Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1184/2016. Judecătoria RÂMNICU VALCEA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1184/2016 pronunțată de Judecătoria RÂMNICU VALCEA la data de 26-02-2016 în dosarul nr. 1184/2016
Cod ECLI
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA RÂMNICU VALCEA
CIVILA
Operator de date cu caracter personal:4246
SENTINȚA CIVILA NR. 1184/2016
Ședința publică de la 26 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. C.
Grefier L. I.
Pe rol fiind soluționarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta D. E. în contradictoriu cu pârâtul D. G., autoritate tutelară A. T. DIN C. PRIMĂRIEI COMUNEI PĂUȘEȘTI MĂGLAȘI, JUD. V., autoritate tutelară A. T. DIN C. PRIMĂRIEI ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI, JUD. V., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea de pe listă, la prima și la ultima strigare a cauzei, a răspuns reclamanta D. E., personal, asistată de avocat D. B., cu împuternicire avocațială, ./_/2015, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.29/15.01.2016, depusă la dosar, fila 7 și pârâtul D. G., personal, asistat de avocat M. V., cu împuternicire avocațială, ./_/2015, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.12/05.02.2016, depusă la dosar, fila 25, pentru pârât, lipsind reprezentanții autorităților tutelare. Se prezintă martora D. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 25.02.2016, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosar raportul privind ancheta psihosocială; la data de 26.02.2016, a fost audiat în camera de consiliu minorul D. M. G..
Av. D. B., pentru reclamantă, depune la dosar un supliment de interogatoriu propus a fi luat pârâtului, precum și un set de înscrisuri, reprezentând adeverință asociația de proprietari, dovezile privind veniturile realizate de bunicii materni, dovada proprietății asupra mai multor bovine aparținând familiei reclamantei.
Av. M. V., pentru pârât, depune la dosar un set de înscrisuri privind situația școlară a minorului.
Se prezintă martora D. M., propusă de pârât, care învederează instanței că nu deține actul de identitate pentru a se legitima, deoarece l-a uitat acasă.
Instanța pune în vedere martorei prezente la acest termen de judecată să părăsească sala de ședință și să nu se îndepărteze prea mult întrucât aceasta urmează a fi audiată.
Instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul propus de reclamantă a fi luat pârâtului D. G., conform dispozițiilor art. 354 C.p.civ., răspunsurile pârâtului la interogatoriu fiind consemnate și semnate.
Instanța procedează la audierea sub prestare de jurământ a martorei D. M., în temeiul art. 323 C.p.civ., declarația acesteia, după citire și semnare fiind atașată la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței, av. D. B., pentru reclamantă și av. M. V., pentru pârât, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, instanța declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul pe fond.
Av. D. B., pentru reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea cererii de ordonanță președințială și să se dispună stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei, până la soluționarea acțiunii de divorț. Susține că art.496 C.civ., stabilește ca regulă generală, la alin.1, „Copilul minor locuiește la părinții săi”. Din probatoriul administrat, din răspunsul dat de pârât la interogatoriu, precum și din răspunsul pârâtului la suplimentul de interogatoriu rezultă că acesta este plecat în Anglia, venind în țară doar de două ori, pentru a se înfățișa la termenele de judecată, în rest fiind tot timpul plecat. Tot din probatoriul administrat rezultă că mama minorul s-a întors în țară în luna decembrie a anului trecut, s-a prezentat la locuința bunicilor paterni ai minorului, din localitatea Călimănești, pentru a-l lua pe minor, aceasta fiind mama minorului, însă i s-a refuzat acest lucru. În aceste condiții, pentru minor, reclamanta este singurul părinte care se află în țară și care se poate ocupa de creșterea și educarea minorului. În ceea ce privesc condițiile pe care aceasta le poate oferi minorului, susține că la dosarul cauzei se află ancheta socială de unde rezultă faptul că la domiciliul acesteia din . condiții optime de trai. Totodată, la dosarul cauzei se află un acord al instituție de învățământ din . transferul minorului la această instituție de învățământ. Precizează că trebuie urmărit interesul superior al minorului. Susține că minorul a fost audiat în camera de consiliu și că acesta și-a exprimat poziția cu privire la stabilirea locuinței sale, însă instanța de tutelă va trebui să stabilească care este interesul minorului. Trebuie să se stabilească dacă este în interesul minorului ca acesta să locuiască cu un părinte, singurul părinte care se află la dispoziția acestuia, sau să locuiască și să fie crescut de bunicii paterni. Coroborând toate probele aflate la dosarul cauzei, consideră că sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca instanța să stabilească locuința minorului la domiciliul mamei, întrucât copii sunt crescuți de către părinți și nu de către bunici.
