Ordin de protecţie. Sentința nr. 1490/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1490/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 22-02-2016 în dosarul nr. 1490/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDSLA:2016:001._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
CIVIL
Dosar nr._
Sentința Civilă Nr. 1490/2016
Ședința din Camera de Consiliu de la 22.02.2016
Completul compus din:
Președinte: M. V. D.
Grefier: A. C. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de doamna procuror Ș. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta L. F. A., cu domiciliul in SLATINA, ., ., . și pe pârâtul L. D., cu domiciliul in SLATINA, ., ., J. O., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal, făcut în ședința din Camera de Consiliu, a răspuns reclamanta, personal si asistată de avocat C. R., pârâtul, personal, asistat de apărător ales R. I., cu delegație nr._, depusă la dosar la acest termen si de apărătorul din oficiu I. G. si martorii L. D. si L. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că, la data de 22.02.2016, reclamanta a depus prin FAX o cerere de completare a acțiunii.
Instanța procedează la legitimarea pârâtului – L. D. – CNP_, după care pune in discuție competența generală, materială si teritorială a Judecatoriei Slatina potrivit dispoz. art.23 din Legea 217/2003 modificată.
Apărătorii părților, apărătorul din oficiu al pârâtului si Reprezentantul Ministerului Public arată că Judecătoria Slatina este competentă general, material si teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța constată că Judecatoria Slatina este competentă general, material si teritorial să judece cauza, potrivit dispoz. art. 94 pct. 3 NCPC și ale art. 25 alin. 1 din Legea 217/2003 modificată, raportat la domiciliul victimei - reclamante.
Instanța constată că s-a prezentat apărătorul ales al pârâtului si că încetează de drept mandatul apărătorului desemnat din oficiu si ii stabilește acestuia onorariul in cuantum de 390 lei. Interpelând părțile cu privire la aceste aspecte, atât acestea, cât si reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu cele stabilite de către instanță.
La interpelarea instanței, reclamanta arată că insistă in prezenta cerere, iar pârâtul arată că dorește să se împace cu reclamanta.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul pentru propunere de probe.
Avocat C. R., pentru reclamantă solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri si proba testimonială cu martorul L. D., prezent in sală la acest termen.
Avocat R. I., pentru pârât solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri si proba testimonială cu martorul L. G., prezent in sală la acest termen. Inițial s-a referit și la proba cu interogatoriul, iar la interpelarea instanței daca are interogatoriul pregătit pentru acest termen, arată că nu mai solicită proba cu interogatoriul reclamantei.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune la probele solicitate de părți prin apărători.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ., pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.
Apărătorii părților si reprezentantul Ministerului Public apreciază durata necesară a procesului la încă un termen de judecată, iar instanța având în vedere legea specială aplicată acestei cauze, anume termenul de 72 de ore prevăzut, apreciază că la acest termen.
Instanța, apreciind probele solicitate de către părți prin cererea de chemare în judecată, și la acest termen, ca fiind pertinente, concludente si utile, putând duce la soluționarea cauzei, in temeiul art. 237, 255 si art. 258 N.C.Pr.Civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri si proba testimonială cu martorii prezenți în sală la acest termen si procedează la audierea acestora, declaratiile fiind consemnate si atașate la dosarul cauzei.
La interpelarea instanței dacă pârâtul recunoaste cele sustinute de reclamantă in cererea de chmare in judecată, acesta susuține că a primit numai citația, fără cerere de chemare in judecată si înscrisurile doveditoare. Pentru garantarea dreptului la apărare și respectarea principiului contradictorialității, față de cele învederate de parta, la solicitarea apărătorilor, cât si a reprezentantului Ministerului Public, instanța îi aduce la cunostință acestuia, în sedința din Camera de Consiliu, conținutul cererii de chemare în judecată, precum și urmările eventualei admiteri a acesteia, potrivit legii speciale. La interpelarea instanței, atât pârâtul, cât și apărătorul său arată că un mai au alte critici și alte cereri cu privire la acest aspect.
Totodată, pârâtul arată faptul că reclamanta locuiește la părinții ei, iar blocul acestora este la o distanță de aprox. 150 m față de domiciliul său.
Instanța cere lămuriri cu privire la cererea de chemare in judecată, privind distanța pe care trebuie sa o pastreze pârâtul, dacă se solicită interzicerea oricărui contact inclusiv telefonic, prin corespondență sau in orice alt mod cu victima.
