Pensie întreţinere. Sentința nr. 895/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 895/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 29-01-2016 în dosarul nr. 895/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA JUD. O.
SENTINȚA NR. 895
Ședința publică din data de 29.01.2016
Instanță constituită din:
PREȘEDINTE: M. V. D.
GREFIER: E. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „pensie de întreținere”, privind pe reclamanta R. E. - SLATINA, .. 2, ., ., în contradictoriu cu pârâtul B. A. L. G., cu dom.ales la loc.de munc - București, SEC.5, ., PENITENCIAR RAHOVA .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei, de catre grefierul de ședință care învederează instanței că s-au depus la dosar: anchetele sociale efectuate la domiciliul părților, după care:
Instanța constată că Judecătoria Slatina este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta cauză, potrivit art.94 lit.a C.pr.civ. și dispozițiile art. 113 alin.1 pct.2 N.C.pr.civ..
Instanța estimează că procesul poate fi soluționat la acest termen de judecată.
Față de disp. art. 254, 255 C.proc.civ., va încuviința pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar, ca fiind concludente, pertinente și utile în soluționarea cauzei.
Respinge proba cu interogatoriul pârâtului, ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere poziția procesuală exprimată de pârât și apreciază ca fiind suficiente înscrisurile depuse la dosar.
Instanta constata cauza in stare de judecata si, in temeiul art. 394 C.pr.civ., ramane în pronuntare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 16.10.2015, sub nr._, reclamanta R. E., in calitate de reprezentant legal al minorului Braila F. Lorian G., nascut la data de 26.09.2005, a chemat in judecata pe pârâtul Braila A. L. G., solicitand instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună majorarea pensiei de întreținere la care acesta a fost obligat prin Sentința civila nr. 139/11.01.2007, pronunțata de Judecătoria Sector 5 București, în dosarul nr._/302/2006, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, arata ca prin hotărârea mai sus-menționata instanța a dispus desfacerea căsătoriei si încredințarea minorului B. F. Lorian G., născut la data de 26.09.2005, reclamantei. Paratul a fost obligat la plata, în favoarea minorului B. F. Lorian Greorge, a unei pensii de întreținere în suma de 379 lei/luna. La stabilirea acestei pensii s-au avut in vedere nevoile minorului si veniturile paratului de la acea vreme. Intre timp, nevoile minorului au crescut si au crescut si veniturile paratului, care este angajat la Penitenciarul Rahova, București.
F. de aceasta împrejurare, intelege sa solicite majorarea pensiei de intretinere, mai precis stabilirea acesteia în cota procentuala de 25%, în funcție de veniturile pe care acesta le realizează si asa cum este prevăzut si in dispoz. art 530(3) C. Civil.
În drept, invoca dispozițiile art.529(2), art 530(3), 531 si 532.
În dovedire, a depus înscrisuri (f. 5-9).
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii, ca neîntemeiată.
In fapt arata ca a fost chemat în judecată, de fosta soție R. E., pentru majorarea pensiei de întreținere de 410,50 lei/lună (astfel cum a fost majorată în anul 2010), datorată minorului B. F. Lorian G., la o cotă de 25% din veniturile sale.
Consideră netemeinică și nelegală cererea, întrucât că mai are în întreținerea pe minora B. Alessia I., născută la data de 01.11.2012, rezultată din actuala căsătorie cu B. N.. Invocă dispozițiile art. 529 și 530 NCPC, referitoare la cuantumul întreținerii și modalitatea de plată.
De asemenea, învedereaza instanței faptul că lucreaza într-o înstituție din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională unde primeste lunar și o compensare lunară a normei de hrană, sumă de bani care nu a fost inclusă în venituri, întrucât, în ședința din 19 octombrie 2015, Inalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că: „In interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului”.
ÎCCJ a considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligației de întreținere. Aceste drepturi bănești, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicat, nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul a pensiei de întreținere se datorează destinației speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfășurării activității debitorului obligației de întreținere. Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, republicată modificată și completată s-a reținut că, în principal, personalul căruia i se aplică acest act normativ are dreptul la hrană gratuită care constituie norma de hrană zilnică și că, doar în mod excepțional, atunci când executarea obligației angajatorului nu se poate face în natură, categoriile profesionale vizate de acest act normativ beneficiază de echivalentul valoric al normei de hrană. Prin recunoașterea și acordarea acestor drepturi s-a urmărit, în exclusivitate, refacerea capacității de muncă a personalului care beneficiază de ele, constituind, din această perspectivă, măsuri de protecție a unor categorii profesionale.
Chiar dacă este un venit permanent și stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activității desfășurate și a condițiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menținerea sănătății angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinație specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreținere, potrivit art. 409 alin. (7) din codul de procedură civilă din anul 1865 /corespunzător art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă).
În drept, invoca dispozițiile ale art. 205-208 din Noul Cod de procedură civilă.
În contraproba, a depus înscrisuri (f. 14-15).
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulata de către paratul B. A. L. G., la cererea de majorare a pensiei de întreținere pe care o datora minorului B. F. Lorian G., născut la data de 26.09.2005, fiul paratului si al reclamantei.
Paratul solicita respingerea cererii motivat de faptul ca mai are un copil in întreținere si lucrează . sistemul național de apărare, ordine publica si securitate naționala, unde primește lunar si o compensație lunara a normei de hrana, invocând Decizia înaltei Curți de Casație si Justiție. Paratul nu este de acord cu stabilirea unei cote procentuale.
F. de susținerea si dovedirea faptului ca paratul mai are un copil in întreținere solicita majorarea pensiei de întreținere, având in vedere dispozițiile art 529(2) din Codul civil, respectiv sa stabiliți 1/3 din venit pentru ambii copii.
Chiar si asa, fata de veniturile dovedite de către parat, cuantumul pensiei pentru un minor este superior celui achitat pana acum si avut în vedere la formularea cererii. Astfel, daca se ia in considerare ca baza de calcul a pensiei, potrivit adeverinței_/29.10.2015, media veniturilor, respectiv suma de 2969 lei, ar reieși obligarea la plata sumei de 495 lei/pentru un copil, ceea ce înseamnă, oricum, mai mult decât se plătea până în prezent.
Solicita, însa efectuarea de către instanța a unei adrese către angajatorul paratului pentru comunicarea relațiilor cu privire la veniturile acestuia, precizând si în mod distinct si sporuri, norma de hrana, etc.
Cât privește pensia de întreținere, solicita stabilirea acesteia în cota procentuala, respectiv 1/6 din venit, potrivit art. 530(3), teza a doua Cod civil.
In drept, invoca dispoz. art. 201(2) C.proc. civ.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, fiind efectuate și anchete sociale la domiciliul părților.
Analizând actele dosarului, instanța retine următoarele :
Prin Sentința civilă nr. 139 din data de 11.01.2007, pronunțată în dosarul nr._/302/2006, de Judecătoria Sectorului 5 București și modificată în anul 2010, pârâtul a fost obligat si la plata unei pensii de întretinere de 379 lei/luna in favoarea minorului, cuantum majorat la suma de 410,50 lei (f. 5, 7-9 ds.).
Conform certificatului de naștere depus, pârâtul mai are în întreținere un copil minor, B. Alessia I., născută la data de 01.11.2012 (f. 15 ds.).
Potrivit adeverinței nr. 1/_ din 29.10.2015, emisă de Penitenciarul București-Rahova, pârâtul a obținut venituri pe ultimele 6 luni în medie de 2.969 de lei (f. 14 ds.).
Potrivit referatului de anchetă socială realizată la domiciliul reclamantei, aceasta locuiește împreună cu minorul, în condiții optime, minorul fiind bine îngrijit (f. 29 ds.).
Conform referatului de anchetă socială realizată la domiciliul pârâtului acesta locuiește împreună cu minora rezultată din căsătoria încheiată în anul 2015 (f. 27 ds.).
Față de situația de fapt reținută sunt incidente mai multe dispoziții legale din Noul Cod Civil:
“Art. 524 - Creditorul întreținerii - Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
Art. 527 - Debitorul întreținerii (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Art. 528 - Dovada stării de nevoie - Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Art. 529 - Cuantumul întreținerii - (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Art. 531 - Modificarea și încetarea pensiei de întreținere - (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
(2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației”.
