Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 1283/2015. Judecătoria SEGARCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1283/2015 pronunțată de Judecătoria SEGARCEA la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 1283/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1283/2015
Ședința publică din data de 19.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. M. M.
GREFIER - I. T.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă de față privind pe reclamantul T. D. în contradictoriu cu pârâții P. A. și P. Ș., având ca obiect „hotărâre care să țină loc de act de vânzare-cumpărare”.
Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din data de 19.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din data respectivă, care face parte integrantă din prezenta sentință si când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, in temeiul art. 396 alin.1 NCPC, a amânat pronunțarea pentru azi, 02.11.2015, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 07.03.2014 pe rolul Judecatoriei S., sub nr._, reclamantul T. D. a chemat în judecată pe pârâții P. A. și P. Ș., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate validitatea promisiunii de vânzare-cumpărare încheiata între părți privind următoarele suprafețe de teren situate pe raza comunei Gîngiova, judetul D.: suprafața de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257/1 P 13 și suprafața de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257 P 13, urmând ca hotărârea pronunțată să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar să se constate rezoluțiunea contractelor și să se dispună obligarea pârâtilor la plata dublului sumei primite.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat faptul că, la data de 07.07.2010, între părți au intervenit două convenții de vânzare-cumpărare pentru suprafețele de_ m.p. și de_ m.p. teren situat pe raza comunei Gîngiova, în T 257/1 P 13 și T 257 P 13, încheindu-se două înscrisuri sub semnătură privată, prin care pârâții s-au obligat să-i transmită reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului anterior menționat, în schimbul sumelor de 8190 lei, respectiv 3930 lei.
Reclamantul a precizat că, la momentul încheierii antecontractului, a achitat pârâților prețul solicitat și a intrat în posesia terenului, pe care le foloseste ca un adevărat proprietar și pentru care plătește impozitul aferent și figurează în registrul agricol.
Întrucât pârâții au refuzat să se prezinte la notar în vederea încheierii actului de vânzare-cumpărare în formă autentică, reclamantul se adresează instanței de judecata pentru a constata valabilitatea celor două convenții și a se pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar în situația în care pârtii nu mai recunosc aceste convenții solicită să se constate reziliate cele două contracte și obligarea pârâților la restituirea dublului sumei plătite.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 111 C.pr.civ. și art.1073 Cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii O. I., și N. L. si proba cu interogatoriul pârâților.
Au fost depuse la dosar, în copii, următoarele înscrisuri: două înscrisuri sub semnătură privată denumite "Contracte de vânzare cumpărare ” încheiate la data de 07.07.2010; TDP nr. 39-_/27.04.1993, TDP nr. 45-_/06.05.1993, TDP nr. 68-_/20.05.1993, certificat de deces al numitului D. I., anexa nr. 24 privind moștenitorii defunctului D. I. eliberată de Primăria Comunei Gîngiova, încheiere de certificare nr. 01/04.02.2014-Birou Individual Notarial N. F. M., acte de identitate și acte de stare civilă ale pârâților, certificat de sarcini nr._/17.02.2014 eliberat de OCPI D., extrase CF pentru informare, certificat de atestare fiscală nr. 1799/26.03.2014, adresa nr. 994/24.02.2014, emisă de Primăria Gîngiova către reclamant.
contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 378/17.04.2013-BNP F. A.-M.-S., încheiere CF nr._-OCPI D., contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 377/17.04.2013-BNP F. A.-M.-S., încheiere CF nr._-OCPI D., contract de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 860/05.08.2003-BNP F. G.-S., .
Pârâții P. A., P. Ș. au depus la dosar întâmpinări prin care au solicitat respingerea acțiunii promovate de reclamant ca fiind neîntemeiată și nelegală.
Astfel, pârâții arată că nu au vândut nici un teren reclamantului, nu au primit de la acesta nici o sumă de bani și nu au semnat nici un înscris intitulat "Contract de vânzare-cumpărare".
Înscrisurile comunicate pârâtei P. A. poartă, la numele vânzătorului, numai indicarea numelui scris caligrafic, iar acest scris nu îi apartine pârâtei.
De asemenea, pârâtul P. Ș. a arătat că semnătura de la numele vânzătorului î nu îi aparține.
