Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 2969/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2969/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2969/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința nepublică de la data de 03 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – S. A. - T.
Grefier – M. A. - S.
SENTINȚA CIVILĂ NR.2969
Pe rol se află judecarea cauzei minori și familie privind pe reclamantul C. I. - C. în contradictoriu cu pârâta C. M. - G., având ca obiect ordonanță președințială - stabilire program vizitare minor.
La apelul nominal, făcut în ședință nepublică, lipsesc părtile.
Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința nepublica din data de 26.02.2015, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, când instanța, din lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea 02 martie 2015 si ulterior pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.10.2014 sub nr._ reclamantul C. I. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. M. G., pe calea ordonanței președințiale, stabilirea unui program de legături personale cu minorele C. F., născută la data de 19.08.2002 și C. C., născută la data de 26.03.2006, program care să fie desfășurat până la momentul rămânerii definitive a sentinței care se va pronunța în dosarul nr._/245/2014 al Judecătoriei Iași.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că părțile au divorțat prin acord încheiat la notarul public la data de 29.04.2013, conform certificatului de divorț nr.4518 din aceeași dată și au convenit cu privire la toate aspectele legate de minore. Cu privire la programul de vizitare s-a convenit ca reclamantul să aibă legături personale cu minorele ori de câte ori dorește, cu acordul mamei, în total 60 ore pe lună, nu mai mult de 5 ore pe zi, fără suprapunerea aceluiași interval orar în 2 zile consecutive. A precizat reclamantul că în ultimul timp pârâta îi îngrădește dreptul de a vizita minorele, de a menține legătura cu acestea. De mai multe ori, pârâta nu a fost de acord să ia fetițele în oraș, îl șicanează atunci când încearcă să facă un program cu ele, nu este de acord cu acest program, justificând că fetele sunt cele care nu doresc să iasă cu ele în oraș. Pârâta condiționează acordul de a vedea fetele de faptul ca reclamantul să iasă singur cu ele în oraș sau pentru diferitele activități pe care le fac, nu însoțit de actuala parteneră, aspect de neînțeles în condițiile în care pârâta s-a recăsătorit. Reclamantul a mai arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.996 N.C.proc.civ.
În drept, au fost invocate prevederile art.401 C.civ., art.996, art.919 C.proc.civ., ale Legii nr.272/2004, ale Convenției cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr.18/1990.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat administrarea probelor prin înscrisuri, prin declarațiile martorilor, interogatoriul pârâtei, evaluarea psihologică a minorei. A depus la dosarul cauzei înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În apărare, pârâta a arătat, în esență, că nu sunt întrunite cumulativ condițiile admisibilității ordonanței președințiale. A precizat că reclamantul face confuzie între urgență și celeritate, iar programul de vizitare deja stabilit de comun acord este echilibrat și rațional și este de natură să permită o relație reală și efectivă între minore și tatăl lor. Pârâta a susținut că este de acord ca reclamantul să ia contact direct cu minorele și să aibă cu acestea legături personale. A arătat că ordonanța președințială se referă chiar la fondul procesului, iar prin pronu8nțarea unei hotărâri de admitere s-ar dispune practic o măsură care tinde a rezolva fondul cauzei. Cu privire la susținerile reclamantului, pârâta a precizat că acesta distorsionează în mod grav realitatea faptică în cauză, iar programul propus de acesta este extrem de rigid și împovărător pentru copii.
În drept, au fost invocate prevederile art.205 C.proc.civ., art.996 și următoarele N.C.proc.civ.
În dovedire, pârâtul a solicitat administrarea probelor prin înscrisuri, prin declarațiile unui martor și interogatoriul reclamantului.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a reluat motivele expuse în cerere.
Au fost încuviințate și administrate probele prin înscrisuri, prin declarațiile martorilor și interogatoriul părților. A fost efectuată ancheta socială la domiciliul fiecărei părți și a fost audiată minora C. F., născută la data de 19.08.2002, în Camera de consiliu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Certificatul de divorț nr.4518/29.04.2013, notarul public B. A. L. a constatat desfăcută căsătoria părților. Prin Convenția autentificată sub nr.1084 de notar public B. A. L., părțile au convenit cu privire la cererile accesorii divorțului, respectiv exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorelor C. F., născută la data de 19.08.2002 și C. C., născută la data de 26.03.2006, stabilirea locuinței copiilor la mamă, contribuția părinților la întreținerea copiilor și programul de legături personale cu minorele în favoarea reclamantului, după cum urmează: ori de câte ori dorește, cu acordul mamei, în total 60 ore pe lună, nu mai mult de 5 ore pe zi, fără suprapunerea aceluiași interval orar în 2 zile consecutiv.
