Plângere contravenţională. Sentința nr. 7536/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7536/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 7536/2015
Dosar nr._
Cod operator: 3171
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința Civilă Nr. 7536/2015
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
Grefier: N. S.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent T. P. MAIL SERVICIES S.R.L. în contradictoriu cu intimat A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 20.05.2015, ulterior pentru 27.05.2015 și pentru astăzi 03.06.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale, reține:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 18.12.2014 petentul . SERVICES SRL a contestat în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII procesul-verbal nr. SCR IS/397 emis de ANCOM la data de 22.10.2014, solicitânt instanței anularea actului de sancționare și exonerarea de la plata amenzii aplicate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petentul a invocat următoarele aspecte:
Societatea T. P. Mail Services SRL este titular al dreptului de a furniza servicii poștale pe baza regimului de autorizare generala pe perioada nedeterminata, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2013, privind serviciile postate.
Petentul este titular al Certificatului Tip nr. SC - DEASRN -_ eliberat de A. Naționala pentru Administrare si Reglementare in Comunicații la data de 25.06.2013, inscris prin care i se atesta dreptul de furnizare a următoarelor tipuri de servicii poștale:
1)Servicii poștale incluse in sfera serviciului universal
> Colectarea, sortarea, transportul si livrarea trimiterilor poștale in greutate de pana la 2 kg (corespondenta, imprimate)
> Serviciul de trimitere recomandata având ca obiect trimiteri poștale in greutate de pana la 2 kg
2)Servicii poștale neincluse in sfera serviciului universal
> Servicii având ca obiect trimiteri postle in greutate mai mare de 2 kg ((corespondenta, imprimate)
> Serviciul de publicitate prin posta
> Servicii având ca obiect colete poștale interne cu limite de greutate intre 10 si 50 kg
> Serviciul Schimbare destinație;
> Serviciul Livrare speciala;
> Serviciul Confirmare de primire;
In baza drepturilor conferite prin Certificatul Tip SC nr. DEASRN_/25.06.2013 (în continuare Certificatul) petentul a încheiat cu E.ON Servicii Clienți SRL (în continuare E-ON ) Contractul nr._A/11/1965 din 01.08.2014, având ca obiect livrarea facturilor emise de E-ON către clienții acestuia, atat din mediul urban, cat si din mediul rural.
Pe parcursul derulării Contractului anterior amintit, s-au constat doua inconveniente majore in ceea ce privește situația expedierii plicurilor către destinatarii din mediul rural, dupa cum urmează:
- adresele destinatarilor facturilor emise de E-ON si predate spre livrare subscrisei, nu indeplineau cerința contractuala de a fi corecte si complete, neputand fi identificați destinatarii in raport de adresele menționate pe plic;
- in situațiile in care adresele destinatarilor puteau fi indentificate, destinatarii nu dețineau cutii poștale care sa permită primirea plicurilor si sa asigure totodată securitatea trimiterilorpoștale.
În contextul situației existente în teren si raportat la reglementările legale incidente, a apărut necesitatea identificării unor mijloace de eliminare a acestor cauze de nedistribuire a plicurilor, prin care sa se asigure . plicurilor ai căror destinatari aceștia erau.
Prin Procesul verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii nr. SCR IS 397/22.10.2014, ANCOM a sancționat subscrisa pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 52 alin. 2 pct. 6 din OUG nr. 13/2013 respectiv pentru nerespectarea obligațiilor care ii incumba in calitate de furnizor de servicii poștale, potrivit regimului de autorizare generala.
Astfel cum reiese din cuprinsul procesului verbal contestat, obligația a cărei nerespectare este invocata de ANCOM privește modalitatea de predare a trimiterilor poștale către destinatar, conform pct. 10.3.1 din Anexa la Decizia Președintelui ANRCTI nr. 2858/2007.
In acest context, ANCOM a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale in cuantum de 5000 lei, prevăzuta la art. 53 alin. 1 pct. 2 lit. c) din OUG 13/2013.
Apreciază petentul că a fost sancționat nelegal și netemeinic, întucât, fara a avea cunoștința despre caracterul trimiterilor in cauza si despre specificul activității de predare a trimiterilor poștale in mediul rural, agenții constatatori ANCOM, apreciază ca in speța au fost nesocotite dispozițiile pct. 3.10.1 din Decizia presedintelulnr. 2858/2007 privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea serviciilor poștale fin continuare Decizia 2858/2007), fapta de natura a atrage sancțiunea contravenționala a amenzii in cuantum de 5000 lei, prevăzuta de art. 53 alin. 1 pct. 2 lit c) din OUG 13/2013
Potrivit dispozițiilor art. 3.10.1 din Decizia nr. 2858/2007, predarea trimiterilor poștale către destinatar se realizează numai . moduri:
a) La orice recipient (cutia poștala de la adresa destinatarului, casuta poștala, port-restant, etc) in care, destinatarul este de acord sa primească trimiteri poștale;
b) La adresa indicata de expeditor, personal către destinatar sau către persoana autorizata sa primească trimiterea poștala;
c) la punctul de contact deservit de personal, personal cãtre destinatar sau cãtre persoana autorizatã sã primeascã trimiterea poștalã, dupã transmiterea prealabilã a unui aviz care sã anunțe sosirea trimiterii poștale.
