Obligaţie de a face. Sentința nr. 548/2013. Judecătoria HUNEDOARA

Sentința nr. 548/2013 pronunțată de Judecătoria HUNEDOARA la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 2137/243/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA HUNEDOARA

CIVIL

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 548/2013

Ședința publică din data de 19.03.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P. M.

Grefier: B. D.

Pe rol fiind pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta C. N. C. și pe pârâtul A. M., având ca obiect obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată – ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 19.03.2013.

Se constată că, prin serviciul registratură al instanței, părțile au depus concluzii scrise.

JUDECATORIA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta C. N. C. a chemat în judecată pe pârâtul A. M. si a solicitat instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța să îl oblige pe acesta să efectueze o . lucrări pentru înlăturarea servituții de vedere care ii afectează proprietatea. De asemenea a solicitat si revendicarea unei suprafețe de teren pe care susține ca o deține paratul, cu cheltuieli de judecată.

In fapt reclamanta a solicitat ca paratul sa efectueze următoarele lucrări de desființare a servituții de vedere asupra proprietății reclamantei:

1. sa demoleze balconul si stalpii de sustinere ai acestuia intrucat acesta se extinde peste limita de proprietate dintre cele doua imobile, iar in caz de refuz sa fie abilitata reclamanta sa efectueze aceste lucrari pe cheltuiala paratului

2. sa zideasca usa si geamul casei aflate pe peretele nordic al acesteia in dreptul balconului si geamul de pe zidul de est, iar in susbsidiar sa fie oblugat sa inlocuiasca geamurile existente cu geamuri fixe cu sticla mata care sa opreasca vizibilitatea spre proprietatea reclamantei.

3. sa demoleze scara exterioara a casei amplasata pe latura nordica si sa zideasca usa de acces din dreptul acestei scari. elibereze coșul de evacuare a fumului pe care acxesta l-a infundat prin turnarea de beton, iar in caz contrar sa fie obligat la plata de daune cominatorii in suma de 50 lei pe zi.

La punctul 4 a solicitat ca paratul sa restituie suprafata de 15 mp din . 2063/1 inscrisa in CF_ Hunedoara si suprafata de 2 mp din . 2063/2/2 inscrisa in CF_ Hunedoara, sau in subsidiar sa se constate ca aceasta face parte din drumul de acces la proprietatile partilor cu nr topo 2062/2/3 ori sa se dispună compensarea cu o suprafață echivalenta din acest numar topografic

In expunerea de motive reclamanta a precizat că detine doua imobile care se invecineaza cu proprietatea pârâtului, ambele imobile fiind cumparate de la numitul B. L. E. prin contracte autentice.Reclamanta a cumpărat astfel imobilul inscris in CF_ nr topo 2063/1 in suprafața de 437 mp reprezentata de casa si teren, precum si imobilul înscris in CF_ cu nr. topo 2063/2/2 in suprafața de 161 mp liber de construcții. Reclamanta precizează ca aceasta . 2063/2 înscrisa inițial in CF 4559 si a fost dezmembrata de fostul proprietar B. E. in trei parcele dintre care una in suprafața de 31 mp si una in suprafața de 176 mp au fost transmise paratului A. M., reclamanta avand servitute de trecere asupra celei de 31 mp. Acesta este este înscrisa in CF_ nr topo 2063/2/3 iar cealaltă . CF_ nr topo 2063/2/1.

Reclamanta aprecizeaza ca anterior formularii actiunii a efectuat o expertiza extrajudiciara pentru a stabili situatia reala din teren, iar din cuprinsul acesteia a rezultat ca din terenul in suprafata de 437 mp lipseste suprafata de 15 mp.

In acest sens arata ca intre terenul sau si cel al fostului proprietar B. E., deținut in prezent de parat, pana in anul 2010 nu a existat gard despărțitor, insa datorita deschiderilor de vedere care ii afectau intimitatea, reclamanta a solicitat eliberarea unei autorizații de construcție pentru edificarea unui gard din beton cu o inaltime de 2,5 m. Acesta nu a putut fi construit decât la inaltimea de 2m fiind împiedicat in acest sens de balconul paratului care se extinde peste limita de proprietate. Inaltimea de la sol la baza balconului este de 2.34 mp dupa cum rezulta din expertiza extrajudiciara.

Reclamanta arata ca in prezent este si mai deranjata de existența servituții de vedere intrucat concubina paratului folosește in permanenta balconul care are vedere spre proprietatea sa.

