Servitute. Sentința nr. 1039/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1039/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 03-02-2016 în dosarul nr. 1039/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1039
Ședința publică din data de 03.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. E. C.
GREFIER: R. M. T.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect „servitute”, formulată de reclamanții P. I. (CNP_), cu domiciliul în Slatina, .. 13, ., . și R. D. S. I. (CNP_), cu domiciliul în Cluj-N., ., nr. 56, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în București, .. 43, sector 1.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in ședința din 27.01.2016, susținerile părților fiind consemnate in încheierea de ședința de la acel termen, ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 27.06.2014 sub nr._, reclamanții P. I. și R. D.-S.-I., au chemat în judecată pe pârâta A. BUCUREȘTI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să le permită trecerea pe terenul proprietatea sa la calea publică, după cum urmează: din drumul județean Slatina-Caracal prin terenul în suprafață de 2946 m.p. pe direcția VEST-EST pe o lungime de 91 m.l. un drum de trecere cu auto și utilaje pe o lățime de 4 m. care să le permită accesul și utilizarea proprietății lor compusă din grup social (cantină, bucătărie și 4 birouri) în suprafață de 299 m.p.; din acest drum de 91 m.l./4 m.l. o servitude de trecere cu piciorul pe o lățime de 1 m.l. spre proprietatea lor hydrant (fântână); de la finalul acestui drum de trecere de 91m.l./4 m.l. o servitute de trecere cu auto și utilaje pe o lungime de 29 m.l. și o lățime de 4 m.l. spre magaziile proprietatea lor; din Dc 90 Slătioara - Slatina o servitute de trecere cu piciorul pe o lungime de 14 m.l. și o lățime de 1 ml. pentru a avea acces la fântâna proprietatea lor, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii arată că în fapt, sunt proprietarii construcțiilor mai sus arătate, respectiv grup social (cantină, bucătărie și 4 birouri) anexe gospodărești, fântână și hydrant, titlul lor constituindu-l contractul de vânzare-cumpărare autentic 1859/ 26.10.2012 prin care a dobândit proprietatea cu privire la aceste construcții de la ., bunurile fiind intabulate la Cartea Funciară.
La rândul ei . a dobândit aceste bunuri prin procesul verbal de adjudecare din data de 19.02.2007, urmare lichidării fostei stațiuni de dezvoltare pomicolă Strejești, bunurile fiind intabulate la Cartea Funciară.
Toate aceste construcții se află situate pe terenul pârâtei A. București, cunoscut fiind faptul că urmare lichidării fostelor stațiuni de cercetare agricolă proprietatea statului, bunurile proprietatea acestora cu excepția terenurilor au putut fi înstrăinate.
Arată că pentru terenul construcțiilor dobândite de ei de la . a existat un contract de concesiune între . și pârâta A. București.
Acest contract de concesiune și-a încetat efectele de drept odată cu vânzarea construcțiilor către ei, iar la această dată pârâta A. București refuză să reglementeze situația juridică a terenului în raport cu ei, reclamanții, în calitatea lor de noi proprietari.
Fața de această situație sunt nevoiți a intenta prezenta acțiune fiind singura posibilitate ca să poată realiza folosința bunurilor imobile construcții proprietatea lor.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 617, art. 755 și urm. C.civ.
In sustinerea actiunii reclamantii au depus la dosar înscrisuri ( f. 4-12)
Pârâta Agenția Domeniilor Statului, cu sediul în București, .. 43, sector 1, înființată în baza Legii nr. 268/2001, reprezentată legal prin Președinte I. D. H. M., a depus întâmpinare la cererea de chemare in judecata formulata de reclamanții P. I. și R. D., solicitând să se respingă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
În fapt, prin acțiunea ce formează obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamanții solicită o servitute de trecere pe un teren aflat în proprietatea A..
Reclamanții arată că sunt proprietarii unor construcții situate pe raza administrativ teritorială a comunei Slătioara, județul O., construcții aflate pe terenul ce se află în proprietatea statului și în administrarea A..
Din cele menționate de reclamanți, rezultă foarte clar faptul că aceștia dețin în proprietate doar construcții, însă nu și teren de sub construcții sau teren aferent, teren care se află în patrimoniul A..
Legiuitorul a statuat la art. 617 din Codul civil că proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul său pentru exploatarea fondului propriu.