Ambii pârâti au arătat că nu au vândut suprafețele de_ m.p. și_ m.p., nu au primit prețul trecut în înscrisurile sub semnătură privată. Reclamantul nu a achitat taxele și impozitele pentru aceste terenuri, iar pârâtii nu au primit de la reclamant vreodată bani sau produse pentru o eventuală arenda.
În dovedire, pârâtii au arătat că înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu expertiză și orice alt mijloc de probă care va rezulta din dezbaterea cauzei.
La data de 27.05.2014, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat instanței să dispună decăderea pârâților din dreptul de a mai propune probe întrucât prin întâmpinarea depusă nu au respectat dispozițiile art. 205 alin. 2 C. p. civ., în sensul că nu au depus înscrisurile de care înțeleg să se folosească, nu au indicat numele și adresa martorilor.
În ceea ce privește susținerea acestora că nu au semnat cele două contracte de vânzare-cumpărare, reclamantul arată că a purtat discuții cu cei doi în vederea vânzării și a modalității de încheiere a celor două convenții, pârâtii i-au prezentat actele de proprietate, iar ulterior prin P. F.-nora lui P. Ș. și soția lui P. Ș., care este și colegă de serviciu cu soția reclamantului, acesta le-a transmis cele două contracte.
A doua zi i-au fost aduse contractele semnate și le-a achitat prețul cerut în prezenta martorilor O. I. și N. L..
În perioada 2011-2013 reclamantul a achitat impozitul aferent celor două suprafețe de teren si a lucrat terenul ca un adevărat proprietar fără ca posesia să îi fie tulburată.
La termenul din 06.11.2014 s-au depus la dosarul cauzei în original cele două înscrisuri sub semnătură privată denumite contract de vânzare-cumpărare (filele 42-43 dosar) și adeverința medicală eliberată la data de 22.09.2014 de Cabinet Medic de Familie Dr. C. F. privind imposibilitatea de deplasare a pârâtei P. A. și în fotocopie contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 378/17.04.2013 și nr. 377/17.04.2013 de BNP F. A.-M. și încheierile nr._ și_ date de OCPI D.-BCPI C..
În ședința publică din 05.03.2015 s-a procedat la verificarea de scripte privind semnăturile pârâtului P. Ș. și s-a depus al dosarul cauzei în original contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 860/05.08.2003 de BNP F. G. înscris autentic cu semnătura pârâtei P. A..
Instanța, procedând la verificarea semnăturilor celor doi pârâți de pe contractele de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.10.2010, înscrisuri sub semnătură privată, cu semnăturile executate de pârâtul P. Ș. în fața instanței și cu semnătura pârâtei P. A. din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.860/05.08.2003, a constatat că semnăturile nu sunt similare, existând dubii cu privire la semnarea celor doua antecontracte de vânzare-cumpărare de către pârâți și a pus în discuție efectuarea unei expertize grafologice.
Apărătoarea reclamantului s-a opus acestei probe și, având în vedere situația de fapt arătată în răspunsul la întâmpinare, a solicitat introducerea în cauză a numitei P. F., soția pârâtei P. Ș. și a se avea în vedere cele două capete de cerere, respectiv: pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic și pretenții, precum și situația de fapt descrisă de reclamant, în sensul că suma de bani a fost înmânată numitei P. F..
Apărătorul pârâților s-a opus la modificarea cererii, arătând că nu sunt îndeplinite condițiile revăzute de art.204 C.p.civ., cererea fiind formulată ulterior primului termen de judecată.
Instanța a pus în vedere apărătorului reclamantului să depună precizare scrisă, în 2 exemplare, cu menționarea motivelor de fapt și a motivelor de drept, în vederea discutării cadrului procesual la următorul termen de judecată.
La termenul din 16.04.2015 reclamantul, prin apărător, nu a depus la dosar precizarea, cu arătarea motivelor de fapt și de drept, în vederea discutării cadrului procesual, în schimb apărătorul reclamantului a insistat în prezentarea pârâtei P. A. la instanță, pentru a se putea lămuri instanța în urma verificării de scripte prin compararea semnăturilor existente pe contract de vânzare-cumpărare autentificat. A arătat că solicită să se facă cercetări de către P. de pe lângă Judecătoriei S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals, învederând că autorul falsului presupune că este o altă persoană numita P. F., nora pârâților, care a semnat contractul de vânzare-cumpărare.
