Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 694/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 694/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 694/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 694/2016
Ședința din Camera de Consiliu de la 21.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-C. O.
GREFIER: E. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A. în contradictoriu cu pârâtul C. C. având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită prin raportare la prevederile art. 163 alin. 3 lit. f) și g) C.proc.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Procedând potrivit art. 131 alin. (1) C.proc.civ. la verificarea competenței, instanța apreciază că, în raport de dispozițiile art. 1028 raportat la art. 94 pct. 1 lit. k), art. 98, art. 107 și art. 130 alin. (3) C.proc.civ., este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
În temeiul art. 255 și art. 258 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtul, apreciind că probele propuse sunt legale, pertinente și concludente soluționării cauzei și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.07.2015, sub numărul de dosar_, având ca obiect cerere de valoare redusă, reclamanta S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A. l-a chemat în judecată pe pârâtul C. C. solicitând instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 1538,89 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, la plata dobânzii în cuantum de 0,04% și 0,02%pe zi de întârziere, calculate conform contractului, începând de la data de 13.04.2013, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat că în perioada 29.03.2013 – 29.08.2013 a asigurat pentru imobilul pârâtului situat în ., sector 2, București, serviciul de furnizare de apă potabilă și a preluat la rețeaua publică de canalizare apele uzate și meteorice, conform contractului nr. ANB2120242/17.03.2012. Cu toate acestea, pârâtul nu și-a executat obligația de plată a serviciilor prestate, a căror valoare este de 1538,89 lei, deși potrivit prevederilor art. 15 din contract, avea obligația de a achita contravaloarea serviciilor furnizate în termen de 15 zile de la emiterea facturilor.
Referitor la calculul penalităților reclamanta a făcut referire la dispozițiile Legii nr.51/2006 coroborate cu art. 30 din Legea nr.241/2006, indicând cuantumul penalităților la suma de 340,76 lei calculată pentru facturile ajunse la scadență și care reprezintă obligații asumate prin contract, calculul fiind efectuat la data de 13.03.2015.
Reclamanta a indicat suma totală acumulată în sarcina pârâtului ca fiind în cuantum de 1879,65 lei.
În drept, cererea a fost întemeiată de dispozițiile art. 1169, 1170, 1196, 1270, 1272 și urm. C.civ., Legii nr. 51/2006, Legii nr. 241/2006, precum și pe prevederile art. 1025-1032 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii, reclamanta a depus înscrisuri (f. 9-37).
Deși pârâtul a fost citat atât la adresa de branșament, cât și la domiciliul indicat de DEPABD, aceasta nu a depus formularul de răspuns în termenul acordat și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a invoca excepții sau formula apărări.
În cauză, instanța administrat, la solicitarea reclamantei, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În prealabil, prin raportare la dispozițiile art. 1026 C.proc.civ., instanța constată aplicabilă în cauză procedura cu privire la cererile de valoare redusă.
Între reclamantă – în calitate de operator – și pârâtul C. C. – în calitate de utilizator – s-a încheiat contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. ANB2120242/17.03.2012 (f. 20-25). În baza contractului menționat, în perioada 29.03.2013 – 29.08.2013, reclamanta a emis facturi pentru contravaloarea serviciului prestat, acestea fiind menționate în fișa de client depusă la fila 9 și depuse la filele 10-17 din dosar.
Conform art. 15 din contract, (1) utilizatorul este obligat să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură. (2) Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează:
a)penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;
b)penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;
c)valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.
Instanța reține că, în materie contractuală, creditorul este ținut să probeze doar existența obligației, iar debitorului îi revine sarcina dovedirii executării acelei obligații. În speță, pârâtul nu a probat îndeplinirea obligației de plată a facturilor și nici nu le-a contestat (înainte sau după sesizarea instanței).
De asemenea, pârâtul nu a contestat facturile potrivit dispozițiilor art. 8.2 din contractul nr. ANB2120242/17.03.2012, conform cărora avea dreptul să conteste facturile când constată diferențe între consumul facturat și cel realizat, sau potrivit prevederilor art. 21 din contract: refuzul total sau parțial al utilizatorului de a plăti o factură emisă de operator va fi comunicat acestuia prin adresă scrisă care va conține și motivul refuzului, în termen de 10 zile de la data primirii facturii.
Deși legal citat cu mențiunea de a prezenta personal la interogatoriu, pârâtul nu s-a înfățișat în fața instanței pentru a răspunde la întrebările propuse de reclamantă. În acest sens, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 358 C.pr.civ., socotind refuzul pârâtului de a răspunde la interogatoriu ca un început de dovadă în folosul reclamantei, care, coroborat cu facturile depuse, face dovada deplină a pretențiilor din cererea de chemare în judecată. Instanța reține astfel că pârâtul a beneficiat de serviciile prestate de reclamantă fără a efectua plata facturilor emise.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1270 din Noul Cod Civil, conform cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, creditorul având dreptul de a dobândi îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației asumate de către debitor prin contract.
Analizând situația de fapt reținută în cauză prin prisma dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța constată că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului serviciilor prestate de reclamantă, obligație pe care și-a asumat-o în mod legal. În cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile contractuale, răspundere ce se angajează în raportul civil născut între părți pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat reclamantei, ca urmare a neexecutării de către pârât a obligațiilor asumate. În concret, condițiile răspunderii civile contractuale apar îndeplinite în cauză față de faptul că pârâtul nu și-a respectat obligația contractuală asumată, ceea ce se transpune în săvârșirea unei fapte ilicite.
Așadar, în derularea relațiilor între părți, pârâtul C. C. a înregistrat o restanță de 1538,89 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate emise în perioada 29.03.2013 – 29.08.2013, precum și suma de 340,76 lei reprezentând penalități de întârziere aferente facturilor neachitate, calculate până la data de 13.03.2015 potrivit clauzei penale prevăzute la art. 15 alin. 2 din contract, conform calculului efectuat de către reclamantă, necontestat.
Prin urmare, în temeiul art. 1270 alin. (1), art. 1516, art. 1527, art. 1530, art. 1531, art. 1535 C.civ., instanța va constata existența în patrimoniul reclamantei a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sensul dispozițiilor art. 663 C.proc.civ. față de pârât. Astfel, instanța urmează a obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 1538,89 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, precum și suma de 340,76 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 13.03.2015.
Totodată, în temeiul art. 1032 C.proc.civ., constatând culpa procesuală a pârâtului, instanța îl va obliga pe acesta și la plata sumei de 50 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de S.C. A. N. BUCUREȘTI S.A. cu sediul în sector 1, București, .. 2 sector 1, București, . și sector 2, București, . în contradictoriu cu pârâtul C. C..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1538,89 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, precum și suma de 340,76 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.01.2016.
PREȘEDINTE,GREFIER,
I.-C. OpreaElena S.
Red.ICO/Tehnored.ICO/22.01.2016
Printat – 2 exemplare
Comunicări - 2
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 413/2016. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2579/2016. Judecătoria... → |
|---|