Din interpretarea juridică și literară a acestui text de lege, rezultă foarte clar faptul că poate solicita un drept de servitute proprietarul unui fond care este lipsit de acces la drumul public.
Prin proprietar al unui fond se înțelege proprietar al unui teren liber sau cu construcții.
Solicită instanței să constate că reclamanții, după cum chiar ei susțin, dețin doar proprietatea asupra construcțiilor, însă nu și asupra terenului pe care se află acestea, deci aceștia nu sunt proprietari ai unui "fond " astfel cum este definit de legiuitor.
D. urmare, în prezenta cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru ca o persoană să poată solicita un drept de servitute.
Mai mult, din art. 617 c.civ., reiese că dreptul de servitute se acordă pentru a se putea trece la un fond înfundat pentru ca acesta să poată fi exploatat, or, în cazul de față, terenul nu este teren înfundat, ci este un teren cu acces la drumul public, teren care, împreună cu construcțiile de pe acesta, a fost exploatat anterior de persoanele care l-au deținut sub diverse forme iar până în acest moment nu s-a schimbat configurația terenului, acesta nedevenind teren înfundat.
Învederează faptul că Agenția Domeniilor Statului, in temeiul statutului sau juridic asa cum este stabilit prin legile speciale care guvernează activitatea A.D.S. - Legea 268/2001 și H.G. nr. 626/2001, exercita in numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricola aparținând domeniului privat al statului (potrivit art. 4, alin. 1, lit. a) din Legea 268/2001).
Terenurile cu destinație agricola sunt definite in art. 2 al aceleiași Legi, ca fiind terenuri agricole productive - arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei si duzi, pasuni, fanete, sere, solarii, răsadnițe si altele asemenea, cele cu vegetație forestiera, daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasuni împădurite, cele ocupate cu construcții si instalații zootehnice, amenajări piscicole si de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor producției agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru producția agricola.
Terenurile cu destinație agricola, cu excepția celor supuse retrocedării, sunt inventariate in patrimoniul A.D.S. si pot fi concesionate sau arendate de aceasta in condițiile legii, ele nefacand parte din capitalul social al societăților comerciale care dețin in exploatare terenuri cu destinație agricola.
In aplicarea acestor dispoziții legale, terenul situat în T 54 P 475, pe raza administrativ teritorială a comunei Slătioara, jud. O. și care face parte din domeniul public al statului, a fost concesionat de . prin contractul de concesiune nr. 8/15.06.2007, contract care a încetat la data de 26.10.2012.
Având în vedere faptul că terenul în litigiu a devenit liber de contract, A., în baza dispozițiilor legale în vigoare, 1-a scos la arendare, reclamanții având astfel condițiile necesare pentru a arenda terenul în cauză și a putea astfel să exploateze terenul și construcțiile aflate pe acesta.
Precizează faptul că procedura de arendare se declanșează pe baza scrisorii de intenție din partea persoanei interesate, precum și a planului de situație al terenului solicitat sau din inițiativa A..
Conform dispozițiilor legale aplicabile în domeniu, arendașul plătește în schimbul dreptului de exploatare a unui teren, o arendă.
Învederează că reclamanții au la îndemână dispoziții legale foarte clare în baza cărora să se reglementeze situația juridică a terenului astfel încât aceștia să poată exploata în mod eficient construcțiile pe care le dețin în proprietate, cererea de acordare a dreptului de servitute
Așa cum a arătat, prin dispoziții legale imperative, legiuitorul a statuat că terenurile pe care se află active, se concesionează sau se arendează de către A., astfel că, nimic nu i-a împiedicat și nu-i împiedică pe reclamanți să obțină terenul în arendă de la A., în baza prevederilor legale în vigoare, neexistând nici o altă posibilitate ca reclamanții să obțină vreun drept asupra terenului pe care se află respectivele construcții, precum și asupra terenului aferent.
Având în vedere aceste considerente, calea aleasă de reclamanți, respectiv aceea de a obține unu drept de servitute, apare în mod clar ca o modalitate de "fentare" a legii în scopul de a evita plata unei arende pentru terenul în litigiu, prin obținerea unui drept de servitute.