Agenții constatatori rețin situația de fapt menționata in cuprinsul Procesului verbal,
bazat exclusiv pe declarațiile martorei Tagarcea Marguta M..
Astfel, potrivit declarației acesteia, in data de 21.10.2014, ora 13:00, s-a prezentat in incinta magazinului întreprindere Familiala Tagarcea A. M. (in continuare ÎF Tagarcea) din Satul Picioru L., ., o persoana care purta însemnele T. P. MAIL SERVICES SRL, care a lăsat in incinta magazinului un număr de 40 de plicuri cu facturi E-ON fara borderou, pe care destinatarii urmau sa le preia singuri de la magazin.
Constatările ex propriis sensibus ale agenților ANCOM, vizează situația existenta
in data de 22.10.2014 ora 11:30 si vizează constatarea faptului ca, la acea data, in incinta magazinului anterior amintit, mai existau 16 plicuri cu facturi E-ON nepreluate de destinatari, a căror enumerare este făcuta in cuprinsul procesului verbal.
Astfel cum se poate observa din cuprinsul Procesului verbal, adresele destinatarilor sunt incorecte ( se indica cu titlu de nume de . a exista indicații de numere si sunt prevăzute numere de blocuri ce nu corespund realității existente ia fata locului). Adresele sunt totodată incomplete, in contextul in care nu se indica decât numele satului, județul si codul postal.
In acest context, nu poate fi respectata in mod independent de voința T. P. Amil Serivces - in calitate de furnizor al serviciului postal -modalitatea de predare a corespondentei prevăzuta la pct. 3.10.1 lit. b).
Cata vreme adresele nu sunt corecte si complete, este evident ca nici avizarea destinatarilor nu s-ar fi putut face, aceasta activitate presupunând lăsarea unei instiintari scrise la adresa de domiciliu a destinatarului. Or raportat la situația imposibilității obiective de identificare a destinatarilor in raport de adresele avute la dispoziție de furnizorul de serviciu postai, anteior arătatat, nici modalitatea de predare a corespondentei prevăzuta la pct. 3.10.1 lit. c) nu a putut fi in discuție.
In mediul rural persoanele nu dețin cutii poștale in interiorul cărora sa fie depusa corespondenta.
In acest context, nu poate fi respectata in mod independent de voința furnizorului de serviciu postal, modalitatea de predare a corespondentei prevăzuta la pct. 3.10.1. lit a), in sensul depunerii corespondentei la cutia poștala de la adresa indicata pe corespondenta,
Aspectul insa, ca la doar o zi distanta de data la care plicurile au fost lăsate în incinta magazinului ÎF Tagarcea, un număr de 24 de destinatari din totalul celor 40 de plicuri si-au ridicat corespondenta de la aceasta locație, conform insesi reținerilor agenților constatatori ai ANCOM din cuprinsul Procesului-verbal atacat, denota, fara putința de tăgada, faptul ca destinatarii corespondentei au indicat incinta magazinului IF Tagarcea ca spațiu in care sunt de acord sa primească aceasta trimitere poștală.
In atare condiții, se poate interpreta ca spațiul magazinului IF Tagarcea, indeplineste cerința prevăzuta de art. 3.10.1 din Decizia 2858/2007, de a fi un spațiu in care „destinatarul este de acord sa primească trimiteri poștale” .
In acest context, apreciază petentul ca agenții constatatori ai ANCOM au realizat o interpretare restrictiva a normei legale înscrise in art. 3.10.1 din Decizia 2858/2007, cu omiterea aspectului esențial urmărit de legiuitor prin norma legala edictata, respectiv acela al asigurării primirii de către destinatar a corespondentei în condiții de securitate si de respectare a secretului corespondentei.
Or, cata vreme cea mai mare parte a destinatarilor si-a ridicat corespondenta la mai puțin de 24 de ore de la lăsarea acesteia in incinta spațiului in discuție, este evident ca, in ceea ce ii privește, scopul avut in vedere de legiuitor la edictarea normei prevăzute de pct. 3.10.1 din Decizia 2858/2007 in discuție a fost realizat.
Împrejurarea ca martorul a cărui declarație stă la baza probării situației de fapt
existente este persoana în magazinul căreia au fost lăsate plicurile conținând
facturile E-ON si din al cărei magazin un număr de 24 de destinatari au preluat in mai puțin de 24 de ore aceasta corespondenta, denota faptul ca aceasta persoana avea cunoștința de acordul destinatarilor corespondentei ca respectivele plicuri sa fie lăsate in incinta magazinului sau, in caz contrar, nefiind posibila lăsarea de către angajatul T. P. a celor 40 de plicuri la aceasta locație, in data de 21.10.2014.
