Ordin de protecţie. Sentința nr. 1404/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1404/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 1404/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1404
Ședința din Camera de Consiliu din data de 05.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte: G. C.
Grefier: C. B.
Din partea Ministerului Public- P. de pe lângă Judecătoria Sector 3 București participă procuror V. C..
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta-victimă S. E., în contradictoriu cu pârâtul-agresor S. F.-A., având ca obiect– ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu au răspuns reclamanta-victimă personal și pârâtul-agresor personal și asistat de apărător, din oficiu și apărători aleși, care depun împuterniciri avocațiale la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței lipsa relațiilor solicitate IGPR, după care,
Instanța, față de împrejurarea că pârâtul-agresor are apărător ales în cauză, ia act de încetarea mandatului apărătorului din oficiu și stabilește onorariul pentru apărătorul din oficiu, în cuantum de 160 lei, având în vedere faptul că apărătorul din oficiu s-a prezentat astăzi la termen și a studiat dosarul în vederea pregătirii apărării pârâtului agresor, onorariu ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Instanța procedează la legitimarea reclamantei-victimă S. E. cu CI . nr._ CNP_ eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 4 și a pârâtului-agresor Sanciu F.-A. cu CI . nr._ CNP_ eliberată de SPCEP S3.
Instanța, în temeiul disp. art. 131 Cod proc.civ., pune în discuție stabilirea competenței de soluționare a cauzei.
Reclamanta-victimă, personal și pârâtul-agresor, prin avocat, arată că Judecătoria Sector 3 București este instanța competentă să soluționeze pricina.
Instanța, în temeiul disp. art. 131 Cod proc.civ. stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, față de disp. art. 25 din Legea nr. 217/2003, reținând că reclamanta-victimă domiciliază în sectorul 3.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Reclamanta-victimă, personal, arată că pârâtul-agresor a sărit cu cuțitul la aceasta și a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal. Solicită în susținere proba cu înscrisuri și proba testimonială cu 1 martor.
Pârâtul-agresor, prin avocat, arată că nu se opune probei cu înscrisuri, iar în ceea ce privește proba testimonială, se opune, fiind vorba de o vecină, care însă nu a fost de fată la cele întâmplate. Solicită în combatere proba cu înscrisuri și depune la dosar înscrisuri, în fotocopie, pe care le comunică și părții adverse.
Instanța, în temeiul disp. art. 258 coroborat cu art. 255 Cod proc.civ. încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și pentru reclamanta-victimă și proba testimonială cu martorul prezent.
Instanța procedează la audierea martorului G. C. M. Z., martor încuviințat reclamantei-victimă, declarația acestuia luată sub prestare de jurământ fiind consemnată și atașată la dosar.
Pârâtul-agresor, prin avocat, arată că reclamanta-victimă are unele afecțini, depune în acest sens înscrisuri la dosar,arătând că acele medicamente pe care aceasta le ia sunt pentru depresie severă, care nu se vindecă niciodată și între părți sitația este următoarea, reclamanta a venit și a luat copilul cel mic iar tatăl nu mai știe nimic de el. Sunt nenumărate sesizări la secția de Poliție făcute de reclamanta-victimă, pentru că ea, de fiecare dată când nu-i convine ceva, sună la Poliție.
La interpelarea instanței reclamanta-victimă, personal, arată că în prezent nu suferă de nici o afecțiune, fiind adevărat că în 2007 a urmat un tratament pentru depresie.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, pe fond.
Reclamanta-victimă, personal, solicită admiterea cererii formulate și emiterea ordinului de protecție solicitat.
Pârâtul-agresor, prin avocat, solicită respingerea cererii, ca neîntemeiată, cele susținute de către reclamanta-victimă fiind fabulații, aceasta fiind cea care are un comportament devinat, neputându-se vorbi de un comportament agresiv al pârâtului-agresor. Fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul-agresor, personal, arată că reclamanta-victimă, atunci când nu îi convine ceva, sună la 112, deși nu este atinsă nici cu un deget de el.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea cererii de emitere a ordinului de protecție, ca neîntemeiată, din probatoriul administrat, nerezultând că pârâtul-agresor ar fi exercitat acte de violență asupra reclamantei-victimă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 05.02.2016, sub numărul_, reclamanta-victimă S. E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul-agresor S. F.-A., emiterea unui ordin de protecție prin care să se dispună, evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent de titularul dreptului de proprietate, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copii acesteia și față de rudele acesteia, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora la ea, cu suportarea de către pârâtul agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară.
In fapt, reclamanta-victimă a arătat, în esența că, pârâtul-agresor este soțul acesteia, din căsătoria părților rezultând doi copii minori iar pârâtul-agresor exercită acte de violență fizică, domestică, psihică, prin injurii grave, loviri, amenințări cu cuțitul, deposedare de lucruri personale, violarea corespondenței și denigrarea acesteia în fața minorului L. S..
A mai menționat reclamanta-victimă că există plângeri la Poliție, în data de 31.01.2016 venind un echipaj de la Secția 13, la domiciliul acestora.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu martori, iar la termen atât reclamanta, cât și pârâtul și proba cu înscrisuri.
