Plângere contravenţională. Sentința nr. 870/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 870/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 30-12-2015 în dosarul nr. 870/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. GARĂ
JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 870
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M.-D. J.
GREFIER - F. P.
Pe rol soluționarea amânării pronunțării cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională HG. 163/2007, plângere formulată de petentul C. I. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/06.08.2015 întocmit de I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 23.12.2015, apoi la 30.12.2015 când în urma deliberărilor a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
La data de 05.10.2015, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._, plângerea contravențională formulată de petentul C. I., domiciliat în com. Tămădău M., .. Călărași, CNP -_, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.08.2015 întocmit de I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea acestuia ca netemeinic și exonerarea sa de plata amenzii în sumă de 2500 lei, stabilită prin acest act constatator.
În motivarea plângerii petentul arată că prin procesul verbal de contravenție, ., nr._ încheiat la data de 06.08.2015 și primit la data de 21.09.2015, a fost sancționat contravențional cu suma de 2500 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 22.07.2015, orele 13,00, în blocul fizic 53, situat pe raza teritorială a comunei Tămădău M., județul Călărași, în calitate de utilizator de teren, ar fi executat lucrări de ardere a resturilor vegetale (miriște) fără obținerea permisului de lucru cu foc deschis, fără luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți și fără supravegherea permanentă a arderii, contrar prevederilor art.97 al.4 și art.99 al.3 din OMAI 163/2007, astfel în urma acestor lucrări focul extinzându-se și la alte terenuri agricole și vegetație uscată din zonă.
Precizează că situația reținută în procesul verbal mai sus arătat, nu este conformă cu realitatea, este proprietarul unei suprafețe de teren arabil extravilan de 1,4 ha și lucrează încă 1 ha în arendă, teren inclus în blocul fizic 53, pe raza comunei Tămădău M., județul Călărași, iar pe data de 20.07.2015 (și nu pe 22.07.2015, cum eronat a fost trecut în procesul verbal de contravenție), după ora 12,00, ara suprafața de 2,4 ha descrisă mai sus și fiind foarte cald, pe la orele 12,00, a plecat acasă în . să revină după amiază, mai având doar 4000 mp de arat și în timp ce se afla la domiciliu, a primit un telefon de la primăria din localitate, unde s-a prezentat imediat, comunicându-i-se în prezența unui agent din cadrul ISU Călărași, că pe terenul său a fost declanșat un incendiu.
Mai arată că agentul constatator T. I.-P., din cadrul ISU Călărași nu a dorit să meargă la fața locului pentru a identifica terenul, doar i-a solicitat actele de identitate pentru a întocmi proces verbal de contravenție în sarcina sa, însă el a refuzat să-i predea actele întrucât nu se făcea vinovat de producerea incendiului, iar la data de 21.09.2015 i-a fost comunicat procesul verbal încheiat pe 06.08.2015, prin care a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 2500 lei.
De asemenea, mai arată că, ulterior, s-a deplasat la fața locului și s-a întâlnit cu P. V., paznicul de la . i-a relatat că a văzut două persoane în zona terenului său, la cca 250-300 m de locul unde el își exercita serviciul, iar după plecarea acestora a observat că a izbucnit focul, iar pe data de 20.07.2015, cea mai mare parte a terenului cultivat de el era arată, fiind degajată de resturile vegetale rezultate în urma recoltării și nu ar fi avut nici-un motiv rezonabil să incendieze restul terenului ce urma să fie arat în aceeași zi, apoi, pe data de 22.07.2015 (dată trecută de agentul constatator în procesul verbal sus-amintit), terenul era arat în totalitate.
Menționează că agentul constatator s-a folosit de depoziția unui martor la încheierea procesului verbal (N. C.), martor care nu are cunoștință însă despre situația existentă la fața locului și care a fost de față doar la întocmirea procesului verbal, iar procesul verbal care nu este întocmit în prezența unui martor asistent, nu se mai bucură în prezent potrivit Normelor Europene, ce-și au incidență și în legislația noastră, de prezumția de legalitate și temeinicie, agentului constatator incumbându-i obligația de a face dovada situației de fapt reținute în cuprinsul actului.
Față de cele menționate, solicită a se constata lipsa de temeinicie a procesului verbal și admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
În drept s-a invocat dispozițiile art.31-36 din OG nr.2/2001.
Alăturat cererii,petentul a atașat în xerocopii certificate, următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.08.2015; dovada comunicării procesului verbal; CI.