Apărătorul pârâților a arătat că la acest moment proba solicitată de reclamant, de verificare a scriptelor nu este nici utilă, nici pertinentă pentru soluționarea cauzei, arătând că reclamantul a avut posibilitatea de a solicita introducerea în cauză a unei persoane care presupune că ar fi semnat contractul de vânzare –cumpărare în locul pârâtei P. A.. Dacă s-ar constata că semnăturile sunt false, nu l-ar ajuta cu nimic pe reclamant în acest moment.
Apărătorul reclamantului a aratat că nu a solicitat până acum introducerea în cauză a numitei P. F., pentru că nu putea formula această cerere doar pe simple supoziții și doar după efectuarea de cercetări și pronunțarea unei soluții în urma verificării scriptice a semnăturilor celor doi pârâți. În situația în care s-ar consta că semnătura pârâtei P. A. nu îi aparține acesteia, atunci bănuielile ar plana asupra numitei P. F. și ar avea posibilitatea să solicite Parchetului S. să verifice semnăturile și facă cercetări sub aspectul săvârșiri infracțiunii de fals.
La interpelarea instanței, cu privire la temeiul legal în baza căruia a solicitat introducerea în cauză a numitei P. F., în calitate de pârâtă, apărătoarea reclamantului arată că nu poate preciza la acest moment temeiul legal, însă a solicitat suspendarea judecării cauzei și înaintarea înscrisului -contract de vânzare cumpărare la Parchetului de pe lângă Judecătoria S. pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșiri infracțiunii de fals, arătând că autorul falsului ar putea fi numita P. F..
Instanța, pe cererea reclamantului privind prezentarea pârâtei Pădenau A., personal, în fața instanței pentru a se putea face verificări de scripte, a respins-o raportat la adeverința medicală eliberată la data de 22.09.2014 de medicul de familie Dr C. F. –fila 41 dosar, din care reiese că pârâta este nedeplasabilă și are pierderi de memorie .
În ceea ce privește cea de a doua cerere a reclamantului de suspendare a judecării cauzei și înaintarea înscrisului contract de vânzare-cumpărare la Parchetului de pe lângă Judecătoria S. pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșiri infracțiunii de fals pe motivul că autorul falsului ar putea fi numita P. F., instanța având în vedere pe de o parte că înscrierea în fals a înțeles să o facă reclamantul, iar pe de altă parte Pădreanu F. nu are calitate procesuală în cauză, a respins și această cerere, reclamantul având la îndemână cadrul legal de a se adresa parchetului printr-o cerere separată.
În ședința publică din 16.04.2015 instanța a încuviințat pentru reclamant-proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtilor si proba testimoniala cu martorii O. I., și N. L..
La termenul din data de 25.06.2015, instanța a administrat proba cu interogatoriul pârâtului P. Ș., răspunsurile fiind consemnate separat, iar fila atașată la dosar.
În cauză au mai fost administrate și proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii O. I., și N. L., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, iar filele atașate la dosar- filele 64,72-73.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul T. D. a chemat în judecată pe pârâții P. A. și P. Ș., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate validitatea promisiunii de vânzare-cumpărare încheiata între părți privind următoarele suprafețe de teren situate pe raza comunei Gîngiova, judetul D.: suprafața de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257/1 P 13 și suprafața de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257 P 13, urmând ca hotărârea pronunțată să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar să se constate rezoluțiunea contractelor și să se dispună obligarea pârâtilor la plata dublului sumei primite.
Prin întâmpinările depuse pârâtii au contestat semnăturile de pe cele două înscrisuri sub semnătură privată denumite "Contracte de vânzare-cumpărare" datate 07.07.2010 și presupus încheiate între reclamantul T. D., în calitate de promitent-cumpărător și pârâtii P. M A. și P. Ș., în calitate de promitenți-vânzători pentru suprafața de 2730 m.p. teren situat în T 13 P 257/1, respectiv numai P. A., în calitate de promitentă-vânzătoare pentru suprafața de_ m.p. teren situat în T 13 P 257.
Conform art. 301 alin. 1 C. "Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator fie să recunoască, fie să conteste scrierea ori semnătura. Contestarea scrierii sau semnăturii poate fi făcută, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancțiunea decăderii".