Pe rolul Judecătoriei Iași este înregistrat dosarul nr._/245/2014 având ca obiect modificare program vizitare, cererea fiind formulată de reclamantul C. I. C. în contradictoriu cu pârâta C. M. G..
Astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, după desfacerea căsătoriei părților, reclamantul s-a întâlnit aproape zilnic cu minorele și a fost respectat programul stabilit de părți de comun acord. După ce s-a recăsătorit pârâta, în toamna anului 2014, reclamantul a considerat normal ca minorele să o cunoască pe actuala lui parteneră și de atunci pârâta a început să condiționeze desfășurarea programului de vizitare de absența actualei partenere a reclamantului. Pârâta și-a manifestat clar dezacordul ca minorele să se întâlnească cu partenera reclamantului. Minorele sunt atașate de reclamant, între ei este o relație normală, firească. Reclamantul a amenajat o cameră pentru minore, mobilierul este pentru copii, există un loc de joacă, un birou și toate cele necesare acestora. Minorele au fost încântate de această cameră și au locuit în ea, însă atunci când nu a fost prezentă partenera reclamantului. Uneori, minorele, în urma discuțiilor avute cu tatăl lor, veneau acasă plângând, întrucât acesta vorbea urât despre pârâtă, le făcea mincinoase și nu puteau să-și exprime punctul de vedere. De asemenea, de mai multe ori minorele au plâns din cauza faptului că reclamantul le impune să se întâlnească cu actuala parteneră. Minorele refuză să se întâlnească cu partenera tatălui, deoarece între timp au aflat de la pârâtă că motivul divorțului părinților a fost relația cu această femeie. Minorele erau vesele dacă se întâlneau doar cu reclamantul și s-a întâmplat de mai multe ori ca acestea să plângă din cauza faptului că a fost prezentă și partenera sa, spunând că practic tatăl lor le-a impus să se întâlnească și cu ea. Fiica cea mică a refuzat să se întâlnească cu reclamantul motivat de faptul că urmărea un serial de televiziune.
Prin răspunsurile la interogatoriu, părțile și-au menținut poziția procesuală, nefiind relevate aspecte esențiale.
Din raportul de anchetă socială reiese că fiecare parte are un loc de muncă stabil. Minorele locuiesc împreună cu reclamanta și soțul acesteia, fiecare are camera ei, iar condițiile materiale sunt foarte bune. Minorele frecventează cursurile școlii și nu au probleme deosebite de sănătate, fiind normal dezvoltate.
Minorele au fost evaluate psihologic la data de 25.11.2014, fiind recomandată consiliere psihologică de specialitate care să vizeze integrarea emoțională a divorțului părinților, menținerea unui climat psihoafectiv securizant (evitarea situațiilor ce pot provoca traume emoționale), pregătirea și desfășurarea vizitelor tatălui respectând nevoile emoționale ale celor două minore.
Fiind audiată în Camera de consiliu, minora C. F. a arătat că ea și sora sa s-au întâlnit cu tatăl în fiecare zi. Nu a fost de acord să se întâlnească cu partenera tatălui, însă venea și ea, acest lucru întâmplându-se acum jumătate de an. De atunci, întâlnirile cu tatăl au început să se rărească pentru că ea și sora ei au refuzat să se mai vadă cu acea doamnă, astfel că mai vorbesc la telefon seara și s-au văzut cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Ar fi de acord cu un program de vizitare doar dacă tatăl ar veni singur.
Conform art.996 N.C.proc.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În raport de aceste dispoziții legale, pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanță președințială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua pe această cale, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.
În ceea ce privește condiția urgenței măsurii solicitate, aceasta este îndeplinită, raportat la necesitatea păstrării legăturilor personale firești dintre reclamant și minore, în contextul în care în prezent relațiile dintre părți, dar și dintre tată și minore sunt tensionate și acest aspect determină imposibilitatea menținerii și dezvoltării relațiilor dintre tată și copii. Notează instanța că acest aspect este de natură să aibă efecte negative asupra dezvoltării psihice și emoționale a minorelor.
Caracterul vremelnic al măsurii solicitate este relevat de modul de formulare al cererii, respectiv până la soluționarea cauzei având ca obiect modificare program vizitare, înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2014.
O altă condiție este ca măsura luată să nu prejudece fondul dreptului. Instanța nu are de cercetat fondul cauzei, ci numai să facă o examinare sumară asupra aparenței dreptului.
Potrivit art. 17 al.1 din Legea nr. 272/2004, republicată, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții.
Conform dispozițiilor art.18 al.1 din Legea nr. 272/2004, republicată, relațiile personale se pot realiza prin:
a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit;
d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul;
f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul;
g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului.