Intimatul I. pentru Situații de Urgență „B. Ș." Călărași, a formulat în cauză ÎNTÂMPINARE, solicitând pe baza probelor ce se vor administra, respingerea plângerii contravenționale formulată de petent ca fiind neîntemeiată și să menținerea procesului-verbal de constatare și de sancționare a contravențiilor ., nr._ din 06.08.2015 ca fiind legal și temeinic întocmit.
Referitor la o primă obiecție obiecțiune formulată de petent, în sensul că nu s-ar face vinovat de săvârșirea contravenției, invocând că situația de fapt reținută de către agentul constatator nu ar fi conformă cu realitatea, că petentul, la data constatării contravenției, în speță 22.07.2015 ar fi arat în totalitate terenul incendiat în data de 20.07.2015, solicită, a fi respinsă ca neîntemeiată.
Menționează că identitatea contravenientului a fost certificată în urma măsurătorilor GPS efectuate de către reprezentantul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), iar în urma măsurătorilor GPS s-a identificat blocul fizic_-53, în cuprinsul căruia se află terenul incendiat ce aparține petentului C. I., acesta figurând în evidențele APIA ca utilizator al terenului incendiat, astfel cum reiese din extrasul măsurătorilor GPS ale Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, depuse ca înscrisuri probatorii la prezenta întâmpinare.
Mai arată că cele învederate de petent instanței cu privire la nevinovăția sa și la faptul protejării terenului său de izbucnirea și extinderea incendiului la vecinătăți, sunt neconforme cu realitatea, este demonstrat în mod neechivoc de fotografiile pe care le depunem ca înscrisuri probatorii la prezenta cauză, fotografii efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură în data de 23.07.2015, la trei zile de la data producerii incendiului, fotografii din care reiese faptul că nu sunt trasase nici un fel de brazde de protejare a terenului incendiat nici măcar la 3 zile după producerea acestuia, astfel că afirmația petentul din cuprinsul plângerii contravenționale, cum că la data de 22.07.2015, data constatării contravenției, „terenul era arat în totalitate”, nu este conformă cu realitatea.
Apreciază că proba testimonială nu este utilă și nici concludentă cauzei, în condițiile existenței unor fotografii ale terenului care ilustrează în mod indubitabil contrariul celor susținute de către petent în cuprinsul plângerii formulate, solicitând respingerea acesteia.
Referitor la cea de-a doua obiecțiune formulată de către petent, în sensul că martorul-asistent ce apare în cuprinsul actului sancționator și confirmă faptul că petentul nu se afla de față la momentul constatării contravenției, ar trebui, în opinia petentului să cunoască situația de fapt temeiul legal menționat subsecvent impune doar obligația ca martorul-asistent să susțină corectitudinea întocmirii procesului-verbal de contravenție, sub aspect procedural, respectiv lipsa petentului la momentul constatării contravenției, conform art. 19 alin. 1) din OG nr. 2/2001, solicitând să se constate că temeiul legal menționat anterior a fost respectat cu strictețe de către agentul constatator, agent care a reținut în cadrul procesului-verbal de contravenție că petentul nu este de față la momentul constatării contravenție și a consemnat datele de identificare ale unui martor care să confirme această împrejurare, exact cum impun ingerințele legii-cadrul în materie de constatare și sancționare a contravențiilor.
De asemenea, mai arată că prin nerespectarea obligației de diligentă de protejare a terenului împotriva izbucnirii și extinderii incendiilor, acest incendiu s-a produs, s-a extins la vecinătăți, gradul de pericol social fiind unul ridicat, în sensul că orice persoană prezentă pe suprafața incendiată putea fi surprinsă de incendiul provocat, putea suferi vătămări corporale sau chiar viața să îi fie pusă în pericol, astfel că sancțiunea aplicată este pe deplin proporțională cu gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina sa, conform art. 21 alin. 3) din OG nr. 2/2001, iar petentul a fost sancționată pentru nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor pentru suprafața de teren pe care o deține, respectiv reglementarea modului de execuție a lucrărilor cu foc deschis este specificat în mod expres în următoarele acte normative: OMAI NR. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, art. 97 alin. 1)-4) și art. 99 alin. 3), temeiuri legale ce stipulează următoarele obligații pe care trebuia să le respecte petentul: „art.97- arată că, utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicție, se stabilesc și se marchează de persoanele în drept; prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităților, în zonele de agrement și în gospodăriile populației se face numai în locuri special amenajate, în condiții și la distanțe care să nu permită propagarea focului la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații sau la alte vecinătăți; arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum și stingerea jarului după terminarea activității; arderea miriștilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.”; art. 99 – arată că efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operațiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcții civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalații tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spații cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanțelor combustibile este interzisă; lucrările prevăzute la alin. 1) se pot executa în spațiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spațiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare și stingere a incendiilor; lucrările menționate la alin. 1) și la art. 97 alin. 4) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.”
