Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 6801/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6801/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 6801/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 6801/2015
Ședința publică de la 29 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L.
GREFIER: S. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta R. V. în contradictoriu cu pârâtul T. G., având ca obiect stabilire locuință minor și suplinire acord părinte pe calea ordonanței președințiale.
La apelul făcut în ședință publică a răspuns reclamanta prin apărător care depune la dosar delegație de substituire, lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
În temeiul art. 131 C.p.c., instanța se declară competentă general, material și teritorial să judece pricina cf. art. 997-998 C.p.c., pe roll Judecătoriei Sectorului 5 București fiind înregistrată cererea de divorț, având ca accesoriu aspecte privind situația copilului.
Apărătorul reclamantei estimează durata procesului la 1 lună.
Instanța, în baza art. 238 C.p.c., estimează durata cercetării procesului la 1 lună.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Apărătorul reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Apreciind proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă ca fiind admisibilă și de natură să conducă la soluționarea cererii, instanța, în baza art. 258 rap. la art. 255 C.p.c., o încuviințează ca atare, totodată constatând efectuată ancheta socială.
Instanța declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Apărătorul reclamantei arată că minorul se află în B.. Solicită admiterea acțiunii, întrucât copilul s-a născut în Italia și trebuie să locuiască alături de mama sa, nu cu bunica paternă. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența, vremelnicia și aparența dreptului.; fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise și traducerea referatului de anchetă socială întocmit de reprezentanții autorităților italiene.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei V. de Sus la data de 19.05.2015 sub nr._, reclamanta R. V. l-a chemat în judecată pe pârâtul T. G., solicitând instanței să dispună stabilirea locuinței minorului T. Loris Georgio, ns. la 26.10.2008 la domiciliul său până la soluționarea dosarului nr._, suplinirea consimțământului pârâtului în vederea întocmirii pașaportului pentru minor și a deplasării minorului în străinătate, însoțit de ea; fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul a refuzat revenirea minorului în Italia, după petrecerea vacanței din anul 2014 în țară, la bunica paternă, astfel îngrădindu-i-se dreptul la libera circulație și de a continua studiile. A mai arătat că îl vizitează periodic pe minor.
În drept, au fost invocate disp. art. 996 C.p.c., art. 486, 186, 507 C.civ., art. 18 al. 2 din Legea nr. 272/2004, art. 17 al. 2 din Legea nr. 248/2005.
Prin sentința civilă nr. 835/21.05.2015 s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei V. de Sus și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București pe rolul căreia a fost înregistrată la data de 28.05.2015.
La data de 03.09.2015, pârâtul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, întrucât s-a împăcat cu reclamanta, totodată apreciind că situația actuală este favorabilă minorului, el asigurându-i condițiile necesare și vizitându-l periodic.
În drept, au fost invocate disp. art. 411 al. 1 pct. 2 C.p.c.
S-a administrat pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
A fost înaintat la dosar referatul de anchetă socială întocmit de reprezentanții Autorității Tutelare din cadrul Primăriei B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că din căsătoria părților a rezultat minorul T. Loris Giorgio, ns. la 26.10.2008, filiația acestuia fiind stabilită față de ambii părinți, astfel cum rezultă din certificatul de naștere atașat, în copie certificată pentru conformitate, la dosar.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.” Acesta este singurul criteriu după care instanța se va călăuzi pentru a decide cu privire la exercitarea autorității părintești asupra minorului, precum și privind stabilirea locuinței acestuia la unul dintre părinți.
Potrivit art. 997 alin. 1 N. C.proc.civ. instanța va putea să ordone măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din aceste dispoziții legale rezultă că admisibilitatea ordonanței președințiale presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor referitoare la urgență, caracter vremelnic și neprejudecarea fondului.
