Contestaţie la executare. Hotărâre din 09-11-2015, Judecătoria IAŞI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 12982/2015

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică de la 09 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE- D. P.

Grefier - M. U.

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea A. D. STATULUI și pe intimatul L. V. - T., având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită și la dosar a fost depusă prin serviciul registratură al instanței o adresă înaintată de către B. A. C. prin care precizează că dosarul de executare silită nr. 440/2012 a fost depus la dosarul nr._/245/2015 de pe rolul Judecătoriei Iași.

Instanța, din oficiu verificându-și competența constată că este competentă teritorial, material și general conform dispozițiilor art. 131 Noul cod procedură civilă să judece prezenta acțiune.

Instanța, în ceea ce privește estimarea duratei procesului, conform dispozițiilor art. 238 din codul de procedură civilă Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, apreciază ca durată estimativă un an de la primul termen de judecată.

Instanța admite proba cu înscrisuri ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, cf. disp. art. 255 NCPC.

Instanța, constatând că nu mai sunt alte cereri și probe în completare, constată cercetarea judecătorească încheiată și în temeiul dispozițiilor art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, reține cauza spre competentă soluționare.

INSTANȚA,

I. Prin contestația la executare silită înregistrată pe rolul instanței la numărul de mai sus, contestatoarea AGENȚIA D. STATULUI, cu sediul în București, .. 43, sector 1, București,, înființată în baza Legii nr. 268/2001, conform Deciziei P..ministru nr. 245/29.07.2014, publicată în M.Of. nr. 564/30.07.2014, în conformitate cu prev. art. 399 și urm. Cod procedură civilă, în contradictoriu cu intimatul L. V. T., cu domiciliul în Iași, . nr. 46, județul Iași, a contestat somația emisă în data de 12.08.2015 în dosarul de executare nr. 440/2012, precum și împotriva procesului-verbal de constatare, pentru ca prin hotărârea care se va pronunța:

1. să se constate perimarea de drept a executării silite ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 440/2012 al B. A. C.;

2. să se dispună anularea somației nr. 440/12.08.2015 emisă în dosarul de executare nr. 440/2012 al B. A. C., înregistrat la Agenția D. Statului sub nr._/25.08.2015, precum și a tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 440/2012, respectiv procesul-verbal nr. 440/05.08.2015;

3. să se dispună suspendarea executării până la soluționarea contestației, în conformitate cu art. 403 Cod procedură civilă.

A solicitat admiterea contestației pentru următoarele considerente:

În prealabil, a solicitat constatarea perimării procedurii de executare silită, demarată împotriva Agenției D. Statului, ca urmare a solicitării creditorului L. V.-T., de către B. A. C. în dosarul execuțional nr. 440/2012.

A arătat că, în urma rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 2459/2011 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr._, creditorul L. V. s-a adresat B. A. C. și a formulat cererea de executare silită nr. 440/01.10.2012. Judecătoria Iași prin încheierea din 22.10.2012 a admis cererea de încuviințare a executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr._/245/2012.

D. documentele comunicate de către B. A. C., reiese că între încuviințarea executării și somația emisă în dosarul 440/2012 nu au fost emise alte acte de executare. Mai mult decât atât, este arătat că Agenția D. Statului a efectuat plăți de bunăvoie direct creditorului și nu prin intermediul executorului judecătoresc.

Atât timp cât creditorul a declanșat procedura execuțională prin cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc, acesta trebuie să fie diligent deoarece printr-o îndelungată lipsă de stăruință în executarea silită, se consideră că a pierdut orice interes în soluționarea cererii sale, intervenind astfel perimarea executării silite, sancțiune procesuală care constă în desființarea tuturor actelor de executare îndeplinite în dosarul execuțional.

Astfel, art. 389 alin. 1 Cod procedură civilă a precizat că: „Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire (s.n. G.P.), executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.”

A învederat instanței faptul că, ultimul act de executare întocmit de B. Achidin C. în dosarul execuțional nr. 440/2012 cererea de încuviințare a executării silite în data de 17.10.2012 formulată către Judecătoria Iași, iar somația emisă în 12.08.2015 este întocmită cu mult peste termenul de 6 luni prevăzut de legislația specifică executării silite.

A solicitat să se constate perimarea de drept a executării silite ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 440/2012 cu consecința desființării dosarului de executare nr. 440/2012.