Invocă Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr.121/2000 privind aprobarea „normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice sectoarelor din domeniul de competență al Ministerului Agriculturii și Alimentației", care prevede la art. 86 lit. a) și art. 88 din Secțiunea 2.1.1.6., secțiune care are titulatura „Reguli la efectuarea secerișului și la recoltarea cu combine din lan": art. 86 lucrările vor începe prin protejarea lanurilor față de drumuri, masive păduroase și căile ferate cu care se mărginesc; protejarea se face prin realizarea unor fâșii paralele arate, paiele și cerealele recoltate de pe acestea fiind evacuate în afara acestor fâșii. Lățimea fâșiilor de izolare va fi de 20 m față de drumuri și masive păduroase și de 50 m față de calea ferată; art. 88 – arată că atunci când recoltarea se va face cu combina din lan, paiele rezultate vor fi strânse în cel mult 1-2 zile, efectuându-se imediat aratul și dacă cerealele boabe rezultate de la recoltarea cu combina se depozitează în mod provizoriu pe tarlalele de lucru, locul de depozitare se va amenaja la cel puțin 30 m față de porțiunile încă nerecoltate și izolat de restul de lan și de miriște printr-o fâșie arată lată de 3-5 metri". (extrasul din OMAA nr.121/2000 fiind anexat ca înscris probatoriu la prezenta întâmpinare).
În drept, s-au invocat dispozițiile: art. 86 lit. a) din Secțiunea 2.1.1.6. a O.M.A.A. nr. 121/2000 privind aprobarea „normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice sectoarelor din domeniul de competență a M.A.A."; art. 97 alin. 1), 3) și 4), art. 99 din O.M.I.R.A. nr. 163/2007, art. 19 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, art. 21 lit. c) și art. 1 pct. 3 lit. r) din HG nr 537/2007 Dovada întâmpinării înțelege să o facă cu următoarele înscrisuri înscrisurile: procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ din 06.08.2015; extras O.M.A.A. NR. 121/2000; măsurătorile GPS făcute de A.P.I.A, fotografiile cu terenul incendiat, realizate de A.P.I.A și raport preliminar pentru control APIA, tipizat permis de lucru cu foc, conform Anexei nr. 4 la OMAI nr. 163/2007.
În dovedirea întâmpinării intimatul a solicitat proba cu înscrisuri.
Alăturat întâmpinării au fost atașate în xerocopii certificate următoarele înscrisuri: fotografii; raport preliminar pentru control; schițe cadastrale; anexa 4- permis de lucru cu foc.
În cauză instanța a administrat probele cu înscrisuri și martori, fiind audiați martorii P. V. și G. T. (propuși de petent).
Martorul P. V. a declarat că, în cursul verii acestui an, luna a VII- a, zilele de 21 sau 22, efectua paza la o firmă, iar din locul unde se afla a văzut două persoane pe câmp, aflate la circa 700 m și că în locul unde se aflau cele două persoane ieșea fum, că terenul pe care se aflau cele două persoane îi aparține petentului și că fumul se întindea pe o distanță de circa 30 m.
Martorul G. T. a declarant că, pe data de 20 iulie 2015, în jurul orei 14,30 s-a deplasat la câmp și a văzut o porțiune de teren arsă, terenul respectiv îi aparținea petentului și porțiune arsă se întindea pe o suprafață mai mică de 50 de arii (pe porțiunea cu miriște).
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului,a reținut următoarea situație de fapt:
Petentul C. I. deține teren pe raza . data de 06.08.2015 s-a întocmit pe numele său procesul – verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ de către I.S.U. “B. Ș.” Călărași, reținându-se următoarele: în data de 22.07.2015, ora 13,00, petentul C. I., în calitate de utilizator al terenului agricol în suprafață de 2,4 ha din blocul fizic 53 de pe raza . executat lucrări de ardere a resturilor vegetale (miriște) fără obținerea permisului de lucru cu foc deschis, fără luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți și fără supravegherea permanentă a arderii, contrar prevederilor art. 97 alin. 4 și art. 99 alin. 3 din OMAI nr. 163/2007, în urma acestor lucrări focul extinzându-se și la alte terenuri agricole și vegetație uscată din zonă.
Prin același proces – verbal s-a reținut că fapta constituie contravenția prev. de art. 1 pct. 3 lit. „r” din HG nr. 537/2007, petentul fiind amendat contravențional cu 2500 lei.