Consideră petentul că sancționarea sa contravențională a avut un scop pur șicanator.
În drept plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art.194 si urm din C.proc.civ, OG nr. 2/2001, OUG 13/2013, Decizia ANRCTI nr. 2858/2007.
Plângerea a fost însoțită de înscrisuri.
Petentul a solicitat încuviințarea și administrarea probelor cu înscrisuri și cu declarațiile a doi martori.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În motivare, intimatul a arătat următoarele aspecte:
societatea T. P. MAIL SERVICES S.R.L. (în continuare T. P.) a fost autorizată să furnizeze servicii poștale, în condițiile dispozițiilor art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 02.11.2010, fiindu-i emis, în acest sens, Certificatul-tip de atestare a dreptului de a furniza servicii poștale pe baza regimului de autorizare generală nr. SC-DEASRN-_/04.11.2010.
Potrivit Certificatului-tlp, petenta avea dreptul să furnizeze, începând cu data de 02.11.2010, respectiv 19.06.2013, următoarele tipuri de servicii:
a)servicii poștale incluse în sfera serviciului universal:
1. Colectarea, sortarea, transportul și livrarea trimiterilor poștale în greutate de până la 2 kg (corespondență, imprimate);
2. Serviciul de trimitere recomandată având ca obiect trimiteri poștale în greutate de până la 2 kg;
b)servicii poștale neincluse în sfera serviciului universal:
1.Servicii având ca obiect trimiteri poștale în greutate mai mare de 2 kg
(corespondență, imprimate);
2. Serviciul de publicitate prin poștă;
3. Servicii având ca obiect colete poștale interne cu limite de greutate între 10 și
50 kg;
4. Serviciul Schimbare destinație,
5. Serviciul Livrare Specială;
6. Serviciul Confirmare de primire.
Prin urmare, de la data autorizării, petentei îi incumbau toate obligațiile stabilite în sarcina furnizorilor de servicii poștale de dispozițiile normative care reglementează activitatea acestora.
În cursul lunilor septembrie și octombrie 2014, autoritatea de reglementare a primit spre soluționare mai multe sesizări referitoare la modalitatea de predare de către T. P. a trimiterilor poștale reprezentând facturi emise de societatea E.ON. ENERGIE ROMÂNIA SA, pe care le-a anexat întâmpinării. Prin adresa înregistrată la ANCOM sub nr. SC-_/22.09.2014, menționată cu titlu de exemplu, domnul T. C. semnalează faptul că nu a primit "trimiterea cu factura de la E-on pentru lunile iulie-august 2014 distribuită de către TotalPost" deși "am sunat ia E-on și factura este emisă din data de 22.08.2014". Astfel cum rezultă din cuprinsul reclamației formulate, domnul T. C. a adus la cunoștința autorității "că angajații T. P. au lăsat trimiterile cu facturile E-on pentru locuitorii comunei Bivolari în fiecare . exista Pay Point, o parte dintre cetățeni și-au ridicat trimiterile de la aceste magazine atât ale lor cât și pe cele care au vrut să le ridice fără să ajungă la cei pentru care le-au ridicat, este un haos total”. Totodată, prin petiția formulată, domnul T. C. a reclamat faptul că "în jur de peste 50% dintre abonații E-on ai comunei Bivolari nu au primit trimiterile nici până azi, o parte din cetățeni fiind bătrâni, bolnavi, așteaptă acasă facturile de la E-on, cu frică să nu vină angajații E-on să-i deconecteze de la rețeaua electrică, să rămână pe întuneric, să nu mai funcționeze eiectrocasniceld", arătând faptul că "Locuitorii comunei Bivolari solicită ca facturile E-on să fie distribuite la domiciliul clienților ca și până în luna iunie 2014."
Pentru a clarifica aspectele sesizate, la data de 23.09.2014, prin adresa nr. SC-DRP-_/24.09.2014, ANCOM a solicitat T. P., în temeiul dispozițiilor art. 48 alin.(3) lit. b) și art. 50 alin. (l) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, să comunice:
- serviciul postal prin care sunt expediate trimiterile poștale ale societății E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A. abonaților săi din județul Iași;
- o copie a contractului pe care societatea l-a încheiat în vederea distribuirii trimiterilor poștale ale societății E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A.;
- modalitatea în care aceste trimiteri au fost predate locuitorilor comunei Bivolari, județul Iași în perioada iulie - septembrie 2014;
- punctul de vedere al societății cu privire la situația reclamată, însoțit de orice alte documente pe care le consideră utile.
Prin adresa nr._/26.09.2014, T. P. a comunicat instituției noastre contractul de prestări servicii poștale nr._/Vll/1965, încheiat la data de 01.08.2014 între T. P. și societatea E.ON SERVICII CLIENȚI S.R.L, precizând, totodată, faptul că "Trimiterile poștale intrate în rețeaua T. P. Mail Services SRL adresate persoanelor cu adresa de corespondență în localitatea Bivolari, județul Iași au fost livrate respectând caracteristicile serviciului contractat" ("Trimitere simplă"), "mai exact la cutia poștală a destinatarului dacă există”.