Se impune să precizeze faptul că, o parte din T 54 P 475 - respectiv suprafața pe care se află construcțiile deținute de reclamanți, iar o altă parte, respectiv suprafața de 0,7609 ha având categoria de folosință curți construcții face obiectul contractului de locațiune nr. 7/02.08.2006 locatar ., fapt din care rezultă că persoanele de bună credință au făcut uz de posibilitățile legale pentru a putea folosi terenul pe care se află construcțiile pe care le dețin în proprietate.
Reclamanții au cunoștință de aceste pârghii legale pe care le au la îndemână pentru rezolvarea situației, însă aceștia recurg la acest subterfugiu, respectiv obținerea unui drept de servitute, pentru a evita astfel achitarea unui preț pentru folosința terenului.
Cu privire la probele cu interogatoriu și cu expertiză de specialitate propuse de reclamanți, solicită să se respingă ca nefiind concludente și pertinente în soluționarea prezentei cauze, cu atât mai mult cu cât, în cazul interogatoriului, acesta nu respectă dispozițiile art. 351 N. C pr. civ., în sensul că nu tinde la dovedirea unor fapte personale ale pârâtei.
Mai mult, potrivit dispozițiilor procesual civile, proba cu interogatoriu justifică pertinență în măsura în care aspectele vizate nu pot fi dovedite cu înscrisuri ori cu martori.
In concluzie, având în vedere toate aceste considerații, solicită respingerea cererii reclamanților ca neîntemeiată.
In drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 268/2001, H.G. nr. 626/2001, art. 205 și urm C. pr. civ., art. 617 c. civ., precum și toate dispozițiile legale invocate în cuprinsul prezentei.
In cursul cerectării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu expertiză de specialitate cadastru, geodezie, topografie, întocmită de expert M. I. ( f. 52-64)
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1859/26 octombrie 2012 de BNP R. B. SI V. C. D., . a vândut reclamantilor P. I. si R. D. S. I. imobilul situat în ., compus din C 2- grup social (cantină), în suprafată de 299 m.p, înscris în cartea funciară_-C2, a localitătii Slătioara, jud. O., precum si imobilul C 14 –fântână, înscris în cartea funciară_-C14, a localitătii Slătioara, jud. O..
Aceste imobile se afla construite pe terenul situat în extravilanul comunei Slătioara, jud. O., sola 54, . Român, aflat în locatiunea vânzătorului, conform contractului sub semnătură privată nr.8, din 15.06.2007, încheiat între vânzătoare si Agentia Domeniile Statului.
Potrivit dispozitiilor art. 617 din Noul Cod Civil: proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i sa permita trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu Trecerea trebuie sa se faca in conditii de natura sa aduca o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publica; in cazul in care mai multe fonduri vecine au acces la calea publica, trecerea se va face pe fondul caruia i s-ar aduce cele mai putine prejudicii. Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge in momentul in care fondul dominant dobandeste un alt acces la calea publica.
Art. 617 alin.1 NCC vizeaza imposibilitatea absoluta de iesire la drumul public a celui care reclama constituirea unui drept de trecere pe terenul proprietatea altei persoane, textul gasindu-si aplicare in situatia in care pentru proprietarul fondului dominant nu exista nicio iesire la calea publică. Intrucat instituirea unui drept de trecere constituie o ingradire a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondului aservit, cu consecinta micsorarii valorii economice, deoarece exercitarea dreptului de trecere influenteaza negativ folosirea deplina a terenului aservit, daca locul infundat are iesire la calea publica pe un drum care poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli, textul nu isi mai gaseste aplicare.
Instanta a dispus efectuarea unei expertize topografice în cauză, întocmită de expert M. I..
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, completat de expert, constructiile detinute de reclamanti în proprietate sunt amplasate în centrul terenului din prezenta cauză si nu există altă posibilitate de a ajunge la aceste clădiri decât stabilind servituti necesare la aceste constructii.
Expertul a propus mai multe variante de servituti de trecere, prin raportul de expertiză si cele două completări la raport.
Instanța apreciază că varianta de servitute de trecere propusă în completarea 2 la raportul de expertiză întocmit de expertul M. I. este cea care aduce o minima stanjenire exercitarii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică, raportat la modalitatea în care este stabilită si la suprafața de teren afectată pentru stabilirea dreptului de servitute
Instanta va dispune instituirea unui drept de servitute numai la clădirile C 2 si C14 asupra cărora reclamantii detin un drept de proprietate.