Împotriva acestui proces – verbal, în termenul legal, petentul a formulat plângere, potrivit celor reținute în încheierea de ședință din 16.12.2015.
Sub aspectul legalității procesului – verbal, instanța constată că din conținutul acestuia nu rezultă niciun motiv de nulitate absolută dintre cele prev. de 17 din O.G. nr. 2/2000.
Referitor la motivul de nelegalitate invocat de petentă privitor la neîntocmirea procesului – verbal în prezența unui martor asistent (deși în procesul – verbal este menționat martorul N. C., de menționat este faptul că, potrivit disp. art. 19 alin. 1 din OG 2/2001, rolul martorului asistent din procesul-verbal nu este acela de a atesta temeinicia contravenției reținute în sarcina petentului, ci doar acela de a confirma, prin semnarea actului sancționator, împrejurările încheierii acestuia (în lipsa contravenientului, când acesta refuză sau nu poate să semneze).
Sub aspectul temeiniciei procesului – verbal instanța reține următoarele:
Terenul pe care s-a constatat că a fost incendiată miriștea a fost identificat în blocul_-53, în urma măsurătorilor GPS efectuate de către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) și aparține petentului C. I., potrivit evidențelor APIA, potrivit înscrisurilor aflate la filele 36 – 42 din dosar.
La data de 23.07.2015 a efectuat fotografii în care este redată situația terenului din blocul fizic_-53, rezultând că au fost executate lucrări de ardere a resturilor vegetale (miriște) pe o suprafață întinsă de teren (planșele foto nr. 935 și 936 aflate la filele 34 și 35 din dosar).
De asemenea, tot din analiza acestor planșe foto rezultă cu certitudine că miriștea a fost arsă și nu s-au trasat brazde de izolare.
Potrivit disp. art. 97 alin. 4 din Ordinul MAI nr. 163/2007 „Arderea miriștilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.”, iar potrivit art. 99 alin. 3 din același ordin „Lucrările menționate la alin. (1) și la art. 97 alin. (4) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.”
De aici rezultă, deci, obligativitatea efectuării lucrărilor de ardere a miriștilor numai după obținerea permisului de lucru cu foc, permis pe care petentul nu l-a obținut.
Față de toate aceste aspecte, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Martorii audiați au confirmat faptul că pe terenul petentului se vedea fum.
Cât privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, potrivit disp. art. 5 al. 5 din OG 2/2001 sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar dispozițiile art. 21 al. 3 din O.G.2/2001 stabilesc criteriile generale de aplicare a sancțiunii, respectiv să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Potrivit art. 1 pct. 3 lit. r) din HG 537/2007 sancțiunea pentru contravenția reținută în sarcina petentului este amenda de la 1000 lei la 2500 lei, iar prin procesul – verbal petentului i s-a aplicat limita maximă de 2500 lei, or, având în vedere criteriile generale de aplicare a sancțiunii prev. de art. 21 al. 3 din OG 2/2001, instanța apreciază că amenda aplicată petentului nu corespunde gradului de pericol social al faptei săvârșite și împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta astfel cum sunt prev. art. 5 al.5 din OG 2/2001.
În privința gradului de pericol social al contravenției reținute în sarcina petentului, aceasta este una de pericol, urmarea periculoasă constând în probabilitatea producerii unor incendii devastatoare,
Este adevărat că pericolul social al faptei este unul ridicat, dar având în vedere atitudinea petentului, fiind la prima abatere de acest gen (neexistnd o dovadă în sens contrar), instanța apreciază că amenda aplicată petentului este excesivă și că scopul acestei sancțiuni poate fi atins și prin aplicarea unei amenzi într-un cuantum mai mic, astfel că va reduce amenda aplicată prin procesul – verbal de la 2500 lei la 1.000 lei.
Față de toate aceste considerente, instanța, având în vedere și dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 și art. 4 din HG 537/2007, apreciază întemeiată în parte plângerea petentului, urmând a o admite ca atare.
Urmează a dispune reducerea amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.08.2015 întocmit de I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, de la 2.500 lei la 1.000 lei.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul C. I., domiciliat în com. Tămădău M., .. Călărași, CNP -_, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.08.2015 întocmit de I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași.
Dispune reducerea amenzii aplicate prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/06.08.2015 întocmit de I. P. SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI, de la 2.500 lei la 1.000 lei.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria L. - Gară.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.-DANIELAJOGA F. P.
Red.- JMD
Dact.- SL
Ex. 4/29.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 531/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 852/2015.... → |
|---|