La dosar au fost depuse înscrisuri, în fotocopie, și anume cărțile de identitate ale părților, certificatul medico legal din 15.12.2015, plângerea înregistrată la Secția 13 Poliție, în data de 31.01.2016, certificatul medico legal emis în data de 13.09.2010.
La termenul de astăzi au fost depuse la dosar acte medicale cu privire la reclamantă, plângeri formulate de pârât impotriva reclamantei la Sectia 13 Poliție, Decizia emisă de Rinf Temps S.R.L la data de 29.09.2015, din care rezultă abaterile disciplinare săvărșite de reclamantă la locul de muncă, certificatul medico legal emis la data de 03.12.2015, procesul verbal din 09.12.2015 emis de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Pârâtul-agresor s-a prezentat în instanța, personal și prin apărător, ales, însă nu a formulat întâmpinare.
La termenul de astăzi, 05.02.2016, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și pentru reclamanta-victimă și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile sunt căsătorite, iar din căsătoria lor au rezultat doi copii minori: S. L., născut la data de 07.04.2009 și S. I. C., născut la data de 01.06.2013.
Reclamanta victimă îl acuză pe pârâtul agresor de violență fizică, psihică, că îi aduce injurii grave, loviri, că o deposedează de lucruri, că îi violează corespondența, că o denigrează în fața copilului, făcând-o drogată, mamă denaturată, bolnavă și că a amenințat-o cu cuțitul, încât în data de 31.01.2016 a sosit la domiciliul lor un echipaj de poliție.
Emiterea ordinului de protecție are ca scop protejarea victimei unei agresiuni concrete împotriva agresorului. Or, în speță, agresiunile descrise de reclamanta-victimă în cuprinsul cererii de emitere ordin de protecție nu sunt susținute mijloacele de proba administrate în cauză, reclamanta-victimă prezentându-se în fața instanței cu martora G. C. M. Z., care a arătat că în data de 31.01.2016, ora 10,30, reclamanta a venit la ea tremurând și i-a povestit că pârâtul a ridicat cuțitul asupra ei în prezența copiilor. De asemenea, instanța a reținut că din casa martorei s-a sunat la poliție și că cei de la poliție au venit și au mers împreună cu reclamanta în apartamentul pârâtului agresor, unde ambele părți au primit câte o amendă și că reclamanta din acel moment nu s-a mai întors în apartamentul conjugal.
În schimb, martora a arătat că îl cunoaște pe pârâtul agresor de 30 de ani, în condițiile în care părinții lor au fost prieteni de familie și că ea știe că pârâtul agresor nu este o persoană agresivă sau care să consume alcool.
Instanța reține că reclamanta victimă a prezentat și un certificat medico legal emis în data de 15.12.2015, din care rezultă că în data de 04.12.2015, reclamanta prezenta o leziune traumatică care a putut fi produsă prin lovire cu un corp dur, însă reclamanta victimă nu a făcut dovada faptului că această leziune i-a fost făcută de catre pârâul agresor.
În apărare, instanța a reținut că în anul 2007 reclamantei i s-a prescris un tratament de către un medic psihiatru, pe care pârâtul a arătat că aceasta nu îl respectă.
Din plângerile depuse de pârâtul agresor la Secția 13 de Poliție instanța a reținut că acesta o acuză pe reclamanta victimă că în data de 26.01.2016 l-a luat din domiciliul conjugal pe minorul S. I. și că a plecat cu el de acasă, fără a spune unde îl duce.
De asemenea, instanța a reținut că între pârâtul agresor și reclamanta victimă s-a încheiat de către DGASPC un proces verbal în data de 09.12.2015 din care rezultă că între părinți sunt neînțelegeri cu privire la cei doi copii minori.
Mai mult decât atât, instanța a reținut că în data de 29.09.2015 reclamanta victimă a fost avertizată de către conducerea unității în care aceasta lucrează că a săvârșit mai multe abateri disciplinare și că astfel riscă desfacerea contractului de muncă și că pârâtul agresor a depus în apărare la dosar un certificat medico legal din care rezultă că în data de 21.11.2015 pârâtul agresor a fost zgâriat.
Pentru considerentele mai sus expuse, reținând că pericolul invocat de reclamanta-victimă nu a fost dovedit, instanța urmează a respinge cererea ca neîntemeiată.
Conform art. 451 și art. 453 Cod proc.civ., în condițiile în care reclamanta victimă este în culpă procesuală, o va obliga pe aceasta la plata către Stat, prin Ministerul de Finanțe, a sumei de 160 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu desemnat pentru pârâtul agresor, suportat de Ministerul de Justiție și virat către Baroul de Avocați București.
PENTRU ACESTE MOTIV
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta-victimă S. E., CNP_, domiciliată în București, Ale. Fizicienilor, nr. 4, ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâtul-agresor S. F.-A., CNP_, domiciliat în București, Ale. Fizicienilor, nr. 4, ., ., sector 3, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta-victimă la plata către Stat prin Ministerul Finanțelor Publice a sumei de 160 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, virat către Baroul de Avocați București.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare, cu depunerea cererii de apel la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2016.
Președinte, Grefier,
G. C. C. B.
08.02.2016/GC/CB/4 ex.
| ← Încuviinţare nume minor. Sentința nr. 7441/2012. Judecătoria... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 5275/2012. Judecătoria... → |
|---|
