut între cele două părți din data de 15.05.2008, atestat cu privire la dată, identitatea părților și conținutul lui de către avocat C. L.. Pentru această creanță, întrucât pârâtul D. I. nu a mai achitat sumele de bani datorate, a fost începută executarea silită în dosarul de executare nr. 27/2011 al B. G. P. F., iar din Sentința civilă nr. 5381/06.10.2011 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._, definitivă prin nerecurare, rezultă că a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorului D. I. cu privire la această creanță.
În conformitate cu prevederile art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebui mai întâi să ceară împărțirea acestora.
În acest context, acțiunea reclamantului de a solicita partajarea bunurilor soților D. achiziționate în timpul căsătoriei este întemeiată raportat la înscrisurile depuse la dosar și la prevederile art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, justificând deci interesul de a promova o astfel de acțiune.
Din Raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea “construcții civile, industriale, agricole și proprietăți imobiliare”, efectuat de expert tehnic judiciar I. N. L., rezultă că imobilul în cauză are valoarea de piață totală (casă și teren) de 135.008 lei (evaluare ipotetică întrucât pârâții nu au permis accesul expertului în curte). Conform Raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea „topografie, cadastru și geodezie”, efectuat de expert tehnic judiciar S. Stelică G. (filele 56-58) și completarea la acest raport (filele 63-65), nu se poate stabili dacă imobilul în cauză este este comod partajabil în natură întrucât expertul nu a cunoscut arhitectura casei de locuit, fiind propuse primele două variante de împărțirea bunului în natură l în mod ipotetic. Expertul a propus și o a treia variantă de lotizare, respectiv atribuirea bunului întreg (teren și construcție) către o singură parte, propunere care ar elimina în întregime drumurile de servitute propuse la primele două variante.
În speța de față, este necontestat că nu este comod partajabilă în natură locuința care, dacă ar fi divizată, nu s-ar mai prezenta ca o unitate închegată datorită numărului redus de camere de locuit ce ar trebui împărțite iar, pe de lată parte, diviziunea materială i-ar afecta valoarea și utilitatea. Terenul în suprafață de 2.102 m.p. (conform coordonatelor din planul de amplasament și delimitare a imobilului), respectiv de 3.000 m.p. (conform documentelor de proprietate), ar putea fi partajat în natură, însă numai cu consimțământul pârâților prin crearea unui drum de servitute în acest sens, consimțământ care nu a putut fi dat în fața instanței de judecată. Mai mult decât atât, cele două variante propuse pentru împărțire în natură de către expert au în vedere și casa de locuit, însă aceasta, astfel cum s-a stabilit anterior nu este comod partajabilă în natură, necunoscându-se nici arhitectura acestuia. În acest sens, pârâții au fost citați pentru termenul de judecată din data de 02.04.2013 cu mențiunea de a depune acte de proprietate a terenului din . doveditoare care să ateste construirea casei.
În acest context, imobilul nefiind comod partajabil în natură, partajarea nu se poate face decât prin atribuirea bunului către unul dintre pârâți care dețin acest imobil în proprietate devălmașă, cu obligarea celui căreia i se va atribui imobilul la plata sultei corespunzătoare către celălalt pârât.
Criteriile de atribuire a bunului imobil sunt prevăzute în art. 673 indice 9 din Codul de procedură civilă. Astfel, potrivit acestui text de lege, la formarea și atribuirea loturilor, se va ține seama „și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor”.
Instanța reține că în cauză nu s-a făcut dovada privind persoanele care folosesc efectiv acest imobil, ocupația pârâților, dacă unul dintre ei a făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul celuilalt. Pe de altă parte, rezultă că ambii pârâți au domiciliul în imobilul ce face obiectul partajului, iar pentru ambii s-au stabilit cote egale de contribuție, imobilul în cauză fiind și unicul bun supus partajării în prezentul dosar.