Conform art. 302 C. "1)Când una dintre persoanele menționate la art. 301 contestă scrierea sau semnătura ori declară că nu le cunoaște, instanța va proceda la verificarea înscrisului prin:
1.compararea scrierii și semnăturii de pe înscris cu scrierea și semnătura din alte înscrisuri necontestate;
2.expertiză;
3.orice alte mijloace de probă admise de lege.
(2)În acest scop, președintele completului de judecată va obliga partea căreia i se atribuie scrierea sau semnătura să scrie și să semneze sub dictarea sa părți din înscris. Refuzul de a scrie ori de a semna va putea fi considerat ca o recunoaștere a scrierii sau semnăturii."
Art. 303 C. prevede "(1)Judecătorul, după compararea înscrisului cu scrierea sau semnătura făcută în fața sa ori, dacă este cazul, și cu alte înscrisuri, se poate lămuri asupra înscrisului.
(2)Dacă însă, din compararea scrierilor, judecătorul nu este lămurit, va ordona ca verificarea să se facă prin expertiză, obligând părțile sau alte persoane să depună de îndată înscrisuri de comparație.
(3)Se primesc ca înscrisuri de comparație:
1.înscrisurile autentice;
2.înscrisurile sau alte scrieri private necontestate de părți;
3.partea din înscris care nu este contestată;
4.scrisul sau semnătura făcut/făcută înaintea instanței.
(4)Înscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de președinte, grefier și părți.
(5)Părțile iau cunoștință de înscrisuri în ședință."
Instanța reține că în ședința publică din 05.03.2015 s-a procedat la verificarea de scripte privind semnăturile pârâtului P. Ș. și s-a depus la dosarul cauzei, în original, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 860/05.08.2003 de BNP F. G. înscris autentic cu semnătura pârâtei P. A. și în urma verificarii semnăturilor celor doi pârâți de pe contractele de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.10.2010, înscrisuri sub semnătură privată, cu semnăturile executate de pârâtul P. Ș. în fața instanței și cu semnătura pârâtei P. A. din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.860/05.08.2003, s-a constatat că semnăturile nu sunt similare, existând dubii cu privire la semnarea celor doua antecontracte de vânzare-cumpărare de către pârâți și s-a pus în discuție efectuarea unei expertize grafologice, reclamantul, prin apărător, opunându-se efectuarii unei expertize grafologice în cauză.
Instanța mai reține că însuși reclamantul, prin apărător, în ședința din 16.04.2015 a arătat că autorul falsului, în ceea ce priveste înscrisurile sub semnătură privată denumite"Contracte de vânzare-cumpărare" datate 07.07.2010, ar putea fi numita P. F., iar prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a arătat că le-a transmis pârâtilor cele două contracte prin P. F.-nora lui P. Ș. și soția lui P. Ș., care este și colegă de serviciu cu soția reclamantului, iar a doua zi i-au fost aduse contractele semnate și le-a achitat prețul cerut în prezenta martorilor O. I. și N. L..
Prin urmare, comparând semnăturile pârâtului P. Ș., cea din contractul de vânzare-cumpărare datat 07.10.2010 cu cele efectuate în fața instanței, respectiv semnăturile pârâtei P. A. din contractele de vânzare-cumpărare datate 07.10.2010 cu cea efectuată pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 860/05.08.2003 și reținând că reclamantul, prin apărător, s-a opus efectuarii probei grafologice în cauză privind semnăturile celor doi pârâti de pe acte, dar și că acesta a recunoscut în răspunsul la întâmpinare că semnăturile de la rubrica "VÂNZĂTORI" din cele două înscrisuri sub semnătură privată nu au fost executate în fața sa, existând posibilitatea efectuării semnăturilor de către o terță persoană, instanța reține că semnăturile de pe înscrisurile contestate nu le aparțin pârâtilor P. Ș. și P. A., fiind diferențe vizibile între semnăturile comparate din actele depuse, astfel că cele două înscrisuri sub semnătură privată nu pot fi retinute ca mijloc de probă în dovedirea convenției de vânzare-cumpărare, împotriva pârâtilor.