Av. M. V., pentru pârât, având cuvântul, solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, ca nefondată. Potrivit art.996 C.pr.civ., cererea de ordonanță președințială se poate emite atunci când se pot dispune măsuri provizorii în cazuri grabnice. Precizează că este de neînțeles motivul pentru care trebuie luat minorul și plimbat dintr-o parte în alta, în timpul școlii, respectiv de la Călimănești la Păușești Măglași, unde se află domiciliul mamei. Susține că minorul este foarte bine îngrijit de bunicii paterni, este întreținut, frecventează cursurile unei instituții de învățământ. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că minorul are rezultate foarte bune la învățătură, participă la tot felul de activități extrașcolare, astfel că nu se poate pune problema că nu este bine îngrijit la domiciliul pârâtului. Susține că trebuie avut în vedere interesul superior al minorului, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanței de judecată se află și cererea de divorț a părților. Precizează că, dacă se va lua această măsură, de stabilire a locuinței minorului la domiciliul mamei, iar prin hotărârea de divorț se va stabili locuința minorului la domiciliul bunicilor paterni, acesta va trebui mutat dintr-un loc în altul.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza pentru soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, reclamanta D. E. a chemat în judecată pe pârâtul D. G., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună stabilirea domiciliului minorului D. M. G., ns. la data de 03.12.2007, la mama reclamantă, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._, având ca obiect divorț.
În motivarea cererii, reclamanta arată că prin cererea ce face obiectul dosarului nr._, a solicitat printre altele, desfacerea căsătoriei încheiate între reclamantă și pârât, precum și stabilirea locuinței minorului la domiciliul său.
În continuare, reclamanta arată că în cursul lunii decembrie 2015 a fost bătută și alungată de către pârât din casa în care locuiau în Anglia și neavând unde să locuiască a fost nevoită să se întoarcă în țară.
Reclamanta arată că, imediat ce s-a întors în țară, s-a dus să-l ia pe minor să locuiască cu ea, acesta aflându-se provizoriu în grija bunicilor paterni. Susține că a întâmpinat însă un refuz total din partea acestora, neputând nici măcar să-și vadă copilul. Arată că a sesizat organele de poliție, însă acestea au îndrumat-o către instanța de judecată.
Reclamanta arată că este în interesul minorului să locuiască cu aceasta, ea fiind singurul părinte care se află în țară și se poate ocupa de acesta, având toate condițiile materiale și morale pentru creșterea acestuia. De altfel, bunicii paterni ai minorului, pe lângă faptul că nu obțin nici un venit și locuiesc în condiții cu mult sub ceea ce poate oferi aceasta, nu îi permit nici măcar să-l viziteze.
În drept au fost invocate disp. art.920, 997 și urm. C.pr.civ.
În probațiune, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, ancheta socială.
La data de 08.02.2016, pârâtul D. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială, formulată de reclamantă, ca nefondată.
În motivarea cererii, pârâtul arată că reclamanta a solicitat pe cale de ordonanță președințială să se dispună stabilirea domiciliului minorului Mărio G. la domiciliul său, până la soluționarea divorțului.
Conform art. 996 C.pr.civ., instanța poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea prejudiciilor ivite cu ocazia unei executări.
Analizând conținutul cererii se poate constata ca nu se află în niciunul din cauzele stipulate de lege. Nu se poate discuta despre un drept al reclamantei care s-ar păgubi prin întârzierea păstrării acestuia sau de o paguba iminentă. Susține că interesul "superior" al minorului este de a locui acolo unde a locuit în toți cei opt ani și alături de cei care l-au crescut și l-au îngrijit în toata această perioadă.
Pârâtul arată că, astfel cum precizează și reclamanta, aceasta a locuit împreună cu el în Anglia, în toata această perioadă, minorul fiind în grija părinților acestuia. Susține că minorul se bucură de dragoste și afecțiune, fiind bine îngrijit și educat de bunicii paterni. Faptul ca reclamanta s-a întors în țara nu înseamnă că automat minorul trebuie rupt de familia care 1-a crescut atâția ani, pe singurul motiv ca acesta ar fi interesul lui major. Interesul copilului este sa rămână alături de cei care l-au crescut si unde se simte iubit, sa continue scoală alături de colegii săi, să se joace cu prietenii pe care și i-a făcut în toți acești ani.
Pe de alta parte, susține pârâtul, reclamanta afirma ca poate oferi mai mult decât i se oferă minorului la aceasta dată și ce i s-a oferit până acum. Numai nu face absolut nicio dovadă în acest sens. Nu are un loc de munca, condițiile materiale ce le poate oferi nu prea exista, iar condițiile morale sunt îndoielnice.
Minorul nu poate fi expus unor jocuri mărunte de interese, plimbandu-l dintr-un loc în altul și fără a se cunoaște și dorința sa. Numai în cadrul acțiunii de divorț se va putea stabili unde i se oferă condiții mai bune, de cine este mai atașat sufletește, etc.
Întrucât minorul este bine îngrijit, are toate condițiile de trai și este foarte atașat și iubit de cei care l-au crescut în toți acești ani, nu există nici un motiv ca pe cale de ordonanță președințială să fie încredințat provizoriu reclamantei.