Pentru clădirile C3, C4, C5 si C6, reclamantii nu au făcut dovada că detin vreun drept de proprietate, motiv pentru care cererea acestora de stabilire a unui drept de servitute de trecere la aceste clădiri este neîntemeiată, urmând a fi respins.
În ceea ce privește sustinerea pârâtei potrivit cu care ar trebui respinsă cererea reclamantilor întrucât acestia au posibilitatea încheierii unui contract cu pârâta este neîntemeiată, întrucât legea nu distinge în acest mod.
Nimic nu o împiedică pe pârâtă să solicite despăgubiri pentru dreptul de servitute acordat în cauză.
De asemenea, sustinerea pârâtei potrivit cu care reclamantii nu sunt proprietarii unui fond aservit pentru a putea cere constituirea acestui drept de servitute de trecere întrucât nu sunt proprietari pe terenul de sub constructii, aceste sustineri sunt neîntemeiate.
Asa cum s-a arătat mai sus, reclamantii sunt proprietarii constructiilor C 2 si C 14, dobândite în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare mai sus mentionat, drept înscris în cartea funciară în proprietatea reclamantilor.
Fondul la care reclamantii nu au acces sunt tocmai aceste constructii pe care le-au dobândit în proprietate.
Prin urmare, raportat la cele mai sus arătate, se va admite actiunea conform dispozitivului.
În temeiul art. 453 C.p.c, întrucât a căzut în pretentii, va oblige pârâta să plătească reclamantilor suma de 426 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în 26 lei taxă timbru si 400 lei, onorariu expert, proportional cu actiunea admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții reclamanții P. I. (CNP_), cu domiciliul în Slatina, .. 13, ., . și R. D. S. I. (CNP_), cu domiciliul în Cluj-N., ., nr. 56, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în București, .. 43, sector 1.
Instituie servitute de trecere în favoarea reclamantilor pe terenul aflat în patrimoniul pârâtei A. BUCURESTI situat în ., conform anexei 1 din completarea 2 la raportul de expertiză întocmit de expert M. I., pe care îl omologhează si care face parte din prezenta hotărâre, în următoarea modalitate:
-Servitutea nr.1-teren servitute de trecere cu piciorul la DC 90 si fântână, în suprafață de 41 m.p, suprafața delimitată de punctele:21-22-B-C-51-47-49-45-21, cu distantele dintre puncte mentionate în completarea 2 la raportul de expertiză;
-Servitutea nr.2 – teren servitute trecere cu piciorul la DC 90 în suprafață de 39 m.p, suprafață delimitată de punctele: 24-25-54-55, cu distantele dintre puncte mentionate în completarea 2 la raportul de expertiză;
-Servitutea nr.3-teren servitute trecere cu piciorul la servitutea nr.6 (de trecere cu masina), în suprafață de 23 m.p, suprafața delimitată de punctele: 80-81-82-79-80, cu distantele dintre puncte mentionate în completarea 2 la raportul de expertiză;
-Servitutea nr.4–teren servitute trecere cu masina în suprafața de 41 m.p, suprafata delimitată de punctele: 85-86-84-83-85, cu distantele dintre puncte mentionate în completarea 2 la raportul de expertiză;
-Servitutea nr.6 –teren servitute de trecere cu piciorul, autoturismul, utilaje, suprafața delimitată de punctele: 94-86-85-81-80-96-95-94 cu distantele dintre puncte mentionate în raportul de expertiză;
-Servitutea nr. 8-teren servitute alee betonată împrejurul constructiei C1, C2, cu lătimea de 1,15 m, în suprafață de 130 m.p, suprafată hasurată cu linie obligă, conform schitei Anexei nr.1, completare 2
Respinge capetele de cerere privind constatarea unui drept de servitute la constructiile C 3, C4, C5, C6
Obligă pârâta să plătească reclamantilor suma de 426 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Slatina.
Pronuntată în ședinta publică de la 3 februarie 2016
Președinte, Grefier,
M. E. C. R. M. T.
Red.jud.M.E.C
Data red.11.02.2016
Tehnored.P.C
5 ex
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 759/2016.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1163/2016. Judecătoria... → |
|---|