Potrivit dispozițiilor art.5 alin. (l) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013, "(1) Furnizarea serviciilor poștale se realizează tn condițiile regimului de autorizare generală prevăzut de prezentul capitol. (2) Regimul de autorizare generală este regimul juridic adoptat de autoritatea de reglementare, care stabilește drepturile si obiiaatiile furnizorilor de servicii poștale, permițând furnizarea de servicii poștale fără obținerea unei decizii explicite din partea autorității de reglementare, prin notificarea intenției de a presta activități de furnizare a serviciilor poștale”.
Regimul de autorizare generală a fost adoptat de autoritatea de reglementare prin Decizia președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației nr. 2858/2007 privind regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Decizia nr.2858/2007), act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.608 din 4 septembrie 2007.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din actul normativ anterior menționat, "Drepturi/e și obligațiile persoanelor care furnizează servicii poștale în condițiile regimului de autorizare generală sunt prevăzute în anexa nr.l", iar, conform prevederilor pct.3.10.1. din Anexa nr.l - Regimul de autorizare generală pentru furnizarea serviciilor poștale la actul normativ în cauză, "3.10.1. Predarea trimiterii poștale se realizează numai într-unui din următoarele moduri:
a) la orice recipient (cutia poștală de la adresa destinatarului, căsuța poștală, post-restant etc.) în care destinatarul este de acord să primească trimiteri poștale;
b) la adresa indicată de expeditor, personal către destinatar sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală;
c) la punctul de contact deservit de personal, personal către destinatar sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală, după transmiterea prealabilă a unui aviz care să anunțe sosirea trimiterii poștale."
Astfel cum rezultă din analiza dispozițiilor legale anterior menționate, în cazul serviciului poștal standard furnizorii de servicii poștale sunt obligați să predea trimiterile poștale care fac obiectul acestui serviciu la cutia poștală de la adresa destinatarului/căsuța poștală în care acesta este de acord să primească trimiteri poștale/etc, la adresa indicată de expeditor personal destinatarului sau persoanei autorizate să primească trimiterea poștală ori la punctul de contact deservit de personal, personal către destinatar sau către persoana autorizată să primească trimiterea poștală, după transmiterea prealabilă a unui aviz care să anunțe sosirea trimiterii poștale.
Având în vedere informațiile contradictorii prezentate de petenți și T. P., lipsa de concordanță a acestora cu dispozițiile legale, precum și informațiile apărute în mass-media privind modalitatea de predare de către T. P. a trimiterilor reprezentând facturile emise de societatea E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A., pe care le anexează prezentei, pentru verificarea respectării obligațiilor legale privind furnizarea serviciilor poștale de către petentă, ANCOM a procedat la efectuarea mai multor controale în zonele în care T. P. avea obligația de a livra trimiterile poștale conform contractului încheiat cu E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A.
Agenții constatatori din cadrul ANCOM au efectuat, la data de 22.10.2014, un control în incinta magazinului întreprindere Familială Tagarcea A. M. din . C., județul Iași. Cu această ocazie au constatat că societatea T. P. a lăsat trimiterile poștale reprezentând facturi emise de către societatea E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A. în incinta magazinului, urmând ca destinatarii să le preia singuri de la magazin.
Astfel, la momentul controlului, agenții constatatori au identificat în incinta magazinului 16 plicuri nepreluate de către destinatari.
Contravenientul pornește de la premisa fundamental eronată potrivit căreia constatarea contravenției "s-a bazat exclusiv pe baza declarației martorei Tagarcea Marguta M.". Susținerile petentei nu au niciun fundament juridic și nu sunt în măsură să probeze nimic altceva decât încercarea societății de a obține anularea procesului-verbal contestat prin inducerea în eroare a instanței.
Astfel, în cuprinsul cererii de chemare în judecatul, petentă a încercat să „reducă" aspectele reținute de agenții constatatori la declarația martorei Tagarcea Marguta M. menționată în cadrul procesului-verbal contestat. Aceste susțineri sunt nereale, întrucât descrierea faptei nu s-a bazat exclusiv pe declarația martorului, petentă ignorând în mod intenționat constatările din cuprinsul procesului verbal făcute de agenții constatatori ai ANCOM la fața locului în momentul controlului precum și probele reținute.
Astfel cum rezultă din simpla lecturare a procesului-verbal contestat, agenții constatatori nu s-au limitat la a prezenta conținutul declarației martorei Tagarcea Marguta M., cum în mod eronat afirmă T. P., ci au reținut în analiza de legalitate a activității desfășurate de petentă aspectele declarate de martor, continuând cu identificarea și redarea în cuprinsul procesului-verbal contestat a situației de fapt constatată cu propriile simțuri la fața locului.
