Plângere contravenţională. Sentința nr. 559/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 559/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 22-01-2016 în dosarul nr. 559/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 559/2016
Ședința publică din 22 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. I.-D.
Grefier: B. R. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul M. C. G. și pe intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională CP NR._/23.05.2015.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15.01.2016, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la această dată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 29.05.2015 sub nr._, petentul M. C. G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș – Serviciul Rutier, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal . nr._ din 23.05.2015 emis de intimat, invocând că cele consemnate de către agentul constatator în procesul-verbal de contravenție nu sunt reale. Petentul nu a formulat un capăt subsidiar de cerere.
În motivare, petentul a arătat că prin procesul-verbal contestat s-a reținut că, la data de 23.05.2015, a circulat pe DN 7, fiind surprins de aparatul radar cu viteza de 124 km/h în localitate, viteză pe care petentul a apreciat-o nereală. A solicitat ca intimatul că facă dovada faptei reținute prin depunerea planșelor foto, a manualului cinemometrului, a dovezii de verificare metrologică și a atestatului operatorului radar. De asemenea, a mai solicitat emiterea unor adrese către Biroul Român de Metrologie Legală și către CNADNR.
În drept, petentul a invocat prevederile OG nr. 2/2001 și ale OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a depus la dosar procesul-verbal de contravenție în original (f. 4) și copie a actului de identitate (f. 5).
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 14).
La data de 21.07.2015, intimatul a formulat întâmpinare (f. 20-22) prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., față de locul săvârșirii contravenției, apreciind că Judecătoria Pitești este instanța competentă să soluționeze cauza, precum și excepția tardivității formulării plângerii. Pe fond, a apreciat că procesul-verbal este legal încheiat, fiind respectate cerințele art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001. Față de apărările petentului, intimatul a arătat că . numărul aparatului radar au fost menționate în procesul-verbal de contravenție, aparatul radar era verificat metrologic, acesta fiind autorizat să funcționeze atât în regim de staționar, cât și în regim de deplasare. De asemenea, aparatul radar a fost manevrat de un agent autorizat, acesta având atestat. În privința autotestării, a precizat intimatul că, potrivit NML 021-05 și manualului de utilizare, aceasta se face în mod automat, la pornirea aparatului. Pe perioada autotestării nu se pot efectua înregistrări video.
Intimatul a anexat întâmpinării planșe foto, înregistrarea video, buletinul de verificare metrologică, atestatul operatorului radar, extras din Registrul de abateri radar și istoricul sancțiunilor auto ale petentului (f. 23-30).
La data de 28.08.2015, petentul a depus note de ședință (f. 36-37) prin care a solicitat admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei G., iar pe fondul cauzei a invocat că din planșele foto nu se poate vedea cu claritate numărul de înmatriculare al vehiculului. Totodată, a solicitat să se facă dovada autotestării și a mai invocat că locul săvârșirii contravenției nu este în localitate.
La data de 16.10.2015, Judecătoria G., prin sentința civilă nr. 9068/2015, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 30.10.2015, sub nr._ .
La termenul din 15.01.2016, instanța a respins excepția tardivității formulării plângerii, având în vedere că procesul-verbal a fost întocmit la data de 23.05.2015, fiind semnat de primire de către contravenient, iar plângerea a fost formulată la data de 29.05.2015. La același termen instanța a încuviințat pentru petent și intimat proba cu înscrisuri, a respins pentru petent solicitarea de a se emite adresă către Biroul Român de Metrologie Legală, ca nefiind utilă soluționării cauzei. Totodată, a încuviințat pentru petent solicitarea de a se emite adresă către CNADNR pentru a comunica dacă locul săvârșirii contravenției se află în interiorul localității.
Prin adresa nr. 9352, CNADNR – SDN Pitești a comunicat că locul săvârșirii contravenției se află în interiorul localității (f. 6).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 23.05.2015 (f. 4 dosar declinat), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 877,5 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 republicată și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se că, la data de 23.05.2015, a condus autoturismul marca Seat cu numărul de înmatriculare_, pe DN 7 – Valea Ursului, jud. Argeș, cu viteza de 124 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar marca AUTOVISION . 375, montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_.
Prin același proces-verbal, petentul a mai fost sancționat cu avertisment pentru faptul că permisul de conducere avea valabilitatea expirată din 29.03.2015, faptă prevăzută de art. 24 alin. 5 lit. b) din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 1 din OUG nr. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petent de luare la cunoștință.
Cu titlu preliminar, instanța reține că petentul a atacat procesul-verbal de contravenție doar în privința sancțiunii aplicate pentru depășirea vitezei legale pe sectorul de drum respectiv, aspect ce rezultă din apărările pe care acesta le-a formulat în cuprinsul plângerii. Astfel, instanța se va pronunța asupra legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție doar în privința acestei sancțiuni.
