Plângere contravenţională. Sentința nr. 312/2016. Judecătoria HUŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 312/2016 pronunțată de Judecătoria HUŞI la data de 05-05-2016 în dosarul nr. 312/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDHUS:2016:004._
Dosar nr._ Pl.contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA HUȘI-JUDETUL V.
SENTINȚA CIVILĂ NR.312/2016
Ședința publică de la 05 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. A.
Grefier N. C.
Pe rol fiind la ordine judecarea plângerii contravenționale formulata de petentul A. M., CNP_, domiciliat in mun.H., ..1, jud.V., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 10.12.2015 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V..
La apelul nominal făcut in ședința publica se prezintă martorul I. D., lipsă fiind petentul A. M. și agentul constatator INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită, la dosar fiind atașate dovezile în acest sens, iar potrivit art.157, al.(1), lit.iNCPC, se consideră că părțile au în cunoștință și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația le-a fost înmânată personal, prin reprezentant legal sau convențional, ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, sub semnătură de primire.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la al doilea termen de judecată, s-a acordat termen in vederea administrării probatoriului, agentul constatator a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
S-a audiat martorul prezent în baza art.311 și urm. NCPC, sub prestare de jurământ, declarația consemnata și semnata fiind atașata la dosarul cauzei.
S-au studiat actele si lucrările din dosar.
Având în vedere că agentul constatator a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închiderea dezbaterilor în fond în temeiul art.394 al.(1) NCPC, după deliberare dându-se sentința de față;
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele;
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță la nr._, petentul A. M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.12.2015, întocmit de Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V..
În motivarea plângerii, petentul a precizat că prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.12.2015, întocmit de Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., s-a dispus sancționarea sa cu o amendă contravențională în sumă de 500 lei, pentru faptul că ar fi deținut mai mulți câini la stâna sa, amplasată pe raza loc. Voloseni, însă aspectele reținute în procesul-verbal de constatare nu corespund realității, întrucât el nu a lăsat liberi câinii pe fondul de vânătoare.
Totodată se menționează că Legea nr. 407/2006, privind protecția fondului cinegetic, a fost suspendată până la data de 25.apr.2016 prin O.U.G. nr. 60/2015.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei, procesul– verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 10.12.2015, întocmit de Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., solicitând totodată și administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
În drept, petentul nu a invocat niciun temei legal.
Agentul constatator, prin reprezentanții săi, a depus la dosarul cauzei o întâmpinare, prin care a menționat că procesul verbal de constatare este legal și temeinic, petentul încălcând disp. art. 23 alin. 1, lit. „k” din Legea nr. 407/2006, privind protecția fondului cinegetic, solicitând și administrarea probei cu înscrisuri.
Analizând întregul material aprobator administrat în cauză, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 10.12.2015, întocmit de Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., s-a dispus sancționarea petentului cu amendă contravențională în sumă de 500 lei, reținându-se în fapt că în data de 03.12.2015, în jurul orelor 11,28, au fost descoperiți mai mulți câini la stâna pe care o are petentul amenajată în apropierea fondului cinegetic de pe raza loc. Voloseni, respectiv un număr de șase câini, temeiul de drept fiind art. 23 alin. 1, lit. „k” din Legea nr. 407/2006 cu privire la protecția fondului cinegetic.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, în raport de aspectele formale, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității procesului-verbal de contravenție care se poate constata și din oficiu, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui și calitatea agentului constatator, numelui și prenumelui contravenientului, a faptei săvârșite și datei comiterii ei, precum și a semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța are în vedere faptul că procesul verbal de contravenție face dovada celor menționate în cuprinsul său până la proba contrară, bucurându-se de prezumția de legalitate și de temeinicie ca act administrativ.
Această prezumție, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești, astfel că putem afirma că este o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept.
Raportat la garanțiile prevăzută de art.6 CEDO și înțelesul sintagmei "prezumția de nevinovăție", reglementata de paragraful 2 al articolului 6 din Convenție trebuie relevat faptul că judecătorii nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că inculpatul/petentul a săvârșit fapta de care este acuzat. Apoi, sarcina probei aparține celui ce acuză, iar orice îndoială trebuie sa profite celui acuzat [Barbera, Messegue si Jabardo c. Spaniei,]. Totodată, el trebuie informat din timp asupra acuzației ce i se aduce, pentru a avea posibilitatea de a-și pregăti apărarea, singur sau asistat de un avocat.
În sistemul nostru, procesul verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie. Curtea precizează că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar, în materie penala, obligă statele să nu depășească o anumita limită. Astfel, în funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul/petentul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera o prezumție, totodată, asigurându-se respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, este întemeiat a se aprecia ca una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personala a faptei de către agent.
Această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța va verifica, oricum, din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia.
Totodată, în situația în care procesul verbal mai cuprinde alte elemente, spre exemplu este indicat un martor sau un alt mijloc de proba, instanța va dispune din oficiu, independent de cererea petentului în acest sens, administrarea și a acestor probe. Astfel, deși plecând de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va baza doar pe aceasta, fapt pe care reprezintă o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfășurării procedurii în ansamblul său și asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanța națională a așteptat de la reclamant să inverseze prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanțelor naționale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligația de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept pe care Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag.
Cu respectarea principiilor prezumției de nevinovăție și al egalității armelor impuse de exigențele art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, precum și a principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părți de a propune probe.
Față de probatoriul administrat în cauză, rezultă fără niciun echivoc faptul că petentul nu a încălcat prevederile legale exprese și imperative privind gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic.
Prin probele încuviințate de instanță în cauză a fost dovedit faptul că petentul este o persoană care se ocupă de creșterea ovinelor, iar el nu a lăsat nesupravegheată turma de oi, însoțită de patru câini ciobănești, ci a avut angajată o persoană care a supravegheat turma de oi, care era păzită de cei patru câini ai turmei, fără a pătrunde pe fondul de vânătoare.
Examinând probatoriul administrat, instanța apreciază că petentul a făcut dovada susținerilor sale expuse în motivarea plângerii, referitor la faptul că în ziua respectivă când s-a efectuat controlul la stânile de pe raza loc. Stănilești, el avea supraveghetor pentru turma de oi care era însoțită de patru câini, iar câinii nu erau dezlegați și nici nu se aflau pe fondul de vânătoare, așa cum prevăd normele legale, acest aspect fiind confirmat și de martorul propus de petent, I. D. (fila 29).
Așa fiind, instanța constată că petentul nu a comis fapta reținută în sarcina sa prin procesul – verbal de contravenție contestat.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază că plângerea formulată de petentul A. M. este întemeiată și, prin urmare, va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 10.12.2015, întocmit de Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., cu consecința exonerării petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite plângerea contravențională formulată de petentul A. M., CNP_, domiciliat în mun. Huși, .. 1, jud. V., împotriva procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 10.12.2015 de agentul constatator Poliția mun. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V. și, în consecință:
Anulează procesul verbal mai sus arătat și dispune exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în sumă 500 lei.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Huși.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. C. C. N.
Red.A.C
Tehnored. N.C.
Ex.4/26.05.2016
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... |
|---|
