Validare poprire. Sentința nr. 1410/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1410/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 12-02-2016 în dosarul nr. 1410/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1410/2016
Ședința publică din 12 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. I.-D.
Grefier: B. R. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea A. B. ROMANIA SA și pe debitorul I. G. E., terț poprit fiind V. E. 2009 SRL, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură, la data de 14.01.2016, terțul poprit a depus la dosar întâmpinare, după care,
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.10.2015 sub nr._, creditoarea A. B. România SA a solicitat în contradictoriu cu terțul poprit V. E. 2009 SRL și debitorul I. G. E., validarea popririi instituită împotriva terțului poprit pentru sumele datorate debitorului până la concurența sumei de 1.562,00 lei, reprezentând debit, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de card de credit nr. 367/19.09.2006.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în baza titlului executoriu, a solicitat înființarea popririi pe veniturile din salarii ale debitorului I. G. E. la terțul poprit, la data de 03.09.2015, pentru suma de 1.562 lei reprezentând debit, trecând mai mult de o lună de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze suma poprită la dispoziția sa.
În drept, creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 790 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, creditoarea a atașat în copie certificată dosarul de executare (f. 5-14).
La data de 14.01.2016, terțul poprit a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că a înființat poprirea aferentă prezentei cauze, a făcut plata lunar către Biroul Individual al Executorului Judecătoresc I. V. în contul specificat în adresa de comunicare a înființării popririi și poprirea a fost achitată conform veniturilor lunare ale salariatului pe toată perioada cât debitorul a fost angajatul societății. A precizat că debitorul nu mai este salariatul societății din data de 03.12.2015, atașând decizia de încetare a activității și copii ale ordinelor de plată (f. 20-24).
Analizând excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de 17.12.2013 în dosarul nr._ Judecătoria Curtea de Argeș a încuviințat executarea silită împotriva debitorului I. G. E. la cererea creditoarei A. B. ROMANIA SRL în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul pentru emiterea cardului Alphacard V. Credit nr. 367/19.09.2006 (f. 7).
Având în vedere faptul că de la momentul înregistrării cererii de executare silită la organul de executare și până la momentul formulării prezentei cereri a intervenit o succesiune de legi în timp, instanța va analiza dispozițiile legale incidente în cauza de față.
Cererea de executare silită a fost depusă de către creditoare și înregistrată pe rolul B. I. V. la data de 06.12.2013.
Examinând dispozițiile de drept comun ale Codului de procedură civilă, instanța reține că potrivit prevederilor art. 622 alin. 2 NCPC, în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, iar conform art. 25 alin. 1 NCPC, procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Așadar, odată începută executarea silită prin sesizarea executorului judecătoresc se determină legea aplicabilă, iar eventualele intervenții legislative ulterioare nu produc efecte asupra executărilor în curs, cărora li se aplică în continuare legea veche.
Instanța reține că în prezenta cauză executarea silită a început odată cu depunerea cererii de executare silită, adică la data de 06.12.2013.
În consecință, legea aplicabilă este Noul Cod de procedură civilă, în forma în vigoare la data de 06.12.2013, în continuare referirea la Ncpc considerându-se făcută la acea formă a textelor de lege.
Art. 789 Ncpc statuează că, în cazul în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul urmăritor, debitorul sau executorului judecătoresc poate sesiza instanța de executare.
Art. 650 Ncpc reglementează aspectele referitoare la instanța de executare. Astfel, „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea”
În cauză, executarea este făcută de B. I. V., din înscrisurile existente la dosar rezultând că aceasta are sediul în Curtea de Argeș, .. 2, județul Argeș. Tocmai din acest motiv, instanța care s-a pronunțat asupra cererii de încuviințare a executării silite a fost Judecătoria Curtea de Argeș (f. 8), respectându-se cerințele art. 650 alin. 2 Ncpc.