În fapt, prin cererea care a făcut obiectul dosarului nr._ a Tribunalului T., reclamantul P. V. a solicitat, în contradictoriu cu ADS:

- anularea deciziei nr. 36/26.01.2011 a Agenției D. Statului prin care s-a dispus concedierea începând cu data de 01.02.2011;

- obligarea pârâtei ADS la plata de drepturi salariale restante de la data emiterii deciziei de concediere până la reintegrarea efectivă;

- reintegrarea reclamantului în situația anterioară emiterii actului de concediere, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2459/16.11.2011 Tribunalul Iași – Secția I Civilă a admis acțiunea formulată de reclamant, a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 36/2011, emisă de ADS, obligarea ADS la plata către reclamant a unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 01.02.2011 și până la reintegrare, de asemenea, a dispus repunerea părților în situația anterioară în sensul că a obligat pârâta la reintegrarea reclamantului pe funcția deținută anterior emiterii deciziei.

Împotriva acestei hotărâri ADS a declarat recurs, Curtea de Apel Iași respingând recursul formulat, pe cale de consecință Agenția D. Statului a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 2459/16.11.2011 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul_, ce a făcut obiectul dosarului 9104/99/2+12 a Tribunalului Iași. Prin sentința civilă nr. 98/2014 a Tribunalul Iași a admis cererea de revizuire, așa cum a fost formulată, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior emiterii deciziei de concediere nr.36/2011, de la data de 01.02.2011 și până la 31.05.2011, a obligat intimata ADS la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate, precum și celelalte drepturi de care a beneficiat contestatorul de la data de 01.02.2011 și până la data de 31ș05.2011. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței revizuite.

În ceea ce privește drepturile bănești acordate de către Tribunalul Iași prin dispozitivul sentinței civile nr. 2459/20+11, a menționat că Direcția Economică a efectuat calculul acestora, plata fiind efectuată în baza Legii 293/2011 și în conformitate cu prev. art. 1, din Legea nr. 230/2011 care reglementează că: „Art. 1 (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare, care începe astfel:

a) în anul 2012 se plătește 5 % din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plătește 10 % din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plătește 25 % din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plătește 25 % din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plătește 35 % din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.”

Plata sumelor rezultate din dispozitivului sentinței civile nr. 2459/2011, a fost făcută în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cele 5 tranșe anuale, consecință a faptului că Agenția D. Statului este instituție publică finanțată de la bugetul consolidat al statului român. Astfel, drepturile salariale rezultate din punerea în aplicare a sentinței nr. 2459/2011 au fost achitate integral pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, urmând ca în anul 2016 să fie efectuată și ultima tranșă de 35 % din suma la care L. V. T. era îndreptățit conform sentinței.

Pe cale de consecință, menținerea procedurii de executare silită, în baza sentinței civile nr. 2459/2011, fără modificările survenite în urma revizuirii acesteia, este un act de rea-credință al creditorului. Cu atât mai mult cu cât Agenția D. Statului de bunăvoie a pus în executare sentința mai sus menționată, încă din anul 2012.

Creanța ce face obiectul dosarului de executare nr. 440/2012, nu este certă, lichidă și exigibilă, cu atât mai mult cu cât solicitarea creditorului față de executor este recuperarea unei creanțe cu titlu de a se calcula despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat creditorul L. V. T. de la data emiterii deciziei nr. 36/2011 până la reintegrarea efectivă. Or, în conformitate cu dispozițiile revizuite ale sentinței puse în executare, aceste drepturi sunt limitate la perioada 01.02.2011 – 31.05.2011.

Așa cum s-a mai arătat, contestatoarea a înțeles să pună în aplicare dispoziției sentinței civile nr. 2459/2011, cu respectarea actelor normative menționate anterior.

În atare situație, a apreciat că instanța nu poate menține niște acte de executare, emise cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, și după împlinirea termenului de perimare a executării.

În susținerea prezentei cereri, a solicitat să se aibă în vedere elementele de fapt prezentate mai sus, care demonstrează, în opinia sa, faptul că executarea silită a ADS, duce la prejudicierea nejustificată a bugetului statului și încălcarea dispozițiilor legale în vigoare.

Pentru aceste considerente, a solicitat să se dispună anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 440/2012 al B. A. C..