Paratul a aplicat ulterior la balcon jgheaburi de scurgere a apelor pluviale, astfel ca limita exterioara a balconului s-a mai prelungit cu lățimea acestor jgheaburi. In prezent balconul paratului depășește cu aproximativ 50 cm limita de proprietate dintre cele doua imobile.

Reclamanta arata ca balconul este confectionat din fier pe trei stalpi din beton amplasati la o distanță de 10-20 cm de gardul despartitor si prin amplasarea acestuia si pozitia elevata asigura o vizibilitate completa asupra gospodariei sale inclusiv in interiorul casei, incalcand astfel dreptul sau de folosinta pasnica a proprietatii.

Reclamanta arata ca existenta balconului incalcă prev art 615 cod civ care impun existenta unei distante minime de 2m in cazul deschiderilor pentru vedere. Reclamanta invoca si prev art 761 alin 2 din NCC si apreciaza ca in cazul servituților continue se poate cere oricand desfințarea intrucat vederea se exercita cu continuitate pe proprietatea sa .

Mai arata reclamanta ca situatia este identica si in cazul scarii exterioare a usii si a feresterelor deschise catre proprietatea sa.

Intrucat intre gospodaroa sa si cea a paratului nu a exustat gard si cum ambele gospodarii au fost dobandite de la același proprietar, operează prezumția ca ca partea care lipsește din terenul său se regăsește la parat.

Reclamanta a evaluat ternul sau la suma de 3800 lei

In drept au fost invocate prev art 555-563, 565, 566 si art 6 pct 6 din NCC, art 111 cod.proc.civ

In sustinerea actiunii au fost anexate inscrisuri:expertiza extrajudiciara, acte de dezmembrare, acte de edificare gard, fotografii, carti funciare, extrase CF.

Actiunea a fost timbrata cu suma de 82 lei din care 72 lei pentru terenul revendicat si 10 lei pentru obligatia de a face, fiind depus și timbru judiciar de 0.5 lei.

Paratul A. M. a depsu intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata si gresit intemeiată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

In sustinerea motivelor pârâtul precizează că este adevarat ca detine in proprietate un imobil care se invecineaza cu cel al reclamantei pe care l-a dobandit in data de 19.11.2011 si nu a efectuat nici o modificare a acestuia. Pe de alta parte reclamanta a cumparat imobilul inca din anul 2006, partile dobandind ambele imobile de la acelasi vanzator, iar reclamanta nu a solicitat acestuia sa desfiinteze lucrarile deranjante pe care le invoca in prezent in mod formal, intrucat in fapt reclamanta nu locuieste efectiv in imobil si astfel nu avea cum sa fie victima unei imixtiuni in universul intimității personale. Pe dea alta parte din modul de amplasre a imobilelor rezultă că imixtiunea este reciproca, reclamanta avand de asemenea vedere asupra proprietatii paratului.

In conf cu art 622 si urmatoarele din cod civ situatia descrisa reflecta existenat unor servituti continue si aparente care se dobandesc prin titlu sau posesiune, iar ambele parti au dobandit proprietățile lor cu servituțile extistente la momentul respectiv in aceeasi forma ca si in prezent. De altfel chiar concluziile expertizei extrajudiciare aduc suficiente lamuriri care contrazic sustinerile reclamantei.

Paratul mai arata ca in prezent a demarat lucrari lucrari pentru obturarea si blindarea tuturor suprafetelor care creeaza posibilitatea privirii libere intre cele doua proprietati.

Referitor la suprafata de teren revendicata arata ca expertiza extrajudiciara nu dovedeste aceasta sustinere. Cu toate acestea in cazul in care din probe se va dovedi ca dupa achizitionarea terenului paratul a ocupat abuziv o portiune din proprietatea reclamantei nu se va opune restituirii, insa cum reclamanta uzeaza numai de prezumtii este necesar ca mai intai sa prezinte documentatia intocmita cu ocazia dobandirii proprietatii sale.

Invocarea de catre reclamanta a prevederilor NCC este neavenita cata vreme imobilele au fost achizitionate in anul 2006 sub imperiul altor texte legale.

In drept au fost invocate prev art 115-116 cod.proc.civ, art 622 cod civ, art 274 cod.proc.civ .

In sustinerea intampinării au fost depuse extras CF_, contract de vanzare cumpărare 4381/2010, declaratii notariale_06 si 1742/29.06.2010.

Reclamanta a depus raspuns la intampinarea paratului prin care arata ca starea de fapt relatata in actiune nu este o fictiune intrucat lucrarile a caror demolare a solicitat aduc reale prejudicii in folosinta locuintei sale datorita vederii directe in toata proprietatea sa.

