Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 14528/2015

Cod ECLI

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015

Ședința publică de la 07 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE I. Z.

Grefier L. C.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamant . și pe pârâta J. G. - L., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 02.11.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 18.11.2015, apoi pentru data de 27.11.2015 și ulterior pentru astăzi, 07.12.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA:

Deliberând asupra cauzei civile de față:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta J. G. – L. , solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumelor de 9974,20 lei reprezentând cote de întreținere restante aferente perioadei 02._ și la plata sumei de_,15 lei reprezentând penalități de întârziere la plata cheltuielilor de întreținere aferente perioadei 02._ .

Motivând în fapt cererea, reclamanta susține că pârâta nu a mai plătit întreținerea și în lipsa altor posibilități de recuperare a debitului a fost obligat să o acționeze în judecată.

In drept reclamanta își întemeiază cererea pe disp. art. 1270 C Civil.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru conform disp. art. 50 alin.2 din Lg.230/2007.

Alăturat cererii, precum si in cursul judecătii cauzei au fost depuse copii după înscrisurile de care intelege să se folosească in judecarea cauzei.

Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare si nici nu s-a prezentat in fata instantei in vederea administrării de probe in apărare.

Instanta a administrat proba cu inscrisuri pentru reclamant.

Instanta a dispus citarea părtilor cu mentiunea de a-si exprima punctul de vedere fata de exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata din oficiu .

Analizând, de asemenea, cu prioritate, în temeiul art.248 din N. C.p.civ., excepția prescriptiei dreptului la actiune invocată din oficiu, se constată că aceasta este întemeiată, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, pentru considerentele de mai jos:

Dreptul la actiune are doua acceptiuni si anume, de drept la actiune în sens material si de drept la actiune în sens procesual. În sens material, dreptul la actiune înseamna posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obtine prin intermediul instantelor judecatoresti ori a altor organe jurisdictionale executarea unei obligatii sau recunoasterea unui drept contestat. În sens procesual, dreptul la actiune înseamna posibilitatea reclamantului de a sesiza instanta de judecata, într-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv încalcat sau contestat. Dreptul la actiune în sens procesual nu este limitat în timp, titularul dreptului subiectiv civil putând oricând sa se adreseze organelor de jurisdictie pentru apararea dreptului sau. Ceea ce se prescrie prin prescriptia extinctiva este numai dreptul la actiune în sens material, adica posibilitatea titularului dreptului civil subiectiv de a valorifica, pe calea constrângerii de stat, a dreptului încalcat sau contestat.

Asadar, exercitarea dreptului la actiune în sens material este limitata în timpul prevazut de lege denumit termen de prescriptie.

Prescriptia extinctiva poate fi de deci definita ca fiind stingerea dreptului la actiune în sens material, neexercitat în termenul prevazut de lege.

Astfel, in ceea ce priveste debitul principal solicitat cu titlu de cheltuieli de intretinere, respectiv in ceea ce priveste penalitătile de intârziere, instanta face amintire cu privire la prev. art. 49 al 1 si 2 din Legea nr 230/2007 potrivit căruia :

„„ (1) Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.

( 2) Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.”

In consecinta, raportat si la data scadentei listelor de intretinere, din acest moment incepând sa curga exceptia prescriptiei dreptuluila actiune,

coroborat cu data introducerii cererii, instanta urmează a admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la pretentiile mai vechi de 3 ani de zile fata de data introducerii actiunii si va respinge ca prescrise pretențiile solicitate cu titlu de debit principal si penalități de intârziere aferente perioadei 02._ .

Analizând înscrisurile existente la dosar, instanța reține:

Instanța reține că potrivit dispozițiilor art.46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația de a achita cota de contribuție care le revine în cadrul cheltuielilor asociației, iar în caz de neplată sau de întârziere în efectuarea plății în termenul stabilit, proprietarul este obligat să plătească și o penalitate în cuantumul determinat prin hotărârea adunării generale a asociației, conform dispozițiilor art. 49 din actul normativ invocat anterior.

În speță, obligațiile de plată ale pârâtei au caracter legal, fiind prevăzute de dispozițiile art. 46 Lg. 230/2007 conform cărora: „Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari”, iar conform dispozițiilor art. 49 alin. 1 și 2 din același act normativ: „Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice suma cu titlu de restanta, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioada de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plata, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.

Termenul de plata a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice” (de la data fișării – n.j.).

În raport de actele depuse la dosar, procedând la însumarea sumelor aferente perioadei 12._ ( filele 302-303 ds), instanta urmează a admite în parte actiuneași săoblige pârâta să plătească reclamantei suma de 3403,47 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente perioadei: 12._ și 688,8 lei penalități de întârziere aferente perioadei: 12._.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune si respinge ca atare pretentiile solicitate cu titlu de debit principal si penalități de intârziere aferente perioadei 02._.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta . cu sediul în IAȘI, ., PT2 Metalurgie, J. IAȘI în contradictoriu cu pârâta J. G. – L. cu domiciliul în Iași, ., .. 4, J. IAȘI.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3403,47 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere aferente perioadei: 12._ și 688,8 lei penalități de întârziere aferente perioadei: 12._ .

Cu apel in 30 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusa la Judecătoria I..

Pronunțată în ședință publică azi 07.12.2015 .

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red./Tehnored. Z.I./4 ex/05.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI