Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 7043/2015. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7043/2015 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 7043/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.7043
Ședința publică de la data de 18 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: F. T. P. - Președinte
GREFIER: D. K. - D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei Minori și familie privind pe reclamant S. S.A.R.L, PRIN REPREZENTANT LEGAL KRUK ROMANIA SRL ( FOSTĂ .) și pe pârât D. R., pârât D. I., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea, în conformitate cu art. 396 NCPC., pentru data de 10.12.2015, și ulterior pentru astăzi, 18.12.2015, când, în aceeași compunere, a deliberat și a pronunțat următoarea sentință.
INSTANȚA
Constată că sub nr._ s-a înregistrat la Judecătoria Sibiu acțiunea civilă formulată de reclamanta S. S.a.R.L. prin reprezentant legal KRUK ROMÂNIA S.R.L (fosta S.C. KRUK INTERNATIONALS.R.L), în contradictoriu cu pârâții D. R. și D. I. solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate ca o cota de 50% din bunul imobil reprezentat de apartament cu 2 camere si dependințe înscris in CF nr._-C1-U55 Sibiu, aparține paratei D. R. și să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților cu privire la acest bun, prin atribuirea in totalitate către parataDavid R., cu obligarea acesteia la plata unei sulte corespunzătoare cotei de 50% către paratul D. I.. Cu cheltuieli de judecata in sarcina exclusiva a paratei D. R..
În motivarea în fapt se arată în esență că reclamanta are calitatea de creditor al debitoarei D. R. cu o creanța in valoare totala actualizata la data prezentei de 26.693,79 RON (compusa din debit principal, dobânda aferenta creditului acordat si commission bancar restant) conform art. 371 indice 2 si 379 alin. 4 Cod de procedura civila, in temeiul titlului executoriu contractul de credit din cadrul dosarului executional 1188/2012, încheiat de către D. R. cu BCR SA. Întrucât debitoarea nu si-a executat de buna-voie obligațiile stabilite prin titlul executoriu s-a adresat executorului judecătoresc CHERSA S. BOBI, in vederea executării silite, prin poprire si/sau executare mobiliara si/sau imobiliara, dosar înregistrat cu nr. 1188/2012 la acest Birou.
Conform răspunsului Direcției Fiscale Locale Sibiu nr._/107/23.10.2014 si extrasului de Carte Funciara BCPI SIBIU, nr._-C1-U55 inaintate Biroul Executorului Judecătoresc CHERSA S. BOBI, s-a comunicat faptul ca debitoarea figurează înregistrata cu un apartament cu doua camere de locuit si dependințe situat in Municipiul Sibiu, ., ., inscris in CF NR._-C1-U55 Sibiu deținut in coproprietate cu D. I..
Se mai arată că sunt indeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii de ieșire din indiviziune, debitoarea refuza sa plătească creanța, niciunul dintre coproprietarii devalmasi nu a solicitat partajul, interesul acesteia fiind unul serios si legitim, aceasta fiind singura posibilitate de recuperare a creanței.
In drept, art. 493 V.C.proc.civ.
În probațiunea s-au depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: încheierea nr._, extras CF_-C1-U55 Sibiu, adresa nr._/23.10.2014a Direcției Fiscale Locale Sibiu, titlu executoriu, contract de credit bancar, cerere de executare silită.
Pârâta, D. R., a formulat întâmpinare (f.31) prin care pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei, lipsa calității de reprezentant, lipsa de interes, inadmisibilitatea acțiunii,prescripția dreptului la acțiune al reclamantei, nelegalitatea cesiunii prin lipsa notificării, inadmisibilitatea acțiunii prin prisma lipsei caracterului cert al creanței.
Se mai arată că reclamantele nu sunt titularele dreptului, nu exista identitate între persoana sa si titularul dreptului în raportul dedus judecații, iar reclamanta nu are niciun raport contractual sau de altă natură cu reclamantele.
Pe calea cererii reconvenționale se solicită să se constate faptul ca, contractul in baza căruia se solicita sa dispuneți ieșirea din indiviziune (partaj) contine clauze abuzive, astfel ca in cauza sunt incidente prevederile art. 2 și art. 4 din Legea nr. 193/2000 și, pe cale de consecință, acestea trebuie să fie eliminate din contract.
Se mai arată că aceste clauze se referă la perceperea comisionului de risc precum si clauza potrivit căreia banca își rezervă dreptul de a modifica dobânda fara consimtământul împrumutatului.
Respectivele clauze nu au fost negociate, nu au fost exprimate suficient de clar, formularea generică folosită de bancă („schimbări semnificative pe piața monetară") nefiind fundamentată obiectiv și rezonabil și astfel, aceasta este de natură a crea un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților.
Se mai arată că cererea nu este admisibila având în vedere faptul că creanța nu este certă si exigibila, atat pentru faptul ca cuantumul solicitat de reclamanta nu este cert intrucat pana la apariția stării de incapacitate de plată a achitat ratele, cât și pentru faptul că acest contract conține clauze abuzive.
Astfel, comisionul de risc este rezultatul unor clauze abuzive, acesta constituind un impact asupra sumelor de bani platite lunar de reclamantă, iar consecința constatării caracterului abuziv al unei clauze este echivalenta cu constatarea nulității absolute a acestora, si pe cale de consecință restituirea prestațiilor/ sumelor încasate cu titlu de comision de risc si scăderea cuantumului comisionului pana la finele contractului.
În condițiile în care debitul solicitat include în acesta si comisioane care au fost de altfel declarate, nu se poate vorbi de caracterul cert al creanței.
Cu privire la dobânda, se arată că aceasta ar trebui să fie fixă în conformitate cu clauzele contractuale si cu legea, este variabila in funcție de voința băncii sau de fluctuațiile pieței financiare, întrucât printr-o clauză abuziva banca si-a asigurat variația dobânzii în funcție de acest element exterior voinței clientului, dar pe care banca il aplica si îl interpretează după cum are interes. Clauza relativa la dobânda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract, într-un text contractul spune ca dobânda este fixa pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat următor se arata ca banca poate totuși, sa modifice in mod unilateral dobânda, in funcție de conjunctura economiei; adică dobânda ar trebui sa fie fixa, dar prin voința unilaterala a băncii devine variabila. Prezumția de clauza abuziva poate fi ridicată doar prin dovada scrisa, făcuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului
In drept, art. 205 si urm. C.pr.civ., Directiva 93/13/CEE, OUG 50/2010
Pârâtul D. I. a formulat întâmpinare (f.39) prin care solicită respingerea acțiunii reclamantei ca netemeinica si nelegala, iar pe cale de excepție s-a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantelor S. S. si se Kruk România SRL, întrucât nu sunt titularele dreptului, nu exista identitate între persoana sa si titularul dreptului în raportul dedus judecații; lipsa calității de reprezentant, având în vedere că din actele depuse de reclamanta rezulta faptul ca cererea este semnata de . la dosar nu exista niciun document din care rezulte calitatea sa de reprezentant al societății S. S.a.R.L; lipsa de interes a reclamantelor de a cere ieșirea din indiviziune.
Se mai arată că pârâtul fiind parte într-un dosar generat de împrumutul contractat de soția sa nu este de acord cu partajarea apartamentului la valoarea indicată de reclamantă, fiind aduse multe îmbunătățiri la apartament, valoarea actuala a imobilului fiind cu mult mai mare, astfel ca raporat la debitul avut de parata nu se justifica prezenta acțiune.
Ulterior, pârâta D. R. și-a precizat cererea reconvențională (f.86) solicitând să se constate caracterul abuziv al art. 5,6,7, și 8 din contractul de dredit 2133P/04.06.2007, referitoare la nivelul și modificarea dobânzii, art. 9 lt. b cu privire la comisionul de acordare, art. 9 lit. c privind comisionul de administrare, precum și art. 9 lit. f referitor la comisionul de urmărire riscuri, toate menționate în același contract de credit.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care arată că are o cota de contribuție la dobândirta imobilului de aproximativ 75%, astfel ca solicită atribuirea apartamentului ă, cu obligarea la sulta catre pârâta.
Se arată că jumătate din prețul apartamentului a fost achitat cu banii proprii ai pârâtului, cat si faptul ca investitile făcute sunt tot din banii acestuia iar imobilul nefiind comod partajabil în natura, solicită să se dispună sistarea codevalmașiei și atribuirea imobilului pârâtului cu plata sultei corespunzătoare pentru pârâta.
Se mai arată că nu este dovedit caracterul cert, lichid si exigibil al creanței, și chiar daca s-ar dovedii interesul si caracterul cert al creanței consider ca in cauza a intervenit prescripția dreptului de a introduce acțiunea.
In drept, art. 205 și urm C.pr.civ., Directiva 93/13/CEE, OUG 50/2010.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f.45) prin care arată că la data de 11.01.2011 a încheiat cu BCR contractul de cesiune de creanțe nr. J51 prin care cedentul a cedat cesionarului un portofoliu de creanțe neperformante, printre care se regăsește și contractul de credit 2133P/04.06.2007 încheiat de BCR cu cei doi pârâți. Se mai arată că . este împuternicită a executa toate procedurile de colectare în vederea recuperării debitelor cesionate, iar reclamanta făcut dovada calității de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanțe cât și prin avizul de înscriere aș creanței în Arhiva Electronică fiind respectate toate cerințele cerute de Legea nr. 99/1999. Cu privire la clauzele abuzive se arată că debitorul a luat cunoștință de aspectele referitoare la dobânzile și comisioanele aferente creditului bancar de la momentul încheierii contractului fiind de acord cu acestea și semnând contractul. Se mai arată că aceste clauze privind comisioanele sunt clauze esențiale ale contractului de credit care privesc prețul împrumutului și nu pot forma obiectul controlului instituit de OUG nr. 50/2010.
În probațiune s-a depus la dosar contractul de cesiune de creanță, notificare.
La termenul de judecată din 11.06.2015 instanța a luat act de faptul că pârâtul D. I. nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 1753,29 lei pentru cererea reconvențională formulată, fiind aplicabile dispozițiile art. 197 C.pr.civ.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei (f.135).
Prin încheierea de ședință din 03.12.2015 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. R., excepția lipsei calității de reprezentant, excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepția lipsei de interes a reclamantei, astfel că nu vor mai fi analizate în considerentele prezentei hotărâri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
Între BCR SA-Agenția Progres și pârâta D. R. a fost încheiat contractul de credit nr. 2133/04.06.2007 prin care s-a acordat pârâtei un credit în valoare de 15.000 lei, pentru o perioada de 120 luni, cu o dobândă de referință curentă la data încheierii contractului de 10,95% pe an și revizuibilă semestrial, respectiv cu dobânda de referință revizuibilă semestrial, care se afișează la sediile BCR la care se adaugă 1,20% p.p.
La data de 11.01.2011 reclamanta S. S. a încheiat cu BCR contractul de cesiune de creanțe nr. J51 (f.49) prin care cedentul a cedat cesionarului un portofoliu de creanțe neperformante, printre care se regăsește și contractul de credit 2133P/04.06.2007 încheiat de BCR cu pârâta D. R..
La data de 17.10.2012 reclamanta a formulat cerere de executare silită împotriva pârâtei pentru recuperarea sumei de 12.859,91 lei debit principal, 7.741,63 lei dobânda aferentă creditului acordat, și 643,23 lei, comision bancar restant, fiind constituit dosarul execuțional nr. 1188/2012 al B. CHERSA S. BOBI.