Reclamanta arată că își menține cererea de chemare in judecată, dar face precizări cu privire la distanța pe care trebuie sa o pastreze pârâtul, respectiv 50 m si nu 200 m, arată că nu au existat violențe în public si nici la locul unde aceasta este angajată, ci doar în domiciliul comun. De asemenea, arată că nu solicită interzicerea oricărui contact cu pârâtul inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima și nici păstrarea unei distanțe și față de minoră. Nu cere nici păstrarea unei distanțe față de unitatea de învățământ, întrucât minora nu frecventează cursuri preșcolare.
Pârâtul recunoaște faptul că au existat violențe, dar nu a lovit-o, singurul incident fiind atunci când mama reclamantei i-a spus acesteia că nu mai poate avea grijă de minora celor doi, moment in care acesta, pârâtul a sunat-o pe mama să vină să aiba grijă de minoră si a schimbat yala la apartament pentru ca reclamanta si mama acesteia sa nu mai poate intra in domiciliul comun al părților. În momentul in care reclamanta a intrat in imobil, aceasta s-a îmbrâncit, atât cu pârâtul, cât si cu mama acestuia, care a și lovit-o si a luat-o de păr, susținând că el nu a lovit-o niciodată, ci numai mama lui. Mai arată că reclamanta i-a adus injurii mamei lui si surorii acestuia, moment în care mama pârâtului a lovit-o pe reclamantă, iar el a încercat sa le despartă.
De asemenea, la interpelarea instanței daca reclamanta a iesit cu minora pe casa scării, chiar și la ora 1.00 noaptea, pârâtul arată că s-a mai întâmplat ca reclamanta să iasă noaptea, cu minora pe scară, în urma unor certuri și după ce pârâtul îi spunea că, dacă nu îi place traiul cu el, să plece la mama ei.
Instanța, în temeiul disp. art. 244 al. 1 N.C.Pr.Civ., constată încheiată cercetarea procesului și, față de disp. art. 392 N.C.Pr.Civ., acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Avocat C. R., pentru reclamantă solicită instanței admiterea cererii asa cum a fost precizată la acest termen de judecată, pârâtul să păstreze o distanță de 50 de m față de reclamantă si de rudele acesteia, nu si de copil, având în vedere distanța mică dintre blocuri, consideră că, prin declarațiile martorilor de la acest termen de judecată si față de înscrisurile medicale depuse la dosar, s-a dovedit că pârâtul este cel care a exercitat violențe asupra reclamantei si nu mama acestuia. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat R. I., pentru pârât solicită instanței respingerea cererii, având in vedere că, în urma probelor administrate la acest termen, este un singur act de violență exercitat de mama pârâtului, în apartamentul pârâtului, unde reclamanta nu mai locuiește în prezent, nu s-a făcut dovada violenței asupra reclamantei în locuri publice, ci doar în domiciliul comun al părților si mai învederează că pârâtul este agent de vânzare si duce produse la firma unde lucrează pârâta. De asemenea, învederează urmările grave pentru pârât, pe care le-ar putea avea admiterea cererii și eventuala nerespectare a ordinului de protecție. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentatntul Ministerului Public, având cuvântul pe fond, solicită instanței admiterea in partea a acțiunii precizate la acest termen, cu obligarea pârâtului de a respecta o distanță de 50 m fata de reclamante, pentru o peritada mai scurtă de 6 luni, în funcție de aprecierea instanței. Consideră că există o stare de conflict care reiese din declaratiile martorilor consemnate la acest termen.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 18.02.2016, sub nr._, reclamanta L. F. A. a chemat în judecata pe paratul L. D., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna emiterea ordinului de protectie împotriva pârâtului, domiciliat în Slatina, ., ., județul O., prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, următoarele interdicții: obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 200 metri față de reclamanta, copilul victimei sau față de alte rude ale acesteia, precum și față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod al pârâtului cu victima.
In fapt, arata că părțile au locuit împreună si, în data de 01.02.2016, ora 20.00, în timp ce se afla în domiciliul comun din Slatina, ., ., ., a fost agresată de către pârât și de mama acestuia. Leziunile traumatice au necesitat pentru vindecare un număr de 1-2 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii lor, conform certificatului medico-legal nr. 69/A2/08.02.2016, emis de SML Slatina, O.. Menționează că acest incident nu este unul singular, pârâtul având un caracter agresiv de mai mult timp.
A arătat că victima a avut nevoie de asistență medicală, a suferit leziuni fizice, a fost maltrată psihologic și a primit îngrijiri într-un centru medical, conform documentului menționat.
A precizat că pârâtul are dosar penal la P. de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru infracțiunea prev. de art. 193 NCP.
Față de cele arătate, solicita admiterea prezentei cereri, cu toate capetele solicitate.
In drept cererea nu a fost motivată, însă a fost completată potrivit formularului prevăzut pentru ordinul de protecție, conform legii speciale, Legea nr. 217/2003 actualizată.
In dovedire, a depus înscrisuri (f. 6-8 ds.).
Legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare, însă s-a prezentat în fața instanței și a formulat apărări.
La data de 22.02.2016, reclamanta a depus prin FAX o cerere de completare a acțiunii, prin care a precizat că nu mai locuiește împreună cu pârâtul, nu solicită evacuarea și că solicită proba testimonială cu doi martori, pe care se obligă să îi aducă necitați.
La acest termen reclamanta și-a precizat cererea, în sensul celor consemnate în preambulul prezentei.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială, fiind audiați martorii L. D. și L. G..
Analizând actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
În fapt, părțile au locuit, până în data de 01.02.2016, împreuna cu minora rezultată din relațiile de concubinaj, la adresa din Slatina, ., ., ., domiciliu comun. Aceste aspecte au rezultat din susținerile părților, precum și din declarațiile martorilor.
Conform certificatului medico-legal nr. 69/A2/08.02.2016, emis de SML Slatina, O., reclamanta a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 1-2 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii lor, posibil la 01.02.2016, prin lovire cu un corp dur sau/și comprimare digito-palmară. La examinarea medico-legală propriu-zisă s-au stabilit: echimoze pe brațe, în unghiul intern OD echimoză violacee. S-a menționat că, din copia fișei UPU nr. 4387 eliberată de SJU Slatina, rezultă că reclamanta a fost examinată în data de 01.02.2016 și s-a stabilit diagnosticul: agresiune fizică, TCC acut închis, comoție cerebrală. S-a arătat în certificatul medico-legal: pacienta afirmă cefalee și amețeli, durere cervicală anterioară și mandibulă, fiind lovită cu pumnii și palmele peste cap și gât; afirmă un episod de suspensie a stării de inconștiență post impact și sugrumare. La examenul neurologic s-a stabilit diagnostic: TCC acut închis, comoție cerebrală agresiune individuală afirmativ; la examenul ORL, afirmativ agresiune fizică (f. 6 ds.).
A fost depus în copie și Biletul de ieșire din Spital, reclamanta fiind internată la secția neorologie, fiind menționate și aspecte reținute în certificatului medico-legal (f. 7 ds.).
Martorul L. D., propus de reclamantă, tatăl acesteia, a menționat că are cunoștință despre evenimentele care au avut loc la începutul lunii februarie 2016, de la soția sa, care a fost de față la o parte din ceea ce s-a întâmplat. Știe ca reclamanta a vrut să intre în domiciliul comun, unde se aflau pârâtul, mama acestuia și minora, însă nu i s-a permis și a găsit yala de la ușă schimbată. Reclamanta a venit la locuința martorului, aflată în apropiere, cu minora și s-a întors pentru a-și lua lucruri. Mama reclamantei s-a dus după aceasta și a găsit-o în pat, așa cum i s-a spus și la telefon, fiind chemați cei de la Ambulanță și Poliția. Martorul a văzut-o pe reclamantă la spital, imediat după ce a ajuns acolo și a remarcat vânătăile de pe mâini, reclamanta spunându-i că a fost agresată de concubinul său și de mama acestuia. Știe că între părți au mai fost certuri și neînțelegeri, a fost sunat chiar și la ora 1.00 noaptea de reclamanta, care îi spunea că este pe scară cu fata sa, care are aproximativ 2 ani. Reclamanta i-a spus că era dată afară din casă cu copilul de către pârât și chiar a venit la părinții săi acasă cu minora, în urma unor astfel de incidente. Crede că neînțelegerile dintre părți se datorează faptului că reclamanta mai are un copil din prima căsătorie.