În ceea ce priveste starea de fapt invocată de pârât prin întâmpinare, martorul O. I. a declarat că reclamantul T. D. a fost primarul comunei Gîngiova până în anul 2012, accesul în biroul primarului se făcea prin biroul martorului, iar în perioada respectivă pârâtul P. Ș. a venit o singură data, sotia acestuia, numita P. F., a venit de mai multe ori în biroul primarului.
Reclamantul i-a spus martorului că soții P. vor să vândă o suprafața de teren de 4 ha, extravilan situat în punctul B., .. Ultima dată când s-a făcut tranzacția, soția pârâtului P. Ș. a intrat în biroul reclamantului fără să aibă vreo hârtie în mână, iar la iesirea din birou avea sub brat un pachet.
Martorul l-a întrebat pe reclamant daca au facut tranzacția, acesta i-a spus că da și că P. F. nu a scăzut de loc din pret, a cerut 30.000.000 lei ROL/ ha și atunci martorul a făcut conexiunea că în pachet erau bani înveliți într-un ziar.
Precontractul l-a făcut soția reclamantului împreună cu P. F., martorul l-a întrebat pe reclamant dacă au făcut vreo chitanță sau au senat ceva, iar reclamantul i-a spus că precontractul l-a încheiat soția sa, L., cu P. F.. Tot de la reclamant, martorul a înțeles că acesta ar fi trecut terenul în registrul agricol pe numele său, pentru că a făcut declarație la APIA pentru a lua banii și muncea suprafața de teren.
Martorul nu a văzut nicio chitanță încheiată între părți, iar cu P. Ș. sau cu P. A. nu a discutat despre vreo vânzare-cumpărare.
Martorul mai cunoaște că reclamantul în eprioada 2008-2012 mai lua suprafețe de teren în arendă, pe societate, dar nu pe numele său, însă a înțeles că între părți a fost vorba de vânzare-cumpărare, că pârâtul P. Ș. și soția sa au vândut. Înainte de precontractul de vânzare-cumpărare, martorul auzise că familia P. avusese probleme în familie și că avea nevoie de bani, iar reclamantul îi împrumutase, mai auzise că familia P. i-a restituit reclamantului împrumutul acordat și apoi a intervenit vânzarea-cumpărarea acelei suprafețe de teren. Nu a auzit ca în perioada 2010-2012, până la încetarea mandatului de primar al reclamantului, pârâtul P. Ș. sau vreunul din membrii familiei acestuia să îi ceară reclamantului să îi lase liber terenul, să nu îl mai muncească. Când martorul a discutat cu reclamantul despre vânzarea-cumpărarea suprafeței de 4 ha teren niciunul dintre membrii familiei P. nu erau prezenti, discuția a avut loc în birou în prezenta martorului N. L..
Martorul Neacsa L. a declarat că a lucrat la Primăria Comunei Gângiova până în anul 2014, biroul în care aceasta și numita O. I. își desfășurau activitatea era un fel de antecameră a biroului primarului, astfel că accesul persoanelor în biroul primarului se făcea prin biroul martorilor.
Pârâtul era prieten cu reclamantul, fusese și șoferul reclamantului, astfel că venea des în primărie și intra și în biroul primarului. În 2010 martorul nu a văzut-o pe pârâta P. A. să vină la primărie, pârâta fiind o persoană în vârstă. Spre sfârșitul anului 2009 și în anul 2010 pârâtul avea probleme, iar sotia reclamantului cumpăra suprafețe de teren pe raza comunei Gîngiova, încheia contracte de vânzare-cumpărare între părți, prin primărie, iar pentru măsurarea suprafețelor de teren îi lua pe martor și pe pârât pentru a o ajuta la măsurarea suprafețelor. Într-o dimineață T. L., soția reclamantului, i-a spus martorului că aceasta cumpăra suprafețe de teren de la numita P. F., soția pârâtului P. Ș., cele două fiind si colege de birou în clădirea Consiliului Local Gîngiova. I-a mai spus martorului că nu o să măsoare terenul, fiind vorba de o suprafata de aproximativ 4 ha, martorul știind unde este situat acest teren în tarlaua Braniste, iar P. F. o să vina la reclamant ca acesta să îi dea banii pentru teren.
În aceeași zi în care martorul a vorbit cu T. L., dar mai târziu, martorul a în biroul reclamantului, iar acesta și P. F. numărau banii, faraa îi spune maroturlui despre ce sumă este vorba.