În privința primei condiții de admisibilitate, urgența, aceasta este prezumată potrivit dispozițiilor art.920 N.C.p.c. În aceste condiții, instanța reține că situația dedusă judecății prezintă un caracter urgent prin ea însăși, deoarece trecerea timpului poate avea consecințe grave asupra dezvoltării normale a minorului, iar un nivel de incertitudine la o asemenea vârstă nu poate garanta stabilitatea familială, emoțională și materială necesară normalei sale dezvoltări și esența unei asemenea acțiuni este aceea de a apăra individul împotriva oricărui prejudiciu ce ar putea rezulta din simpla curgere a timpului.
Cu privire la cerința vremelniciei, instanța reține că aceasta este dovedită în cauză, întrucât s-a solicitat instanței să dispună stabilirea locuinței minorului la reclamantă, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a procesului pe fond, aflat pe rolul acestei instanțe în dosarul cu nr._ având ca obiect desfacerea căsătoriei părților.
În ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, instanța învestită cu soluționarea unei cereri de ordonanță președințială nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, ci are numai posibilitatea de a cerceta aparența acestuia, aspect verificat prin analiza probelor din dosar, apreciindu-se că este îndeplinită și această condiție.
În ceea ce privește locuința copilului, potrivit disp. art. 497 alin. 2 C.Civ., în caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă schimbarea locuinței minorului, potrivit interesului superior al acestuia, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială dispus in cauza și ca urmare a ascultării părinților.
În raport de probele administrate în cauză, instanța consideră că este în interesul copilului ca, cel puțin până la desfacerea căsătoriei, locuința sa să fie stabilită la domiciliul reclamantei, față de argumentele ce vor fi expuse.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu referatul de anchetă psihosocială, instanța reține că încă de la nașterea sa, din anul 2008, și până în vara anului 2014 minorul a locuit împreună cu părinții săi, în Italia, participând la formele de educație preșcolară și fiind integrat în mediul respectiv. Instanța mai reține că, astfel cum se relevă în întâmpinare, deși părinții copilului locuiesc în continuare în aceeași locuință în Italia, pârâtul se opune întoarcerii copilului la părinții săi, fără a indica un motiv temeinic, preferând ca acesta să rămână în grija bunicii paterne, împreunăc cu care locuiește în casa unui alt membru al familiei extinse.
Probele administrate relevă că minorul beneficiază de condiții normale de viață în casa în care a locuit împreună cu părinții săi și că nu există motive temeinice să fie lipsit de grija și afecțiunea familiei, precum și de educația de care a beneficiat de la naștere.
Prin urmare, instanța apreciază că, față de vârsta minorului, de faptul că acesta s-a aflat mereu în apropierea părinților săi, reținând că este nejustificat refuzul pârâtului de a permite revenirea copilului în locuință, se impune ca, cel puțin până la soluționarea pe fond a cererii, minorul să locuiască împreună cu mama în locuința cu care este familiarizat, scoaterea sa din mediul obișnuit fiind de natură să-i producă însemnate dezechilibre pe fondul separării părinților. De asemenea, în scopul realizării acestui obiectiv, instanța va suplini acordul pârâtului T. G. cu privire la eliberarea pașaportului simplu al minorului T. Loris Giorgio, ns. la 26.10.2008, CNP_ și va suplini acordul pârâtului cu privire la părăsirea teritoriului României și deplasarea minorului T. Loris Giorgio în Republica Italiană.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta R. V. (CNP_), cu domiciliul procesual ales la CA „T. V.” în jud. Maramureș, B., . în contradictoriu cu pârâtul T. G. (CNP_), cu domiciliul procesual ales în jud. Maramureș, B., ..
Stabilește locuința minorului T. Loris Giorgio, ns. la 26.10.2008, la mamă până la soluționarea dosarului nr._ având ca obiect divorț și exercitare drepturi părintești.
Suplinește acordul pârâtului T. G. cu privire la eliberarea pașaportului simplu al minorului T. Loris Giorgio, ns. la 26.10.2008, CNP_.
Suplinește acordul pârâtului cu privire la părăsirea teritoriului României și deplasarea minorului T. Loris Giorgio în Republica Italiană.
Executorie.
Calea de atac se va depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Cu apel în 5 de zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2015 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3356/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2979/2015. Judecătoria... → |
|---|