Conform răspunsului Direcției Fiscale Locale Sibiu nr._/107/23.10.2014 si extrasului de Carte Funciara BCPI SIBIU nr._-C1-U55 inaintate Biroul Executorului Judecătoresc CHERSA S. BOBI (f.8-10), s-a comunicat faptul ca debitoarea figurează înregistrata cu un apartament cu doua camere de locuit si dependințe situat in Municipiul Sibiu . . inscris in CF NR._-C1-U55 Sibiu deținut in coproprietate cu pârâtul D. I., cu o valoare de impozitare de_,18 lei.
Potrivit art. 493 V.C.pr.civ., în vigoare la data când a început procedura de executare silită, creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora.
Creditorul personal nu poate urmări pentru realizarea creanței sale bunurile comune, acesta putând urmări numai bunurile proprii ale soțului debitor, posibilitatea de a urmări bunurile comune prin partajul cerut intervenind în situația în care bunurile personale urmărite nu sunt suficiente satisfacerii creanței sau dacă soțul debitor personal nu are bunuri personale.
Din actele depuse la dosar nu rezultă că reclamanta ar fi cerut mai întâi executarea bunurilor proprii ale debitorului sau că aceste bunuri sunt insuficiente sau nu există, pentru a fi solicitat partajul bunurilor comune, astfel că cererea apare ca neîntemeiată. De altfel, urmărirea imobiliară se poate face numai până la acoperirea creanței, însă în cauză valoarea apartamentului depășește de două ori valoarea creanței de recuperat, existând posibilitatea urmăririi altor bunuri sau venituri ale debitoarei.
În consecință, cererea formulată de reclamanta S. S.a. R..L. urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta D. R. privind caracterul abuziv al clauzelor prev. de art.5,6,7, 8 referitoare la nivelul și modificarea dobânzii, art. 9 lit. b cu privire la comisionul de acordare, art. 9 lit. c privind comisionul de administrare, precum și art. 9 lit. f din contractul de credit 2133P/04.06.2007 se rețin următoarele:
In conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea însăși sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează, in detrimentul consumatorului si contrare cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile parților.
Potrivit dispozițiilor alin. 2 al aceluiași articol, o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.
Din dispozițiile art. 2 alin. 3 din lege se desprinde concluzia ca daca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidențiază ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Definiția clauzei abuzive a fost data si prin art. 2 pct. 16 din OG nr. 21/1992 care definește clauza abuziva ca fiind o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul si care prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract creează, in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligațiile parților.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 193/2000 clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula in continuare, cu acordul consumatorului, numai daca dupa eliminarea acestora mai poate continua. Din interpretarea acestui articol rezultă că dispozițiile privind clauzele abuzive se aplică contractelor în curs de executare, numai în această situație existând posibilitatea derulării în continuare a acestora cu înlăturarea clauzelor abuzive.
În cauză, reclamanta a declarat scadența anticipată a creditului și a demarat procedura executării silite, astfel că nu mai vorbim de un contract în derulare ale cărui clauze să fie supuse evaluării instanței sub aspectul caracterului abuziv, și nici de o contestație la executare în cadrul căreia debitorul se apără invocând caracterul abuziv al clauzelor contractuale.
Pentru aceste considerente, se reține că cererea reconvențională formulată de pârâta D. R. este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
În baza art. 197 C.pr.civ. instanța urează să anuleze cererea reconvențională formulată de pârâtul D. I., ca netimbrată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta S. S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL cu sediul în București . . în contradictoriu cu pârâții D. R. CNP_ și D. I., ambii cu dom. în Sibiu . ..
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta D. R. în contradictoriu cu reclamanta S. S.a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL.
Anulează cererea reconvențională formulată de pârâtul D. I., ca netimbrată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. P. D. K.-D.
Red.F.T.P./05.02.2016
Tehnored.D.K-D./08.02.2016
Ex.5/3 ..a.R.L. prin reprezentant legal Kruk România SRL
pârâții D. R. și D. I.
| ← Tutelă. Sentința nr. 2362/2015. Judecătoria SIBIU | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2927/2015. Judecătoria SIBIU → |
|---|