In ceea ce priveste legea aplicabila invoca prev art 6 alin 6 din NCC unde se arata ca legea noua se aplica si situatiilor juridice nascute anterior dar care subzista si in prezent referitoare la rporturile de vecinătate, regimul general al bunurilor și raporturile de proprietate.

Totodata aceleasi obligatii sun prevazute si in codul civil anterior la art 612-614 pe care intelege sa le invoce in sustinerea actiunii.

Instanta a incuviintat partilor proba cu inscrisurile depuse, proba cu interogatoriile partilor si proba cu expertiza topocadastrala numai pentru dovedirea cererii avand ca obiect revendicare. In ceea ce priveste servitutile instanta a respins obiectivele formulate de reclamanta avand in vedere ca cele solicitate rezultau cu claritatea din inscrisurile depuse in probatiune si din expertiza extrajudiciara insusita de parat sub aceste aspecte, respectiv referitor la amplasarea constructiilor, ferestrelor si a distantelor masurate.

La termenul de judecata din data de 12.03.2013 reclamanta, prin cerere scrisa a renuntat partial la judecarea actiunii, si anume la cererea avand ca obiect revendicare mentionata la pct 4 din actiune., si la cererea avand ca obiect zidirea geamului de pe peretele estic al casei paratului, mentionat la pct 2 din actiune. De asemenea reclamanta a renuntat si capatul de cerere subsidiar de la pct 1 prin care solicita ca in caz de refuz sa fie autorizata de instata sa efectueze lucrarile de demolare a balconului si stalpilor de sustinere ai acestuia.

Reclamanta isi mentine celelalte solicitari formulate in actiune, respectiv:

-sa demoleze paratul balconul si stalpii de sustinere care seextinde partial peste limita de proprieatea cu o suprafata de1.65 mp pe aliniamentul 27-26-25-6-27 cum rezulta din raportul de expertiza.

-sa zideasca usa si geamul din dreptul balconului aflat pe peretele nordic al casei, iar in subsidiar sa inlocuiasca ferestrele cu unele fixe cu sticlă mată.

-să demoleze scara exterioara si sa zideasca usa de acces de la capatul sacrii, aflata la la etajul casei.

Reclamanta a depus concluzii scrise prin care reitereaza motivele mentionate anterior.

Paratul de asemenea a depus concluzii scrise reiterând susținerile evocate în întâmpinare.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

In fapt reclamanta solicita revendicarea unei suprafete de teren si obligarea paratului sa efectueze o . lucrari pentru a desfiinta servitutea de vedere asupra proprietatii sale, servitute exercitata prin existenta scarii exterioare care asigura accesul la etajul casei, usa de acces de la etaj, balconul impreuna cu fereastra si usa aferente aflate de asemenea la etaj. Totodata face referire si la fereastra de pe peretele estic al casei.

Prin cererea scrisa reclamanta a renunta la actiunea in revendicare si la o parte din solicitarile referitoare la servitute, astfel ca instanta in baza art 246 cod.proc.civ va lua act de renuntarea sa si aceste cereri nu vor mai fi analizate.

In fapt, asa cum rezulta din raportul de expertiza si din extrasele de carte funciara, reclamanta detine in proprietate imobilul inscris in CF_ Hunedoara cu nr topo 2063/1 in suprafata tabulara de 437 mp, pe care se afla edificata casa de locuit a reclamantei, si imobilul inscris in CF_ Hunedoara cu nr topo 2063/2/2 in suprafata de 161 mp liber de construcții, ambele imobile fiind dobandite in data de 20.07.2006 dupa cum este mentionat in extrasele de CF –f59, 60, de la acealsi proprietar B. L. E..

Paratul A. M. detine de asemenea in proprietate imobilul inscrise in CF_ Hunedoara nr topo 2063/2/3 in suprafata de 31 mp pe care este inscrisa o servitute de trecere in favoarea reclamantei, si imobilul inscris in CF_ Hunedoara cu nr topo 2063/2/1 in suprafata de 176 mp pe care este edificata casa de locuit a paratului si un garaj. Paratul a dobandit aceste imobile de la acelasi proprietar B. L. E. prin contractul 4381/19.11.2010

Imobilele se afla si in prezent in aceeasi stare si au acelasi amplasament ca atunci cand au fost cumparate de parti. In acest sens se retine ca locuinta paratului, reprezenatată de casa cu etaj, este prevazuta cu scara exterioara care faciliteaza accesul la etaj si balcon orientat inspre proprietatea reclamantei, care, prin pozitia elevata asigura vizibilitate completa in curtea gospodariei acesteia. De mentionat faptul ca locuinta nu a fost edificata de parat, aceasta fiind cumparata in starea actuala, preexistenta, consfintita de fostul proprietar.Acelasi lucru este valabil si pentru locuinta reclamantei care a dobanit imobilul de la acealsi proprietar si a luat la cunostinat la acel moment de starea si amplasamentul constructiilor.