Pârâtul susține că reclamanta poate să-și vadă copilul când dorește, poate să contribuie material la creșterea și educarea lui, nimeni nu o oprește, însă nu poate să abuzeze și să încerce să ia copilul fără acceptul celor care l-au crescut.
În cauză s-au administrat probe: proba cu înscrisuri, proba testimonială, a fost ascultat minorul în camera de consiliu și s-au efectuat anchete sociale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.
Prin cererea de față, reclamanta solicită pe cale de ordonanță președințială stabilirea locuinței minorului M. G., ns. la data de 03.12.2007, la domiciliul său, până la soluționarea cauzei ce are ca obiect divorț, stabilire locuință minor, exercitarea autoritate părintească, stabilire pensie de întreținere.
Dispozițiile art.920 C.pr.civ., prevăd că „Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, pensie de întreținere…” .
Acest text de lege se coroborează cu dispozițiile art. 996 C.pr.civ., potrivit cărora instanța poate ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea prejudiciilor ivite cu ocazia unei executări.
Rezultă din dispozițiile legale anterior citate că pentru admisibilitatea cererii de ordonanță președințială se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: aparența dreptului în favoarea reclamantei, urgența, caracterul vremelnic al măsurii luate, neprejudecarea fondului.
În speță, condiția urgenței nu este îndeplinită. Astfel, de mai mulți ani părinții minorului locuiesc și muncesc în Anglia(tatăl a plecat în anul 2011, iar mama în anul 2013). În toată această perioadă de timp minorul a locuit la bunicii paterni, în Călimănești, conform înțelegerii dintre aceștia și părinții minorului. Aici a început școala primară, în prezent fiind elev în clasa a II-a. Ca urmare a neînțelegerilor intervenite între soți, în luna decembrie 2015 reclamanta s-a reîntors în țară și a introdus acțiunea de divorț, stabilindu-se și ea temporar la părinții săi, în . la amenajarea apartamentului din Rm.V.(potrivit declarației mamei acesteia) și care a constituit locuința comună. Tot temporar, respectiv până la soluționarea divorțului reclamanta solicită ca locuința minorului să fie stabilită la ea, respectiv la bunicii materni în . că este în interesul lui să locuiască alături de singurul părinte care se află în țară.
Instanța apreciază că trauma psihică pe care minorul o trăiește ca urmare a despărțirii părinților săi s-ar accentua cu urmări nebănuite asupra stării lui psihice, emoționale în condițiile în care brusc ar fi smuls de lângă bunicii paterni alături de care a locuit în toată această perioadă de timp și de care este foarte atașat( „bunicii sunt viața mea”, conform expresiei folosite de el), dar și de lângă prietenii și colegii de clasă, față de care și-a câștigat un statut, el fiind șeful clasei, de învățătoarea cu care se înțelege foarte bine. A-l desprinde din mediul în care s-a obișnuit și în care se simte foarte bine și a-l transfera, provizoriu, în timpul anului școlar, într-o altă scoală, în alt colectiv de elevi, în alt mediu familial, pentru ca după amenajarea apartamentului să schimbe din nou locuința, localitatea, școala, învățătorul, ar fi prea mult și într-un timp foarte scurt pentru minor. În plus toate aceste schimbări sunt temporare, stau stea sub semnul incertitudinii până la soluționarea definitivă, pe baza unui amplu probatoriu(inclusiv din care să rezulte că revenirea mamei reclamante în țară este definitivă), a cauzei pe fond. S-ar impune ca în această perioadă de timp minorul și părinții (care au lipsit mult timp din viața fiului lor) să urmeze o consiliere psihologică, să se apropie, să se dezvolte legăturile dintre mamă, bunicii materni și copil. Este de menționat că minorul este bine dezvoltat, bine educat, foarte inteligent, un copil capabil să exprime și ceea simte el, dincolo de reproducerea unor idei sau expresii ce aparțin altora, extrem de tulburat de situația în care se află, refuzând categoric să plece la acest moment de lângă bunicii paterni și din școala în care învață.
Constatând prin urmare că minorul nu se află într-o stare de pericol care să impună plecarea din locuința bunicilor paterni la acest moment, instanța va respinge cererea de ordonanță președințială.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta D. E., CNP_, cu domiciliul în com. Păușești Măglași, ., în contradictoriu cu pârâtul D. G., CNP_, cu domiciliul în orașul Călimănești, ..160A, jud. V., autoritate tutelară A. T. DIN C. PRIMĂRIEI COMUNEI PĂUȘEȘTI MĂGLAȘI, JUD. V., autoritate tutelară A. T. DIN C. PRIMĂRIEI ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI, JUD. V..
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2016.
Președinte, F. C. | ||
Grefier, L. I. |
Red/tehnored/CF/6ex/ 29.02.2016
comunicat 4 ex, astăzi .
← Pensie întreţinere. Sentința nr. 39/2016. Judecătoria... | Curatelă. Sentința nr. 36/2016. Judecătoria RÂMNICU VALCEA → |
---|