Așadar, pe de o parte, există declarația dată la momentul controlului de către martorul Tagarcea Marguta M. și anexată procesului-verbal, care arată faptul că un număr de 40 de plicuri conținând facturile E-ON ENERGIE ROMÂNIA S.A. au fost lăsate în data de 21.10.2014, în incinta magazinului, de către o persoană care purta însemnele T. P. MAIL SERVICES S.R.L, destinatarii urmând să vină singuri să le preia de la magazin iar, pe de altă parte, constatările agenților constatatori, care au identificat cele 16 plicuri în incinta magazinului (Anexa nr. 1 la procesul verbal).
Probabil, în viziunea petentei, nici măcar plicurile conținând facturile E-ON ENERGIE ROMÂNIA S.A. la care au făcut referire agenții constatatori în cuprinsul procesului-verbal contestat, plicuri ce aveau inscripționată data intrării în rețeaua poștală a T. P. și care au fost găsite de agenții constatatori în incinta magazinului la momentul controlului nu fac dovada faptului că modalitatea de livrare de către aceasta a trimiterilor poștale s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor normative imperative care stabilesc modalitatea de predare a trimiterilor poștale.
Prin urmare, din conținutul procesului verbal rezultă cu evidență că agenții constatatori ai ANCOM au realizat cercetarea situației de fapt deplasându-se la locul săvârșirii contravenției, culegând probe - declarația martorului precum și copii ale plicurilor identificate la fața locului în momentul controlului - și analizând aspectele rezultate din coroborarea acestora, prin raportare la prevederile legale incidente.
Modalitățile prin care agenții constatatori pot lua cunoștință de săvârșirea unor fapte contravenționale nu au fost prevăzute și, cu atât mai puțin, limitate de legiuitor prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Doctrina și jurisprudența au arătat, însă, că agenții constatatori nu sunt ținuți a constata săvârșirea unor fapte numai prin propriile simțuri {ex propriis sensibus), în sens restrâns, ci se pot ajuta și de mijloace tehnice, instrumente de calcul, etc. De altfel, pe măsură ce societatea evoluează, este firesc ca și modalitățile în care sunt săvârșite faptele contravenționale și, implicit, mijloacele pe care agenții constatatori le au la dispoziție pentru identificarea unor astfel de fapte, să se diversifice. Astfel, „noțiunea de constatare prin propriile simțuri a contravenției de către agentul constatator nu se confundă cu noțiunea de flagrant, iar expresia „de a «constata cu propriile simțuri» trebuie interpretată în sensul în care agentul constatator va putea întocmi proces-verbal de constatare a contravenției în toate situațiile în care, din probele administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte”.
În prezenta cauză, agenții constatatori din cadrul ANCOM au luat la cunoștință de săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzute de dispozițiile art.52 alin.(2) pct.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2001 coroborând informațiile furnizate de martor prin declarație cu aspectele constatate personal la fața locului.
De altfel, faptul că plicurile au fost lăsate de către angajații T. P. în incinta magazinului nu a fost negat niciun moment de către petentă, din contră, prin cererea de chemare în judecată, petentul a recunoscut faptul că trimiterile poștale livrate în baza contractului de prestări servicii poștale nr._/Vll/1965, încheiat cu societatea E.ON SERVICII CLIENȚI S.R.L., sunt depuse de aceasta în "incinta spațiului în discuție", referindu-se la incinta magazinului unde au fost găsite de personalul de control al ANCOM, apreciind însă că această modalitate de predare nu încalcă prevederile legale.
Oricum, petentul nu are cum să nege împrejurarea mai mult decât evidentă că, cel puțin în ceea ce privește cele 16 plicuri, constatările agenților constatatori ai ANCOM au fost realizate nex propriis sensibus", ceea ce este mai mult decât suficient și necesar pentru sancționarea acesteia, în condițiile în care livrarea unui singur plic în condițiile în care 1-a livrat petentă (la un magazin din localitatea în care locuia destinatarul) constituie, prin ea însăși, obiectul contravenției reglementate de dispozițiile art.52 alin. (2) pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.
În ceea ce privește susținerile contravenientei potrivit cărora "destinatarii corespondenței au indicat incinta magazinului IF Tagarcea ca spațiu în care sunt de acord să primească această trimitere poștală "doar pentru simplul fapt că "la doar o zi distanță [...] un număr de 24 de destinatari din totalul celor 40 de plicuri și-au ridicat corespondența de la această locația”, acestea sunt lipsite de orice fel de fundament, întrucât faptul că o parte dintre destinatari au luat cunoștință de împrejurarea că trimiteri poștale care le erau destinate se află în incinta magazinului și le-au luat de acolo nu duce nicidecum la concluzia că au fost și de acord cu această modalitate de primire a trimiterilor poștale, ci mai degrabă că au fost puși în fața faptului împlinit. De asemenea, precizăm, încă o dată, că norma legală, de la care nu se poate deroga, stabilește în sarcina petentei obligația de a preda trimiterile poștale destinatarilor la cutiile poștale sau personal.