Martorul a văzut că reclamantul a acoperit banii cu un ziar, iar apoi a iesit P. F. având un pachet, sub brat, învelit în ziar. La cca. 10 minute după plecarea acesteia a iesit și reclamantul din birou, iar la întrebarea lui O. I. reclamantul le-a spus că a încheiat afacerea, dar că P. F. nu a vrut să lase pretul sub 3.000 lei/ha.
Acelasi martor a mai declarat că în perioada de timp în care P. F. s-a aflat în biroul primarului pentru a numara banii, sotul sau, pârâtul P. Ș., o astepta cu masina în parcarea din fata primăriei. Martorul nu a văzut ca P. F. și reclamantul să semneze vreun înscris la data numarării banilor, însă știe că s-a încheiat antecontract, fără a putea preciza daca s-au încheiat un antecontract sau două, aceste antecontracte se înregistrau la secretară în registrul de intrari-ieșiri. Soția reclamantului i-a spus că nu vrea să renunțe la suprafata de aproximativ 4 ha teren din tarlaua Braniste pentru că terenul era foarte bun,dar si că pârâtului P. Ș. și soției sale i se oferise un preț mai bun de către o altă persoană din satul Grecești pentru suprafata de teren.
Martorul mai știa că suprafața de teren ce a făcut obiectul convenției părtilor a fost lucrata anterior anului 2010 de reclamant, dar nu stie până când, iar P. F. nu avea teren pe raza comunei Gîngiova, aceasta s-a mutat după încheierea căsătoriei, din B., însă martorul presupune că terenurile ce au facut obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare erau proprietatea pârâtilor, doar că P. F., lucrând în primărie la registrul agricol și cunoscând legile, se implica mai mult în încheierea înscrisurilor. P. Ș. avea în anul 2010 asociație, cu utilaje agricole, și lucra în arendă terenuri, lucrându-si și terenurile lui.
La interogatoriu, pârâtul P. Ș. nu a recunoscut încheierea antecontractelor, sustinând că în anul 2010 a semnat în alb 2 contracte de arendă, dar că nu a primit arenda pentru 3 ani de zile.
Din titlul de proprietate nr. 39-_/27.04.1993 instanța reține că pârâta P. A. este proprietara imobilului teren în suprafata de 1,41 ha situat în . P 257/1.
Din titlul de proprietate nr. 45-_/06.05.1993 instanța reține că pârâtii P. A. și P. Ș. erau proprietari imobilului teren în suprafata de 1,32 ha situat în . P 257/1.
Din titlul de proprietate nr. 68-_/20.05.1993 coroborat cu actele de stare civilă depuse la dosar și cu sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 2386/08.07.2010 privind succesiunea titularului D. I. eliberată de Primăria Comunei Gîngiova, instanța reține că pârâta P. A. era proprietara imobilului teren în suprafata de 1,31 ha situat în . P 257, în calitate de mostenitoare legala a defunctului D. I..
Instanța mai retine că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 378/17.04.2013 de BNP F. A.-M., pârâții P. A. și P. Ș. au vândut Societății Comerciale Oltyre SA suprafața de 13.200 m.p. (13.194 m.p. din măsurătorile cadastrale) teren situat în Gîngiova, judetul D. în T 13 P 257/1, cu suma de 6500 lei.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 377/17.04.2013 de BNP F. A.-M., pârâta P. A. a vândut Societății Comerciale Oltyre SA suprafața de 13.100 m.p. (13.094 m.p. din măsurătorile cadastrale) teren situat în Gîngiova, judetul D. în T 13 P 257, cu suma de 7000 lei.
Prin urmare suprafețe de 13.200 m.p. (13.194 m.p. din măsurătorile cadastrale) teren situat în Gîngiova, judetul D. în T 13 P 257/1 și 13.100 m.p. (13.094 m.p. din măsurătorile cadastrale) teren situat în Gîngiova, judetul D. în T 13 P 257 nu mai sunt în proprietatea pârâtilor P. A. și P. Ș..
În ceea ce priveste validitatea vânzării-cumpărarii suprafețelor de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257/1 P 13 și de_ mp teren arabil extravilan situat în T 257 P 13, urmând ca hotărârea pronunțată să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, invocată de reclamant, instanța reține că raportat la data presupsei încheieri a antecontractelor-07.10.2010, art. 969 și 970 cod civil prevăd „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege…Convențiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa”.