Aplicând aceste dispoziții legale în cauza de față, se reține că pârâtul îi datorează întreținere minorului B. F. Lorian G., fiind îndeplinite condițiile legale referitoare, atât la starea de nevoie a creditorului, minor, care se află în imposibilitate de întreținere din munca sau din bunurile sale; cât și cele referitoare la debitorul întreținerii, veniturile nete ale acestuia fiind superioare celor reținute la stabilirea anterioară a pensiei.
Cu privire la veniturile pârâtului, întrucât acesta este salariat, se au în vedere veniturile nete obținute, la instituția Penitenciarul București-Rahova, astfel cum au fost comunicate de această instituție. Această adeverință a fost emisă chiar de instituția respectivă, chiar daca a fost înaintată de pârât la dosar, astfel încât nu s-a apreciat necesar să se revină cu adresă la instituția respectivă, fiind suficiente înscrisurile depuse la dosar, raportat și la aspectele de mai jos, referitoare la norma de hrană.
Nu vor fi incluse și sumele acordate cu titlu de normă de hrană, având în vedere Decizia nr. 21/2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 943 din 21.12.2015 (RIL), a cărei aplicare este obligatorie, potrivit art. 517 alin. 4 NCPC.
Astfel, raportat la venitul net comunicat și la faptul că pârâtul mai are un copil minor în întreținere, cuantumul actual al pensiei este de 495 de lei, mai mare decât cel stabilit anterior. Însă, având în vedere prevederile din Codul Civil, precum și cererea precizatoare a reclamantei în acest sens, din răspunsul la întâmpinare, pensia se va stabili într-un cuantum procentual. Astfel, se are în vedere cuantumul de 1/3 din venitul net, împărțit în mod egal între cei doi copii, anume 16% pentru fiecare.
Suma stabilită prin aplicarea cuantumului de 16% se datorează de la data când se prezumă, potrivit legii, art. 532 C.Civ., apariția stării de nevoie, anume de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, instanța va admite cererea formulata de reclamantă si va dispune majorarea pensiei de întreținere stabilite prin Sentința civilă nr. 139 din data de 11.01.2007, pronunțată în dosarul nr._/302/2006, de Judecătoria Sectorului 5 București și modificată în anul 2010, în sarcina pârâtului și în favoarea minorului B. F. Lorian G., născut la data de 26.09.2005, de la suma de 410,50 lei, la suma reprezentând 16% din venitul net lunar obținut, fără a include echivalentul valoric al normei de hrană, sumă care se va plăti lunar, începând cu data introducerii cererii, 16.10.2015 si până la împlinirea de către minor a vârstei majoratului, iar daca minorul își va continua studiile, pana la terminarea acestora, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
În temeiul art. 453 NCPC, va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite cererea, astfel cum a fost precizată, având ca obiect „pensie de întreținere”, privind pe reclamanta R. E. - SLATINA, .. 2, ., ., în contradictoriu cu pârâtul B. A. L. G., cu dom.ales la loc.de munc - București, SEC.5, ., PENITENCIAR RAHOVA .
Dispune majorarea pensiei de întreținere stabilite prin Sentința civilă nr. 139 din data de 11.01.2007, pronunțată în dosarul nr._/302/2006, de Judecătoria Sectorului 5 București și modificată în anul 2010, în sarcina pârâtului și în favoarea minorului B. F. Lorian G., născut la data de 26.09.2005, de la suma de 410,50 lei, la suma reprezentând 16% din venitul net lunar obținut, fără a include echivalentul valoric al normei de hrană, sumă care se va plăti lunar, începând cu data introducerii cererii, 16.10.2015 si până la împlinirea de către minor a vârstei majoratului, iar daca minorul își va continua studiile, pana la terminarea acestora, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 20 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.01.2016.
P., GREFIER,
D. M. V. E. N.
Red. M.V.D./Teh.MVD/MI
Ex.4/29.02.2016
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 1207/2016.... | Curatelă. Sentința nr. 961/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