Martorul L. G., propus de pârât, tatăl acestuia, a arătat că sunt neînțelegeri între părți, legate de situația copilului reclamantei dintr-o altă căsătorie, copil care are anumite probleme medicale. Chiar și când părțile au venit la țară, la părinții pârâtului, au fost neînțelegeri. Nu l-a văzut pe pârât ca fiind agresiv fizic sau verbal cu reclamanta. Știe că a fost un incident în luna februarie, când soția sa a venit în vizită la părți, în Slatina. Cunoaște de la aceasta că i-au fost aduse injurii de către reclamantă și că a avut loc o ceartă. Știe că pârâtul s-a implicat pentru a împăca părțile. Soția martorului a avut tensiune mare în urma acelui incident, dar nu a fost lovită și apreciază că nici reclamanta; soția sa i-a spus că s-au împins, pentru că reclamanta a agresat-o. Cunoaște că reclamanta nu a fost dată afară din casă, ci s-a dus singură la păriții săi, unde petrecea mult timp, acolo fiind și celălalt copil al ei.
Față de situația de fapt reținută sunt incidente dispozițiile legale de mai jos.
Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 modif. pentru prevenirea și combaterea violenței în familie:,,În sensul prezentei legi, ,,violența în familie” reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate’’, violenta putând fi verbala, psihologica, fizica, sexuala, economica, sociala, spirituala.
De asemenea, se prevede: „Art. 4 - Violența în familie se manifestă sub următoarele forme: a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare; b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar; c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar”.
Potrivit art. 5 din același act normativ,,in sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege: a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude; b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc”.
Potrivit art. 23 alin. 1 din actul normativ mai sus menționat ,,persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: (...) d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; (...) f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima”.
Aplicând aceste dispoziții legale în cauza de față, raportat la probele administrate, rezultă că au fost exercitate violențe verbale, fizice și chiar psihologice de către pârât asupra reclamantei, care impun emiterea ordinului de protectie pe durata de o lună, raportat la prev. art. 24 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 modif.
Din probele administrate – certificatul medico-legal, biletul de ieșire din spital, declarațiile martorilor – rezultă că pârâtul a exercitat acte de violență în familie, în sensul legii speciale, anume violență verbală, fizică și chiar psihologică.
Datele din certificatul medico-legal, referitoare la violențele fizice exercitate asupra reclamantei, se coroborează cu declarația martorului L. D., declarație mediată în cea mai mare parte, întrucât martorul a relatat aspecte cunoscute de la o altă persoană prezentă la o parte din evenimentele care au avut loc în data de 01.02.2016, persoană determinată, anume soția martorului și mama pârâtei – declarația fiind pertinentă. Totodată, martorul a observat direct urme ale violențelor exercitate la data respectivă, anume vânătăile de pe brațele reclamantei, menționate și în certificatul medico-legal.
Din declarația martorului L. D. rezultă și o violență psihologică asupra reclamantei, întrucât martorul s-a referit la faptul că pârâtul a schimbat yala de la domiciliul comun și nu i-a permis reclamantei să intre în casă, deși acolo se afla și fiica minoră a acesteia. Acest aspect a fost, de altfel, recunoscut de către pârât în fața instanței.
Totodată, martorul L. D. s-a referit și la alte neînțelegeri dintre părți și a arătat că a fost sunat chiar și la ora 1.00 noaptea de reclamanta care îi spunea că este pe scară cu fata sa, care are aproximativ 2 ani; reclamanta i-a spus că era dată afară din casă cu copilul și chiar a venit la părinții săi acasă cu minora, în urma unor astfel de incidente. Din aceste aspecte rezultă, de asemenea, cel puțin o violență psihologică exercitată de către pârât asupra reclamantei, acesta recunoscând, de altfel, în fața instanței, că s-a mai întâmplat ca reclamanta să iasă noaptea, cu minora pe scară, în urma unor certuri și după ce pârâtul îi spunea că, “dacă nu îi place traiul cu el, să plece la mama ei”.
Este înlăturată justificarea pârâtului în sensul că violențele din data de 01.02.2016 au fost exercitate doar de mama lui și că reclamanta s-a lovit singură, când a sărit asupra lui și mame sale. Chiar martorul propus de el nu a susținut acest fapt, anume că reclamanta a fost lovită de mama pârâtului. Martorul a arătat că reclamanta a fost violentă, iar mama pârâtului nu a fost lovită. Prin urmare, în condițiile în care doar reclamanta ar fost violentă, nu se justifică faptul că nici pârâtul și nici mama acestuia nu au fost agresați fizic și nu au avut nevoie de îngrijiri medicale, ci doar reclamanta a prezentat leziuni traumatice, potrivit actelor medicale, din care, mai mult, rezultă că s-au datorat și unei comprimări digito-palmare, deci unei acțiuni umane și nu unei loviri de obiecte, prin propria acțiune.
