Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 14960/2015
Dosar nr._
Cod ECLI
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 14 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: R. R.
Grefier: A.-E. B.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul D. C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect plângere contravențională ., nr._.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru 08.12.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus la data de 02.06.2015, petentul D. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ IAȘI, anularea procesului-verbal . nr._ din 15.05.2015.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal este nelegal și netemeinic, întrucât nu a săvârșit faptele reținute.
În drept, au fost invocate disp. OUG nr.195/2002.
În susținere, au fost atașate înscrisuri și s-a solicitat proba testimonială.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei.
Petentul a învederat prin precizările depuse la data de 24.06.2015 că înțelege să conteste cele patru contravenții reținute în sarcina sa.
Prin întâmpinarea depusă în termen legal, intimatul a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, învederând, în esență, că procesul-verbal este legal și temeinic, fapt ce va rezulta din probatoriul administrat.
În drept, au fost invocate disp. OUG nr.195/2002, C.p.c.
Odată cu întâmpinarea, a fost anexată documentația în baza căreia s-a încheiat procesul-verbal.
În cauză, instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri, proba testimonială.
Analizând probatoriul existent, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal . nr._ din 15.05.2015, petentul D. C. a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 108 alin.1 lit. a pct. 3, art. 101 alin.1 pct.18, art. 100 alin.1 pct. 10 și art.100 alin.1 pct. 13 din OUG nr.195/2002, constatându-se că la data de 15.05.2016 a condus autoutilitara marca F. cu număr_ pe DE583, în localitatea P. Iloaiei, dinspre Târgu F. către Iași, fără a respecta obligația de a purta centura de siguranță pe durata deplasării. De asemenea, petentul nu avea asupra sa documentele prevăzute de lege(cartea de identitate), avea alte preocupări de natură să îi distragă atenția și nu avea toate dotările prevăzute de regulament(stingător și triunghi reflectorizant) – fila 9.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat cu obiecțiuni în sensul că a avut centura și nu înțelege termenul de alte preocupări în timpul conducerii, fiindu-i comunicat un exemplar.
În termen legal, petentul a formulat plângere contravențională.
Analizând, în acest context, procesul-verbal atacat, sub aspectul legalității, instanța constată că acesta nu respectă condițiile de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute în ceea ce privește fapta contravențională reglementată de art. 100 alin.1 pct. 10 din OUG nr.195/2002. Acest text de lege definește contravenția ca efectuarea de cãtre conducãtorul unui vehicul a unor activitãți de naturã a-i distrage atenția de la conducere ori folosirea instalațiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care afecteazã deplasarea în siguranțã a lui și a celorlalți participanți la trafic. În cauză, agentul constatator s-a limitat la a reproduce în echivalent prima teză a articolului citat, însă fără a detalia în ce consta activitatea de natură să îi distragă atenția petentului de la deplasare. În realitate, fapta nu este descrisă și pune în imposibilitate petentul să se apere efectiv, de asemenea, instanța nu este în măsură să aprecieze asupra existenței faptei, a gravității acesteia, prin administrarea unor probe concludente. Așadar, în privința acestei contravenții, procesul-verbal este nelegal.
Sub aspectul temeiniciei, instanța observă că petentul a contestat săvârșirea faptei referitoare la lipsa centurii de siguranță și a stingătorului și triunghiului reflectorizant. Instanța are în vedere pe de o parte faptul că aceste două contravenții au fost constatate în mod direct, nemijlocit de către agentul de poliție rutieră, ceea ce determină o prezumție de veridicitate a procesului-verbal.
Prezumția de răspundere a petentului stabilită prin procesul-verbal de contravenție este una relativă și proba contrară poate fi adusă de persoana în cauză prin intermediul oricărui element de probă admis de legislația națională, sarcina probei fiind stabilită în conformitate cu art. 10 alin. 1 și art. 249 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța este obligată să verifice dacă în cauză este vorba despre „o acuzație în materie penală” în sensul art. 6 CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii: 1. dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2. natura faptei, 3. natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate (Cauza A. împotriva României).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că din cauza caracterului preventiv, punitiv și disuasiv al sancțiunii aplicate pentru încălcarea Codului rutier, garanțiile prevăzute de art. 6 din convenție în materie penală, printre care se numără dreptul la respectarea prezumției de nevinovăție, sunt aplicabile pentru proceduri referitoare la contestarea procesului-verbal, care au atras, pentru contravenienți, sancționarea cu amendă, cu aplicarea de puncte de penalizare și/sau suspendarea permisului de conducere (Malige împotriva Franței, H. împotriva României).
În speța de față, pentru a combate prezumția de veridicitate, petentul a solicitat administrarea probei testimoniale, la termenul din 27.11.2015 fiind audiată martora Coșnete I. F.. Aceasta a declarat că este martor ocular și că l-a văzut pe petent purtând centura de siguranță înainte de a fi oprit pentru control, precum și când petentul a prezentat agentului de poliție trusa de urgență, extinctorul și triunghiul reflectorizant(fila 27). Declarația sa este cursivă, lipsită de neconcordanțe, prin urmare, instanța o apreciază drept credibilă și de natură să răstoarne prezumția relativă menționată mai sus. De altfel, și petentul a obiectat în ceea ce privește centura de siguranță, aspect surprins în actul atacat.
Așadar, față de aceste două fapte contravenționale, instanța va dispune anularea în parte, pe motivul netemeiniciei procesului-verbal.
În fine, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională - articol care coroborat cu disp. art. 38(3) din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată -, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin potrivit OUG nr.195/2002 în privința documentelor obligatoriu a fi avute în timpul conducerii pe drumuri publice.
Opinia instanței are la bază, pe de o parte, disp. art. 5(5) din OG nr.2/2001 – potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite -, ale art.21(3) din același act normativ – potrivit cărora la aplicarea sancțiunii se țineseama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal-, precum și ale art. 7(3), care prevăd posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor nu o prevede în mod expres.
Pe de altă parte, instanța are în vedere faptul că petentul a fost în măsură să prezinte celelalte documente prevăzute de lege, cu excepția actului de identitate, ceea ce în concret indică un grad de pericol social redus. Astfel, aplicarea unei sancțiuni principale cu amendă contravențională nu respectă cerința proporționalității, justificându-se înlocuirea acesteia cu un avertisment.
Instanța va modifica procesul-verbal atacat în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 101 alin.1 pct. 18 din OUG nr.195/2002, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii de 585 lei(6 p.a.) cu avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D. C., CNP_, cu domiciliul procedural ales Cabinet de Avocat „C. Tafuni”, cu sediul în Iași, .. 4, . OFFICE CENTER, biroul 13, județul Iași, împotriva procesului-verbal . nr._ din 15.05.2015 întocmit de intimatul – organ constatator IPJ IAȘI, cu sediul în Iași, .. 6, Jud. Iași.
Anulează în parte procesul-verbal atacat: în ceea ce privește faptele prevăzute de art. 108 alin.1 lit.a pct.3, 100 alin.1 pct.10 și art. 100 alin.1 pct.13 din OUG nr.195/2002.
Exonerează petentul de la executarea sancțiunilor aferente faptelor menționate.
Modifică procesul-verbal atacat în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 101 alin.1 pct. 18 din OUG nr.195/2002, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii de 585 lei(6 p.a.) cu avertisment.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în condițiile art. 396 alin.2 C.p.c., astăzi, 14.12.2015.
Președinte, Grefier,
R. R. B. A.-E.
RED./TEHNORED. R.R./B.A.E.
4 EX./10.02.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 514/2015. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