Potrivit art. 1073 și 1077 C.civ. „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare…nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului”.
Din analiza textelor de lege sus-menționate, instanța reține că se poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare în situația în care una dintre părțile promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare - prin care se dorește transmiterea dreptului de proprietate asupra unui teren - nu își îndeplinește obligația contractuală ,,de a face”, constând în prezentarea sa la notariat în vederea încheierii actului în formă autentică și transmiterea legală a dreptului de proprietate, conform art. 2 din Legea nr. 247/2005.
Promisiunea bilaterală de vanzare - cumparare este însă conventia prin care doua parti contractante, deopotriva promitent si beneficiar se obliga reciproc de a efectua toate operatiunile juridice necesare și viitoare pentru ca transferul proprietatii de la vanzator la cumparator sa opereze.
Actiunea în pronunțarea unei hotărâri acre să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este in valorificarea unei promisiuni bilaterale de vanzare - cumparare, care se circumscrie dispozitiilor art. 1073 si 1077 C. civ., iar antecontractul de vanzare – cumparare, conform dispozițiilor art. 969 C. civ., se bucura de forta obligatorie a oricarui contract, incheierea in viitor a contractului de vanzare - cumparare nefiind o simpla opțiune a partilor, întrucât executarea antecontractului se realizeaza tocmai prin incheierea contractului de vanzare - cumparare.
Potrivit art 1073 Cod civil și art.5 alin. 2 Titlul X din Legea nr. 247/2005, pentru a obtine executarea antecontractului, creditorul are dreptul sa exercite o actiune judecatoreasca in valorificarea antecontractului, care se finalizează printr-o hotărâre care ține loc de contract, abia aceasta având același efect translativ al dreptului de proprietate ca și contractul încheiat în formă autentică.
Pentru validitatea promisiunii de vânzare-cumpărare se impune însă ca aceasta să îndeplinească condițiile de validitate prevăzute de art. 948 C. civ. în vigoare la data de 07.10.2010, adică:
1. capacitatea de a contracta,
2. consimțământul valabil al părții ce se obligă,
3. un obiect determinat,
4. o cauză licită.
Prin probele administrate în cauză nu s-a facut însă dovada consimțământul valabil al părții ce se obligă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare prin care să opereze transferul dreptului de proprietate, adică al pârâtilor P. A. și P. Ș.. Astfel,cele două înscrisuri sub semnătură privată nu pot fi retinute ca mijloc de probă în dovedirea convenției de vânzare-cumpărare, împotriva pârâtilor, iar din declarațiile martorilor rezultă că negocierile privind vânzarea-cumpărarea suprafețelor de teren ar fi avut loc între reclamant și numita P. F., iar nu între reclamant și pârâți, iar plata prețului s-ar fi făcut către aceasta, fără a fi depusă însă dovada unui mandat dat de pârâții.
Întrucât nu s-a făcut dovada unor promisiuni de vânzare-cumpărarea valabile, instanța va respinge atât petitul privind pronunțarea unie hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, cât și petitul privind rezoluțiunea contractelor, rezoluțiunea fiind o sancțiune ce intervine pentru neîndeplinirea obligațiilor valabil asumate, conform art. 1020 C. civ..
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța va respinge cererea formulată de reclamantul T. D. ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art. 453 C. civ., raportat la soluția pronunțată și la înscrisurile privind cheltuielile de judecată efectuate de către părti în cauză, instanța va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și îl obliga pe reclamant la plata către pârâți a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul T. D., cu domiciliul proc.ales la cab av.A. G.- C., ., nr. 22, ., jud. D., în contradictoriu cu pârâții P. A., CNP_, cu domiciliul în com. Gângiova, ., jud. D. și P. Ș., CNP_, cu domiciliul în com. Gângiova, ., jud. D., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamantul la plata către pârâți a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria S..
Pronunțată în ședința publică de la 02.11.2015.
Președinte, M. M. B. | ||
Grefier, I. T. |
Red. M.M.B.
tehnored. A.C.L./MMB
5 ex./ 25.02.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 205/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1193/2015. Judecătoria... → |
|---|