Petentă susține că "martora [...] avea cunștință de acordul destinatarilor corespondenței ca respectivele plicuri să fie lăsate în incinta magazinului sau, în caz contrar, nefiind posibilă lăsarea de către angajatorul T. P. a celor 40 de plicuri la această locație."
Cu toate acestea, prin contractul de prestări servicii poștale nr._/Vl 1/1965, încheiat la data de 01.08.2014 între T. P. si societatea E.ON SERVICII CLIENȚI S.R.L., părțile au stabilit la pct.3 "Livrarea" din Anexa 5 că:
"Prestatorul trebuie să asigure integritatea și confidențialitatea documentelor expediate din momentul preluării acestora de la furnizorul de tipărire sau sediile EON, până la distribuirea acestora către destinatar.
Livrarea se realizează la orice recipient (cutie poștală, căsuță poștală, sau alt spațiu amenajat în acest scop), dacă acesta nu există predarea corespondenței se face personal către destinatar sau membrii majori ai familiei, care posedă acte de identitate și au aceiași domiciliu sau reședință cu a destinatarului. Este interzisă livrarea corespondentei în locuri neamenajate, unde corespondenta poate fi afectată de condițiile meteorologice sau furturi. "
Prin urmare, contractul încheiat de petent cu expeditorul - beneficiarul serviciilor - nu conține nicio prevedere în acest sens iar petentul nu a prezentat în fața instanței vreun astfel de "acord" despre care face vorbire, ba mai mult, acord la care să fi participat și "destinatarii corespondenței”.
Mai mult decât atât, chiar dacă un asemenea "acord" ar fi fost încheiat, acesta ar fi fost lipsit de orice forță juridică.
Prin urmare, o convenție dintre petentă, societatea E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A. și, eventual, destinatarii trimiterilor, prin care s-ar fi stabilit o altă modalitate de predare a trimiterilor poștale decât cea impusă de prevederile legale, nu ar fi fost de natură să înlăture aplicarea prevederilor legale incidente.
în ceea ce privește situația descrisă de petentă prin faptul că "adresele destinatarilor sunt incorecte", precizăm că, așa cum se poate observa din lecturarea copiilor plicurilor lăsate de T. P. în incinta magazinului, acestea conțin numele complete și adresele destinatarilor prin identificarea județului, satului, străzii și a numărului acesteia (".", ".", ".", ".) pentru fiecare destinatar în parte, susținerile acesteia potrivit cărora "se indică cu titlu de nume de stradă, numele satului fără a exista indicații de numere" sau "adresele sunt totodată incomplete, în contextul în care nu se indică decât numele satului, județul și codul poștal" nu corespund realității.
Pe de altă parte, legislația reglementează inclusiv situația în care adresa destinatarului este incorectă sau destinatarul trimiterii nu deține o cutie poștală și nu se poate realiza predarea trimiterii poștale în niciuna dintre modalitățile prevăzute la pct.3.10.1 din Anexa nr.l a Deciziei nr. 2858/2007, respectiv returnarea trimiterii poștale (pct.3.11.1 din același act normativ) și nu abandonarea acesteia în magazine, baruri sau alte spații publice cu diverse alte destinații, așa cum a ales petentul să procedeze.
Precizăm că incinta unui magazin nu reprezintă în niciun fel un loc securizat, asa cum în mod absolut surprinzător afirmă contravenientul în cuprinsul contestației, magazinul putând fi cel mult autorizat să comercializeze diferite produse, în niciun caz să desfășoare activități de păstrare/predare a corespondentei. în ceea ce privește atributul pe care petentul îl acordă magazinului, ne întrebăm în ce fel se păstrează secretul corespondentei într-un loc public în care trimiterile postale sunt la îndemâna oricui dorește să le ia, în ce fel sunt în siguranță plicurile într-o incintă unde nu există spații adecvate pentru manevrarea si protejarea trimiterilor, unde sunt expuse furtului sau deteriorării, unde nu există niciun control ai persoanelor care intră în contact cu trimiterile.
De asemenea, referitor la afirmația petentei potrivit căreia "adresele destinatarilor plicurilor emise de E-ON și predate spre livrare subscrisei, nu îndeplineau cerința contractuală de a fi corecte și complete, menționăm că, chiar și într-o astfel de ipoteză, petentul avea la îndemână un alt instrument legal, și anume în măsura în care considera că nu își poate îndeplini obligația contractuală din vina celeilalte părți, aceasta putea invoca excepția de neexecutare a contractului în condițiile art.1556 din Codul civil, nefiind îndreptățită, în niciun caz, să procedeze în modul în care a facut-o, și anume să abandoneze corespondența în locuri improprii, altele decât cele stabilite de norma legală.