În drept, conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Instanța reține că petentul nu a formulat alte critici de nelegalitate ale procesului-verbal de contravenție.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține următoarele:
Petentul a arătat că situația de fapt reținută de agentul constatator nu este una reală, acesta apreciind că nu a circulat cu viteza respectivă. A solicitat ca intimatul că facă dovada faptei reținute prin depunerea planșelor foto, a manualului cinemometrului, a dovezii de verificare metrologică și a atestatului operatorului radar. De asemenea, a solicitat să se facă dovada autotestării aparatului radar și a invocat că fapta nu a fost săvârșită în localitate, iar din planșele foto nu reiese clar numărul de înmatriculare al vehiculului.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.p.c.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, care intră în competența poliției), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Sub aspectul condițiilor de fond, instanța are în vedere dispozițiile art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006 potrivit cărora „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”. Din conținutul procesului-verbal, instanța a reținut că petentul a circulat pe DN 7, în localitatea Valea Ursului, cu viteza de 124 km/h.
Instanța va respinge toate apărările formulate de petent ca neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează.
În cauza de față, veridicitatea faptei de care este acuzat petentul este confirmată de planșele foto depuse de intimat (f. 23-24 dosar declinat) și de înregistrarea video (f. 25 dosar declinat) din care rezultă că autoturismul cu numărul de înmatriculare_, a fost surprins de aparatul radar cu viteza de 124 km/h în localitatea Valea Ursului, jud. Argeș. Instanța reține că din înregistrarea video, dar și din planșa foto de la f. 23, se poate observa clar numărul de înmatriculare al vehiculului surprins, data și ora înregistrării, precum și viteza constatată, existând suficiente elemente care atestă legătura acestora cu procesul-verbal contestat, fiind astfel respectate dispozițiile pct. 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021 – 05/2005, modificată prin Ordinul nr. 187/2009 din 06.08.2009, conform cărora „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
De asemenea, instanța constată că aparatul radar era verificat metrologic. Viteza de rulare a fost constatată cu aparatul radar AUTOVISION . 375, montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI_, așa cum rezultă din procesul-verbal contestat, aparat verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică nr. BBSC-02.01-1001 din 02.03.2015 (f. 38 dosar declinat), valabil până la data de 02.03.2016, în care se specifică faptul că cinemometrul este autorizat să funcționeze atât în regim staționar, cât și în regim de viteză.
Totodată, conform atestatului operator (f. 26 dosar declinat), agentul de poliție care a surprins fapta contravențională avea pregătirea tehnică necesară pentru a utiliza aparatul radar respectiv, obținând autorizarea legală.
Se mai reține că, deși agentul constatator a folosit formularul 1 A pentru întocmirea procesului-verbal, acesta a consemnat . numărul aparatului radar, precum și numărul de înmatriculare al autospecialei poliției.
În privința locului unde a fost săvârșită fapta, instanța reține din tot probatoriul administrat în cauză că aceasta a fost săvârșită în localitatea Valea Ursului, jud. Argeș. De asemenea, din adresa CNADNR – SDN Pitești (f. 6) reiese că locul săvârșirii faptei se află în interiorul localității Bascov. Satul Valea Ursului face parte din .> În ceea ce privește funcția de autotestare, cinemometrul de tipul celui folosit la constatarea faptei este astfel construit încât nu poate trece în regimul de măsurare decât după ce a efectuat autotestarea. Ca urmare, la acest tip de aparat, conform prevederilor NML 021-05, înregistrările efectuate nu trebuie să conțină informații privind autotestarea, existența înregistrărilor reprezentând dovada că aparatul a corespuns la autotestare și a trecut în regimul de măsurare. În caz contrar, funcționarea aparatului ar fi fost blocată și nu ar fi fost generate înregistrări ale unor măsurări.
În consecință, instanța apreciază că procesul-verbal atacat respectă cerința temeiniciei.
Sub aspectul proporționalității sancțiunii contravenționale aplicate, instanța urmează a avea în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Fapta reținută în sarcina petentului este sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002. Potrivit art. 98 alin. 4 lit. d) din același act normativ, în cazul clasei IV de sancțiuni se aplică de la 9 la 20 puncte-amendă.
Din cuprinsul procesului-verbal, instanța constată că agentul constatator i-a aplicat în mod legal petentului o amendă contravențională în cuantum 877,5 lei (9 puncte amendă – minimul prevăzut de lege), potrivit clasei a IV-a de sancțiuni pentru fapta de a conduce cu depășirea limitei legale de viteză in localitate.
Instanța apreciază că depășirea limitei legale de viteză cu 74 km/h reprezintă o faptă contravențională ce aduce atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulației rutiere – O.U.G. nr. 195/2002, al cărei scop enunțat în art. 1 alin. 2 este de asigura desfășurarea fluentă și sigură a circulației pe drumurile publice, precum și de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, de a proteja drepturile și interesele legitime ale acestora, a proprietății publice și private, cât și a mediului.
Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În considerarea celor ce preced, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, motiv pentru care urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. C. G., CNP_, domiciliat în G., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ARGEȘ, cu sediul în mun. Pitești, ., jud. Argeș, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal . nr._ din data de 23.05.2015, ca fiind legal și temeinic întocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.01.2016.
Președinte, Grefier,
C. I.-DragoșBădoi R. M.
Red. C.I.D.
4 ex./26.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 416/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1614/2016.... → |
|---|