Totodată, în temeiul art. 403 Cod procedură civilă, a formulat cerere de suspendare a executării silite, până la soluționarea prezentei contestații. În susținerea acestei cereri, a solicitat să se aibă în vedere elementele de fapt prezentate mai sus, care demonstrează, în opinia sa, faptul că inițierea formelor de executarea silită, conduce la prejudicierea nejustificată a bugetului statului, existând riscul ca contestatoarea să fie în imposibilitatea de a mai recupera sumele de bani plătite în baza titlului executoriu, în condițiile în care, veniturile acesteia, ca instituție de interes public, cu caracter comercial și financiar, se fac venit la bugetul de stat.

În concluzie, raportat la cele învederate, a solicitat să se admită contestația astfel cum a fost formulată, să se constate perimarea executării silite și să se anuleze actele de executare întocmite în dosarul 440/2012.

În drept, a invocat prevederile art. 389 alin.(1), art. 399 și următoarele din Codul de procedură silită, precum și pe toate dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul prezentei contestații.

A solicitat judecarea prezentei contestații și în raport de disp. art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

A depus contestația în 2 exemplare, la care s-au anexat în copie: sentința civilă nr. 98/2014 din 20.01.2014; somația din 12.08.2015 a B. A. C.; procesul-verbal de constatare din 05.08.2015; sentința civilă nr. 2459/2011; sentința civilă nr. 384/2012; cerere de executare silită; adresa nr._/09.2015 a Direcției economice.

II. A fost atașat dosarul de executare. Nr. 440/2012 al B. A. C..

III. Intimatul nu a formulat întâmpinare.

IV. Estimând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

(A) Constată că sunt aplicabile în cauză prevederile vechiului Cod de procedură civilă și se va dispune luarea măsurilor necesare în acest sens.

(B) 1. Raportat la momentul judecării cererii (fond la instanța competentă și la faptul că executarea silită se suspendă de drept pentru motivele invocate de contestatoare, instanța va respinge solicitarea de suspendare a executării silite (conform art. 403 Cod procedură civilă. Se reține pentru cauțiune prevederile OG 82/2002- art. 7).

2. În condițiile în care eșalonarea plății creanțelor bugetare s-a dispus prin acte normative, conform celor menționate de intimată, nu se poate reține pasivitatea creditorului și incidența prevederilor Codului de procedură civilă referitoare la perimare.

Prin urmare, excepția perimării executării silite va fi respinsă, ca neîntemeiată (art. 389 Cod procedură civilă).

Art. 389 Cod procedură civilă „(1) Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cerere desființarea ei. (2) În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. (3) Dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi o nouă somație, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

3. Având în vedere faptul că drepturile bănești acordate de instanță conform sentinței civile nr. 2459/2011 și Legii nr. 230/2011 și argumentele reclamantei de la pct. I din contestație, rezultă că actele de executare sunt anulabile și executarea silită netemeinică și nelegală (contrar intimata ar fi prejudiciată). Creanța nu este exigibilă.

Art. 379 vechiul Cod procedură civilă - „(1) Nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă. (2)Dacă datoria consistă în sumă nelămurită, urmăririle se vor amâna până ce, mai întâi, se va face lichidarea. (3)Creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. (4)Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.”

Față de cele reținute, instanța admite în parte prezenta contestație la executare ca întemeiată parțial și va anula actele de executare, în speță somația nr. 440/2015 și procesul-verbal nr. 440/2015 și celelalte acte emise.

Se vor respinge ca nefondate celelalte cereri ale contestatoarei (pentru actele de executare care nu au fost emise la data pronunțării prezentei hotărâri).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

A. Constată că sunt aplicabile în cauză prevederile vechiului Cod de procedură civilă și dispune luarea măsurilor în acest sens.

B. 1) Respinge cererea de suspendare a executării silite.

2) Respinge excepția perimării executării silite.

3) Admite în parte contestația la executare silită formulată de contestatoarea AGENȚIA D. STATULUI, cu sediul în București, .. 43, sector 1, București, în contradictoriu cu intimatul L. V. T., cu domiciliul în Iași, . nr. 46, județul Iași.

Anulează actele de executare silită – somație din data de 12.08.2015 și procesul verbal nr. nr. 440/05.08.2015.

Respinge celelalte cereri ale contestatorului (conform considerentelor).

Executorie.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea sau înmânarea prezentei hotărâri și care se depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată azi, 09.11.2015, în ședință publică.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.PD.11.11.2015/Teh.UE

4 ex./03.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Hotărâre din 09-11-2015, Judecătoria IAŞI