Având în vedere afirmațiile petentei conform cărora "câtă vreme cea mai mare parte a destinatarilor și-a ridicat din incinta spațiului în discuție, este evident că, în ceea ce îi privește, scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea normei prevăzute de pct.3.10.1. din Decizia 2858/2007 în discuție a fost realizat""rezultă că aceasta recunoaște, pe cale de consecință, că în ceea ce privește destinatarii care nu și-au ridicat singuri plicurile din incinta magazinului, scopul avut în vedere de legiuitor nu a fost realizat. Or, scopul avut în vedere de jegiuitor vizează protejarea fiecărei persoane, nu doar a mare parte din destinatari. în realitate, scopul avut în vedere de legiuitor nu a fost realizat pentru niciunul dintre destinatarii care nu și-au primit corespondența în modalitățile stabilite în mod imperativ de norma legală, neexistând nicio garanție că aceștia au intrat, efectiv, în posesia corespondenței, precum nici certitudinea că această corespondență nu fusese deschisă de o altă persoană.
Totodată, faptul că alți doi martori din alte localități în care contravenienta furniza servicii poștale au declarat pe proprie răspundere că reprezentanții T. P. procedau la lăsarea trimiterilor poștale în incinta magazinelor pentru a fi ridicate de acolo de către destinatarii lor, declarațiile menționate constituind anexe ale altor două procese verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale, arată că există o practică a contravenientei de a preda în acest mod trimiterile poștale, aceste declarații nefăcând altceva decât să creeze o imagine fidelă a atitudinii petentei vis-a-vis de respectarea obligațiilor legale.
În acest context, nu se poate vorbi de "scopul șicanator cu care controalele au fost întreprinse, cum afirmă petentul în mod tendențios, controalele repetate fiind, practic, generate de conduita constantă a petentei de încălcare a legii.
Legal citat cu un exemplar al întâmpinării, petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să nu rețină apărările formulate de intimat și să admită plângerea contravențională.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. În raport de probele administrate în cauză, precum și în raport de susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, instanța a respins, ca nefiind utilă cauzei, proba cu declarațiile martorilor propuși de petent.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
Prin procesul-verbal contestat petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin. (2) pct. 6 și sancționată de art. 53 lit. c) din OUG nr. 13/2013, constând în nerespectarea de către furnizorii de servicii poștale a obligațiilor care le incumbă, potrivit regimului de autorizare generală.
Conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu”.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că petentul a invocat faptul că intimatul nu a descris corespunzător fapta săvârșită.
Analizând cuprinsul procesului-verbal contestat, instanța constată că la pct. 5 intimatul a descris pe larg faptele care au fost reținute în sarcina petentului.
Dacă fapta descrisă în cuprinsul actului de sancționare întrunește sau nu elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat reprezintă o critică de temeinicie și nu una de nelegalitate.
Astfel, în privința temeiniciei actului sancționator, instanța reține că petentul nu a contestat situația de fapt reținută de agenții constatatori în cuprinsul procesului-verbal contestat.
Cu privire la critica referitoare la modalitate de constatare a pretinsei contravenții, trebuie menționat faptul că agenții constatatori s-au deplasat personal în satul Picioru L., ., unde au constatat prin propriile simțuri situația de fapt pe care au descris-o ulterior în procesul-verbal contravențional întocmit pe numele petentului.
De altfel, situația de fapt constatată de agenții intimatei și consemnată în cuprinsul actului sancționator nu a fost criticată de petent, acesta având o poziție procesuală de recunoaștere a situației de fapt, înțelegând să își nuanțeze recunoașterea, invocând o . împrejurări de fapt anterioare care tind spre a diminua sau înlătura răspunderea sa contravențională.
Prin raportare la motivarea plângerii contravenționale, instanța a apreciat atitudinea petentului drept o mărturisirea calificată.
Împrejurarea care califică mărturisirea este reprezentată, cel puțin în viziunea petentului, de situația de fapt existentă în mediul rural și care vizează lipsa unor adrese de domiciliu complete și care să furnizeze suficiente detalii pentruidentificarea fiecărui destinatar în parte.
Instanța nu își însușește punctul de vedere al petentului, pentru următoarele considerente:
În primul rând, petentul este un profesionist care și-a asumat o obligație clară, previzibilă și care, în mod evident, este posibilă.
Situația adreselor de domiciliu ale destinatarilor din mediul rural, fără a nega realitatea acestui fapt, era cunoscută petentului încă de la momentul negocierii și semnării contractului de prestări servicii poștale încheiat cu expeditorul, astfel încât petentul, în calitate de prestator, și-a asumat obligația în cunoștință de cauză, apreciind, cel mai probabil, că are mijloacele tehnice și umane necesare îndeplinirii corespunzătoare a obligației asumate.
De asemenea, petentul afirmă, cel mai probabil cu argumentul notorietății, faptul că în mediul rural destinatarii nu dețin cutii poștale.
Din nou, presupunem că acest fapt, pretins notoriu, îi era cunoscut petentului și la momentul negocierii și semnării contractului de prestări servicii poștale încheiat cu expeditorul, or din cuprinsul clauzelor contractuale nu rezultă că părțile au prevăzut o modalitate specifică de expediere a corespondenței către destinatarii din mediul rural, cu referire în particular la cei ale căror adrese sunt incorecte sau incomplete.