Dupa cum rezulta din schita de amplasament aferenta raportului de expertiza imobilele partilor se invecineaza pe aliniamentul 2,3,4,5,6,7,8. Intre punctele 6.7.8 se afla situat si balconul casei paratului, marginea exterioara a acestuia depasind limita de proprietate cu o distanta de 0.30 cm. Lungimea balconului este de 5,57 m, rezultand astfel ca proiectia in plan orizontal a balconului reflecta o suprafață de 1.65 mp care se află situată in interiorul proprietatii detinute de reclamantă. Expertul a delimitat aceasta proiectie intre punctele 25,26,27,6- f140/143 si acest aspect rezulta si din fotografiile existente la fila 63.

De mentionat faptul ca reclamanta in anul 2010 înainte ca paratul sa dobândească proprietatea imobilului a obținut autorizație pentru construirea unui gard din beton care a fost edificat intre cele doua proprietati, inclusiv pe aliniamentul 2,3,4,5,6,7,8, zidul trecând practic pe sub balconul casei paratului-deținuta la acel moment de fostul proprietar. Deși in autorizație a fost înscrisa o inaltime de 2.5 m a zidului acesta are pe toata întinderea sa de 97 m(f15) o inaltime de 2m. Este evident ca in zona balconului, zidul nu putea fi inaltat la 2.5 m fara demolarea acestuia, insa pe restul distantei de aproximativ 92 m reclamanta putea edifica zidul al inaltimea de 2.5 m, lucru pe care nu l-a făcut. In cazul in care ar fi suferit ., zidul ar fi avut inaltimea autorizata pe toata intinderea sa, cu exceptia zonei aferente balconului, situatie care insa nu se intalneste la fata locului, reclamanta apreciind ca inaltimea de 2 m este suficienta si asigura scopul pe care si l-a propus la construirea gardului. Prin urmare nu poate invoca la acest moment imposibilitatea construirii la inaltimea prescrisa, avand posibilitatea aceasta inca de la inceput cel putin pentru lungimea de 92 m. Pe de alta parte, la acest moment reclamanta nu ar putea fara costuri extensive, chiar mai mari decât cele inițiale sa inalte gardul. Conform proiectului, acesta este construit din componente prefabricate, fiind necesara demontarea integrala a zidului, demolarea stâlpilor de beton armat( fixați in fundație de beton la o adâncime de 80 cm-f15/17) si înlocuirea acestora cu unii de înălțime corespunzătore, reasamblarea plăcilor si achiziționarea celor suplimentare.

De asemenea instanța mai retine ca reclamanta nu a edificat zidul cu respectarea întocmai a limitelor de proprietate, pe alocuri gardul fiind in interiorul proprietății paratului(pe o lungime de 2m si lățime de 15 cm) iar in alte locuri fiind in interiorul proprietății reclamantei(pe o lungime de2 m si lățime de 11 cm) De asemenea stâlpii de susținere ai gardului se afla in anumite zone cu 7 cm in interiorul proprietății paratului. Aceste aspecte rezulta din declarația notariala care consfințește acordul reclamantei si al fostului proprietar B. E. referitor la modificarea limitelor de proprietate- declarație aflata la fila 79.

Prin urmare reclamanta a convenit cu fostul proprietar condițiile de edificare a gardului(zid din beton) si nicidecum cu paratul, astfel ca acesta nu poate fi culpabil de nerespectarea obligațiilor asumate, la data la care a cumpărat casa gardul fiind deja edificat.

Referitor la legea aplicabila litigiului instanța retine ca in cauza sunt incidente reglementările referitoare la exercitarea dreptului de servitute cuprinse in codul civil de la 1864. In acest sens se retine ca situația juridica a luat naștere înainte de . NCC, si nu poate produce alte efecte decât cele existente la acel moment, iar pe de alta parte normele tranzitorii stabilite prin Legea 71/2011 stabilesc expres modalitatea de aplicare a noii legi civile.

Astfel reglementările privind servituțile cuprinse in NCC la art. 614-616 invocate de reclamanta nu se aplica litigiului de fata. In acest sens art. 59 din legea 71-2011 prevede expres ca dispozițiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia.

Cu privire la servitutea de vedere existenta intre cele doua proprietăți, este de necontestat ca aceasta este o servitute continua si aparenta, aspect indicat de ambele parți si conform cu reglementarea legala conf. art. 622 cod civ, ușile si ferestrele fiind menționate expres.