Nu se poate reține nici faptul că pârâtul a fost provocat de reclamantă, deoarece, în baza textului de lege indicat mai sus, nicio acțiune de violență în familie, asupra persoanei, nu este permisă, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare – a căror incidență nu a fost nici susținută, nici dovedită în prezenta cauză. Mai mult, pârâtul este acela care a provocat incidentul din data de 01.02.2016, prin faptul că nu i-a permis reclamantei să intre în domiciliul comun, unde se afla chiar fiica minoră reclamantei și chiar a schimbat, anterior venirii acesteia, yala de la ușă.
Față de aceste motive, cererea reclamantei este întemeiată. Se are în vedere și faptul că, pe fondul neînțelegerilor dintre părți, la care s-au referit ambii martori, pot apărea situații care să dea naștere unor noi tensiuni și chiar violențe. Totodată, emiterea ordinului se justifică și prin faptul că exercitarea unor astfel de violențe în prezența minorei de numai 2 ani, așa cum rezultă din toate probele administrate, poate avea grave urmări asupra dezvoltării acesteia.
Va fi obligat paratul să păstreze o distanță minimă de 10 m față de reclamantă și nu de 50 de m, cum a precizat aceasta în fața instanței, având în vedere și locuințele actuale foarte apropiate ale părților, precum și faptul că, din probele administrate, rezultă că violențele au fost exercitate în domiciliu, în cadrul intim familial și nu în alte locuri publice. De asemenea, se reține că reclamanta nu a solicitat în fața instanței ca pârâtul să păstreze distanța și față de minoră.
Distanța se va stabili doar față de reclamantă, nu și față de locul de muncă al acesteia, întrucât reclamanta nu a făcut dovada stării de pericol create de pârât la locul ei de muncă, fiind suficientă păstrarea unei distanțe minime de 10 m față de reclamantă, oriunde s-ar afla aceasta.
Pentru motivele de mai sus nu este întemeiată cererea reclamantei nici cu privire la celelalte aspecte solicitate, întrucât nu a rezultat o stare de pericol față de alți membri ai familiei și nici manifestarea violenței pârâtului prin alte mijloace tehnice de comunicare sau în alte locuri publice. Chiar în fața instanței reclamanta a precizat că nu dorește și interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta și nici păstrarea unei distanțe față de unitatea de învățământ, întrucât minora nu frecventează cursuri preșcolare.
Prin urmare, se va admite în parte cererea formulata de reclamanta, în sensul celor arătate mai sus.
În temeiul art. 453 N.C.P.C, deși nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către părți, partea în culpă procesuală, anume pârâtul, va fi obligat la plata sumei de 390 lei cheltuieli judiciare datorate statului, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Raportat la prev. art. 29 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, prezenta este executorie, fără somație și fără trecerea vreunui termen, având în vedere împrejurările cauzei și faptul că neînțelegerile dintre părți sunt actuale și pot apărea situații care să dea naștere unor noi tensiuni și chiar violențe, așa cum s-a arătat și mai sus.
În temeiul art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, o copie după dispozitivul prezentei se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului – IPJ O..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată, având ca obiect ordin de protecție, formulată de reclamanta L. F. A., CNP_, cu domiciliul în Slatina, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul L. D., CNP_, cu domiciliul în Slatina, ., ., județul O..
Emite ordinul de protecție împotriva pârâtului L. D. pentru o perioadă de o lună de la data emiterii, dispunând următoarele:
Obligă pârâtul să păstreze o distanță minimă de 10 m față de reclamantă.
Respinge cererea cu privire la celelalte măsuri solicitate, ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul la plata sumei de 390 lei cheltuieli judiciare datorate statului reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Executorie, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
O copie după dispozitivul prezentei se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului – IPJ O..
Cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. V. D. A. C. C.
Red./tehnoredact. MVD
Ex.5/23.02.2016
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1020/2016. Judecătoria SLATINA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 1335/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