Imposibilitatea fortuită de executare, invocată de petent, poate fi analizată, cel mult, din punctul de vedere al răspunderii contractuale. Raportul juridic contravențional care a luat naștere între petent și autoritate nu poate fi influențat de aspectele invocate de petent pentru a fi exonerat de răspunderea contractuală.
Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei sunt expres și limitativ prevăzute de lege, or împrejurarea de care se prevalează petentul nu se regăsește printre aceste cauze.
În niciun caz situația invocată de petent nu poate fi analizată din perspectiva cazului fortuit, chiar acesta invocând notorietatea faptului că în mediul rural destinatarii corespondeței nu au căsuțe poștale, ceea ce înseamnă că împrejurarea nu era una de neprevăzut.
De asemenea, este de notorietate faptul că în mediul rural adresele de domiciliu nu sunt la fel de precise ca adresele din mediul urban, fapt absolut firesc și explicabil prin specificul așezărilor rurale, precum și prin numărul redus de familii care locuiesc într-o asemenea localitate. Dar și acest element ar fi trebuit să fi fost cunoscut de petent la momentul asumării obligațiilor contractuale, astfel încât este rezonabil să presupunem că petentul a avut în vedere această împrejurare atunci când s-a obligat să livreze corespondența destinatarilor din mediul rural.
Chiar dacă situația concretă din teren s-ar fi dovedit diferită de cea avută în vedere la momentul semnării convenției cu expeditorul, petentului nu îi era permis să procedeze în maniera descrisă de agenții constatatori și recunoscută în cuprinsul plângerii contravenționale.
Este adevărat că o parte dintre plicuri au fost ridicate din locația unde au fost lăsate, dar nici măcar această împrejurare nu dovedește faptul că plicurile au ajuns efectiv la fiecare destinatar în parte. De altfel, această modalitate de îndplinire a obligațiilor expune atât expeditorul, cât și destinatarul riscului de a nu putea proba expedierea, respectiv recepționarea corespondenței.
Întrucât petentul nu a livrat corespondența în modalitățile agreate de legiuitor, în cazul unui eventual litigiu, care să vizeze recepționarea corespondenței, cu toate consecințele contractuale care decurg din acest fapt juridic, debitorul – destinatar s-ar putea apăra facil invocând lipsa comunicării facturii, iar creditorul – expeditor s-ar putea afla în imposibilitatea dovedirii faptului că a comunicat factura la domiciliul debitorului, obligație pe care și-a asumat-o convențional prin contractul de furnizare a energiei electrice.
În plus, petentul ignoră faptul că o parte dintre destinatari pot fi persoane în vârstă, cu posibilități limitate de deplasare, or este mai mult decât evident că și aceștia trebuie să recepționeze corespondența.
Pentru a se reține că petentul a respectat dispozițiile legale, trebuie ca obligațiile sale să fi fost îndeplinite în raport de fiecare destinatar în parte, or din probele administrate în cauză instanța a constatat, dincolo de orice dubiu rezonabil, că cel puțin în raport de unii dintre destinatari petentul nu și-a îndeplinit obligațiile în raport cu prevederile legale.
Mai mult decât atât, petentul nu a adus la cunoștința expeditorului situația constatată în teren și nu a încercat remedierea acesteia, după cum nu a procedat nici în acord cu preverile legale care reglementează această situație. Petentul s-a mulțumit să livreze corespondența la o locație agreată exclusiv de către el, fără a se putea reține prin aceasta existența unei oferte adresate destinatarilor, în sensul că aceasta va fi modalitatea de livrare a corespondenței, ofertă pe care toți destinatarii să o fi acceptat. Faptul că o parte dintre destinatarii corespondenței au ridicat plicurile cu facturile emise de E.ON nu conduce la concluzia realizării unui acord de voință cu privire la modalitatea concretă de comunicare a corespondenței. Instanța apreciază că lăsarea corespondenței la unul dintre magazinele din localitate nu poate, în nicio circumstanță, să valoreze ofertă tacită privind această manieră specifică de livrare a corespondenței, or în lipsa unei oferte nu putem vorbi despre acceptare, deci nu suntem în prezența unui acord, a unui negotium.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, instanța reține că fapta de care este acuzat petentul există și a fost săvârșită de acesta cu forma de vinovăție prevăzută de lege, motiv pentru care va conchide că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii contravenționale aplicate petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat cu minimul amenzii contravenționale, motiv pentru care nu se impune reindividualizarea acesteia.
Pentru toate argumentele reținute mai sus, instanța urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul . SERVICES SRL, C.U.I_, cu sediul în județ Ilfov, ., ., camera 1 în contradictoriu cu intimatul A. NAȚIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ȘI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAȚII, cu sediul în București, sector 3, .. 2.
Menține dispozițiilor procesului-verbal contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi 03.06.2015.
Președinte, Grefier,
T. G. N. S.
Red./Tehnored.G.T./4ex./01.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3890/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 6322/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