In acest sens referitor la modurile de stabilire a servituților art. 625-627 prevede ca acestea pot fi constituite si prin destinația proprietarului in cazul servituților continue si aparente.

Art. 625 - destinațiunea proprietarului tine loc de titlu în privința servituților continue și aparente.

Art. 626- nu poate fi destinațiune a proprietarului decât numai când se va dovedi ca cele doua fonduri acum despărțite au fost averea aceluiași proprietar, și ca printr-însul s-au pus lucrurile în starea din care a rezultat servitutea.

Art. 627- dacă proprietarul a doua proprietăți, între care exista un semn văzut de servitute, înstrăinează una din proprietăți, fără ca contractul sa conțină nici o convenție atingătoare de servitute, ea urmează de a exista într-un mod activ sau pasiv în favoarea fondului înstrăinat, sau asupra fondului înstrăinat.

Prin urmare din examinarea acestor prevederi legale rezulta ca situația de fapt existenta in cadrul acestui litigiu corespunde întocmai cu reglementarea normativa menționata anterior, fiind vorba despre servituți consfințite de fostul proprietar care au fost activate odată cu înstrăinarea proprietății sale către cumpărători diferiți..

Astfel cele doua fonduri este de necontestat ca au fost proprietatea lui B. E., iar acesta este cel care a edificat cele doua locuințe si care se afla pe același amplasament si in prezent. Balconul si scara exterioara precum si ferestrele casei nu au fost edificate de parat ci de fostul proprietar, acesta neavând la momentul respectiv nici un interes de a obstrucționa vederea spre propria curte..

Odată cu înstrăinarea către reclamanta a imobilului, acesta nu a obiectat in nici un fel fata de servituțile existente de care a putut lua la cunoștința in mod direct prin simpla observare, astfel ca aceste servituți vor continua sa existe in aceeași stare si in prezent conf. art. 627 cod civil si prin urmare nu poate fi obligat paratul sa efectueze lucrări de desființare a acestora.

Pe de alta parte nu se poate retine nici o culpa in sarcina paratului privind nerespectarea servituții sau exercitarea necorespunzătoare ori abuziva a acesteia. Dimpotrivă paratul a manifestat buna credința si a edificat lucrări pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe proprietatea reclamantei prin montarea de burlane. De asemenea pentru păstrarea raporturilor de buna vecinătate a precizat ca este de acord inclusiv sa efectueze o parte din lucrările solicitate de reclamanta si chiar a demarat demersurile necesare in aceasta privința ceea ce denota buna sa credința.

In ceea ce privește invocarea de către reclamanta a prev art. 611-615 cod civil care stabilesc existenta unei distante minime de 1.90 m, respectiv 60 cm față de limita de proprietate, pentru ferestre sau balcoane, instanța retine ca acestea nu sunt aplicabile, fiind înlăturate de prev art. 625 si următoarele, care in mod evident deroga de la acestea si permit stabilirea si exercitarea servituții in alte condiții in cazul in care aceasta a fost instituita prin destinația proprietarului. Este evident ca neexistând limita de proprietate actuala nu se putea nici calcula o distanta minima de 1.90 m sau 60 cm iar proprietarul nu avea nici interes in acest sens deținând integral suprafața de teren.

Având in vedere considerentele de fapt si de drept expuse, in baza art. 625-627 cod civil instanța va respinge acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, ca nefondata.

In baza art. 246 cod.proc.civ. instanța va lua act de renunțarea reclamantei la judecarea pretențiilor menționate in cererea de renunțare.

Cu privire la cheltuielile de judecata, reținând culpa procesuala a reclamantei, in baza art. 274 si art. 246 alin 3 cod.proc.civ., aceasta va fi obligata la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata justificate de parat cu chitanța de onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

In baza art. 246 cod.proc.civ instanța ia act de renunțarea reclamantei C. N. C. la judecarea cererii având ca obiect revendicare imobiliara, obligarea paratului de zidi fereastra de pe peretele estic al casei, si autorizarea sa de a demola pe cheltuiala paratului balconul si stâlpii de susținere ai acestuia.

Respinge ca nefondata acțiunea formulata si precizata de reclamanta C. N. C. cu domiciliul in Hunedoara, ., ., apt 28, județul Hunedoara, in contradictoriu cu pârâtul A. M., cu domiciliul in Hunedoara, . bis, județul Hunedoara, având ca obiect obligație de a face

Obliga reclamanta sa achite paratului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 19.03.2013.

P., Grefier,

P. M. B. D.

PM/. (4 ex.)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 548/2013. Judecătoria HUNEDOARA