Se observă că ceea ce rezolvă instanța de executare reprezintă incidente apărute în cursul executării silite, astfel că momentul determinant în stabilirea competenței instanței de executare îl reprezintă data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de încuviințare a executării silite, potrivit art. 622 alin. (2) C.proc.civ., astfel încât trebuie păstrat principiul esențial al unicității instanței de executare, aceeași instanță fiind competentă să încuviințeze executarea silită și să soluționeze orice alt incident în legătură cu aceasta. În acest sens, validarea înființării popririi reprezintă, în mod neîndoielnic, un incident.
Instanța constată că prin Decizia nr. 348/17.06.2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în M. Of. la data de 18 iulie 2014, s-a statuat că dispozițiile art. 650 alin. (1) din codul de procedură civilă (forma în vigoare la acel moment) sunt neconstituționale. Ulterior, legislația a fost pusă în acord cu această decizie, instanța de executare fiind reglementată în cuprinsul art. 651 alin. (1) C.proc.civ. (forma actuală) “Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.”
Instanța apreciază că este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența este înlăturată, regulă consacrată în art. 25 alin. (2) C.proc.civ. În cazul executărilor silite în curs, competența organului de executare și, implicit și mediat, competența instanței de executare, a fost fixată la data sesizării acesteia din urmă cu cererea de încuviințare a executării silite și competența instanței de executare prevăzute de art. 650 alin. (1) C.proc.civ. (forma în vigoare la data de 06.12.2013), legal dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu incidente ulterioare de competența sa, precum validarea popririi.
Așadar, cererile formulate în legătură cu o executare silită în curs constituie incidente procedurale, care păstrează un anumit caracter „accesoriu” sau numai „incidental” față de executarea silită, trebuie supuse aceleiași legi ca și executarea silită însăși. În măsura în care executarea silită a început sub imperiul legii vechi, instanța apreciază că aceasta va fi aplicabilă tuturor aspectelor privitoare la acea executare silită, inclusiv validării de poprire. Această calificare, de incident apărut în cursul executării silite, se reține pe baza dispozițiile exprese ale art. 650 alin. (2) C.proc.civ.
În acest sens, se reține că inclusiv art. 789 alin. (1) C.proc.civ. face trimitere în mod direct la instanța de executare, în ceea ce privește competența materială și teritorială a instanței ce urmează a soluționa cererea de validare a popririi.
Astfel, noile reguli de drept tranzitoriu, statornicite de legiuitor în cuprinsul art. 24 și următoarele C.proc.civ. au ca scop asigurarea unei judecăți sau executări silite unitare, prin aplicarea acelorași norme juridice, în vigoare, după caz, la data începerii procesului sau la data începerii executării silite, garantând astfel stabilitatea și previzibilitatea raporturilor juridice procesuale.
Odată sesizată instanța cu cererea de încuviințare a executării silite, calitatea sa de instanță de executare este legal dobândită pentru tot cursul executării silite, evenimentele legislative survenite nefiind de natură să o influențeze.
Instanța constată că Judecătoria Curtea de Argeș și-a verificat competența în concordanță cu art. 650 C.proc.civ., declarându-se astfel instanță de executare prin încuviințarea executării ce privește obiectul litigiului, conform Încheierii din data de 17.12.2013 din dosarul nr._ (f. 8).
În considerarea celor ce preced, instanța apreciază că nu este competentă teritorial să judece prezenta cauză, astfel că, în temeiul art. 132 Ncpc, va admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și va declina competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș, județul Argeș.
În temeiul art. 132 alin. (3) C.proc.civ., instanța va dispune ca dosarul să fie înaintat spre soluționare instanței competente, respectiv Judecătoria Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Pitești.
Declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeș, jud. Argeș, privind pe creditoarea A. B. ROMANIA SA, cu sediul în București, .. 197, sector 6, CUI_, debitorul I. G. E., cu domiciliul în Pitești, ., nr. 10, ., ., județul Argeș, CNP_, și pe terțul poprit V. E. 2009 SRL, cu sediul în Pitești, ., ., județul Argeș, având ca obiect validare de poprire.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.02.2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. I.-DragoșBădoi R. M.
Red. C.I.D./Tehnored. B.R.M.
5 ex./22.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 877/2016.... | Validare poprire. Sentința nr. 8/2016. Judecătoria PITEŞTI → |
|---|