Din probele administrate rezultă că reclamantul prezintă condiții materiale bune și garanții morale că se va ocupa corespunzător de copii, neexistând niciun impediment ca minorele să petreacă un timp în îngrijirea acestuia.
Instanța reține că în prezent programul de relații personale nu se desfășoară în condițiile stabilite de părți de comun acord, iar relația parentală este afectată de faptul că reclamantul insistă ca la întâlnirile cu minorele să participe și partenera acestuia, dar minorele sunt atașate de tatăl lor și au păstrat legătura cu acesta. În acest context, instanța apreciază că pentru menținerea și dezvoltarea relațiilor cu minorele, reclamantul trebuie să ia în considerare opinia acestora, precum și nevoile lor emoționale, iar integrarea copiilor în noul lui mediul familial să se facă treptat, iar nu forțat, apelând în caz de necesitate la consiliere psihologică.
Notează instanța că interesul superior al copiilor reclamă ca aceștia să crească înconjurați de dragostea, grija și afecțiunea ambilor părinți, chiar dacă aceștia au decis să se despartă. Părintele cu care copiii nu locuiesc în mod statornic trebuie să aibă un drept de interacțiune cu copiii rezonabil, constant și frecvent.
De asemenea, reține instanța că părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, astfel cum prevede art.18 alin.3 din Legea 272/2004.
La stabilirea programului de relații personale, instanța va avea în vedere nevoia copiilor de contact regulat, semnificativ și continuu cu tatăl lor, de stabilitate, continuitate, securitate, predictibilitate și structură.
Prin urmare, față de considerentele ce preced, instanța va încuviința ca reclamantul să aibă legături personale cu minorele și va stabili următorul program provizoriu, până când va rămâne definitivă hotărârea care se va pronunța în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2014, cu posibilitatea luării minorelor la domiciliul reclamantului:
-în primul și al treilea week-end din lună de vineri ora 17.00, până duminică ora 17.00;
-o oră zilnic, în timpul săptămânii, de luni până joi;
-două ore în ziua de naștere a fiecărei minore;
-două ore de ziua de naștere a reclamantului, pe data de 29 iunie;
-două ore de ziua de naștere a bunicii paterne, pe data de 16 ianuarie;
-două ore în Ajunul Crăciunului;
-o zi de C. (prima sau a doua zi de C.);
-noaptea de Revelion și ziua de 1 ianuarie, o dată la doi ani;
-două ore în ziua de 2 ianuarie, în anul în care nu petrec împreună Revelionul;
-a doua zi de Paști;
-o săptămână în vacanța de iarnă, urmând a stabili de comun acord cu pârâta dacă este prima sau a doua săptămână din vacanță în funcție de programul minorelor;
-trei săptămâni în vacanța de vară, urmând ca datele exacte să fie stabilite de comun acord cu pârâta, în funcție de programul minorelor.
În temeiul art.453 N.C.proc.civ., instanța o va obliga pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 1.880 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul C. I. C., cnp_ IAȘI, cu domiciliul procedural ales la SCA N. M.- O. C., din Iași, ., parter, J. Iași în contradictoriu cu pârâta C. M. G., CNP_, cu domiciliul procedural ales la cabinet avocat L. B., din iasi, ., . B, etaj 2 ..
Încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minorele și stabilește următorul program provizoriu, până când va rămâne definitivă hotărârea care se va pronunța în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._/245/2014, cu posibilitatea luării minorelor la domiciliul reclamantului:
-în primul și al treilea week-end din lună de vineri ora 17.00, până duminică ora 17.00;
-o oră zilnic, în timpul săptămânii, de luni până joi;
-două ore în ziua de naștere a fiecărei minore;
-două ore de ziua de naștere a reclamantului, pe data de 29 iunie;
-două ore de ziua de naștere a bunicii paterne, pe data de 16 ianuarie;
-două ore în Ajunul Crăciunului;
-o zi de C. (prima sau a doua zi de C.);
-noaptea de Revelion și ziua de 1 ianuarie, o dată la doi ani;
-două ore în ziua de 2 ianuarie, în anul în care nu petrec împreună Revelionul;
-a doua zi de Paști;
-o săptămână în vacanța de iarnă, urmând a stabili de comun acord cu pârâta dacă este prima sau a doua săptămână din vacanță în funcție de programul minorelor;
-trei săptămâni în vacanța de vară, urmând ca datele exacte să fie stabilite de comun acord cu pârâta, în funcție de programul minorelor.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.880 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.03.2015.
Președinte, Grefier,
S. A.-TeodoraAndronache-S. M.
Red./Tehnored.A.T.S/A.T.S.
4 ex./31.03.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3304/2015.... → |
|---|