De asemenea, niciunul dintre pârâți, proprietari ai imobilului, deși au fost legal citați, nu au solicitat, nici verbal și nici în scris, atribuirea bunului respectiv, însă reclamantul a solicitat atribuirea bunului către pârâtul D. I., deci prin intermediul acțiunii oblice (care reprezintă, conform art. 1560 alin. (1) din Codul civil, mijlocul juridic prin care creditorul exercită drepturile și acțiunile debitorului, atunci când acesta refuză sau neglijează să le exercite în prejudiciul creditorului), instanța urmând să țină cont de acest unic criteriu la atribuirea bunului către pârâtul D. I..
În consecință, instanța va admite acțiunea formulată de reclamantul E. F., în contradictoriu cu pârâții D. I. și D. G. și va dispune ieșirea din indiviziune a soților pârâți D. I. și D. G. cu privire la imobilul situat în com. Vedea, ., jud. G..
Instanța nu va proceda la omologarea rapoartelor de expertiză tehnică judiciară în una dintre variantele propuse de experți întrucât, astfel cum se va arăta, se va alege o altă variantă decât cea propusă de părți (sau parțial propusă de expertul S. Stelică în varianta 3).
Instanța va atribui în proprietate și posesie pârâtului D. I. imobilul situat în com. Vedea, ., jud. G., compus din casă de locuit cu suprafața de 112 m.p. (conform documentației de carte funciară) și teren cu suprafața de 2.102 m.p. (conform coordonatelor din planul de amplasament și delimitare a imobilului), respectiv de 3.000 m.p. (conform documentelor de proprietate).
Instanța va obliga pe pârâtul D. I. la plata către pârâta D. G. a sumei de 67.504 lei cu titlu de sultă.
În conformitate cu prevederile art. 673 indice 10 din Codul de procedură civilă, va stabili în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri pentru achitarea sultei de către pârâtul D. I..
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța arată că, potrivit art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care a căzut în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Instanța constată că doar reclamantul a formulat o astfel de cerere, motiv pentru care, având în vedere că acțiunea i-a fost admisă va obliga în solidar pârâții la plata către reclamant a sumei de 5825 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (1325 taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, 800 de lei onorariu provizoriu pentru expertiză specialitatea „construcții civile și industriale și evaluarea proprietății imobiliare”, 700 de lei onorariu pentru expertiză specialitatea „topografie, cadastru și geodezie” și 3000 de lei onorariul avocatului reclamantului, conform chitanței de la fila 66).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul E. F., domiciliat în mun. București, ., bl._, ., ., în contradictoriu cu pârâții D. I. și D. G., ambii domiciliați în com. Vedea, ., jud. G..
Dispune ieșirea din indiviziune a soților pârâți D. I. și D. G. cu privire la imobilul situat în com. Vedea, ., jud. G..
Atribuie în proprietate și posesie pârâtului D. I. imobilul situat în com. Vedea, ., jud. G., compus din casă de locuit cu suprafața de 112 m.p. (conform documentației de carte funciară) și teren cu suprafața de 2.102 m.p. (conform coordonatelor din planul de amplasament și delimitare a imobilului), respectiv de 3.000 m.p. (conform documentelor de proprietate).
Obligă pe pârâtul D. I. la plata către pârâta D. G. a sumei de 67.504 lei cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Obligă în solidar pe pârâții D. I. și D. G. la plata către reclamant a sumei de 5825 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (1325 taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, 800 de lei onorariu provizoriu pentru expertiză specialitatea „construcții civile și industriale și evaluarea proprietății imobiliare”, 700 de lei onorariu pentru expertiză specialitatea „topografie, cadastru și geodezie” și 3000 de lei onorariul avocatului reclamantului).
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.11.2013.
Președinte,
M. M. O.
Grefier,
M. D.
Redactat / Tehnoredactat jud. M.M. O.
5 exemplare/01.04.2014.
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
---|