Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria TIMIŞOARA

Judecătoria TIMIŞOARA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria TIMIŞOARA la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 13422/2015

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr._ COD OPERATOR 2881

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TIMIȘOARA

SECȚIA A II -A CIVILĂ

SENTINTA CIVILA Nr._/2015

Ședința publică de la 09.12.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: A. L.

GREFIER: A. A.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulate de reclamanții B. G. și B. C. în contradictoriu cu pârâții A. D. și A. D., având ca obiect acțiune în constatare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 25.11.2015, când s-a amânat pronunțarea pentru 09.12.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Prin cererea de chemare in judecata formulata la data de 24.10.2013, reclamanții au solicitat instanței să sa constate refuzul nejustificat al paratilor in a-si da acordul in vederea mansardarii podului imobilului situat in Timisoara, ., judetul Timis, evidentiat in CF colectiva nr._-C1 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 6392)Timisoara nr. topo. 8934, si, in consecinta, sa pornunte o hotarare care sa tina loc de acord al paratilor in vederea mansardarii podului imobilului situat in Timisoara, ., judetul Timis, evidentiat in CF colectiva nr._-C1 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 6392)Timisoara nr. topo. 8934.

Prin prezenta actiune se doreste efectuarea primului pas obligatoriu pentru . la mansardarea imobilului situat in Timisoara, ., judetul Timis.

Reclamanții arată că regula este ca in situatia in care se doreste mansardarea unui imobil format din mai multe apartamente se efectueaza mai intai demersurile legale pentru obtinerea autorizarii mansardarii, si ulterior se trece la mansardarea propriu zisa a imobilului.

În speta, insa proprietarii apartamentelor din imobil au mansardat podul, construind 4 apartamente la mansarda, in lipsa oricaror autorizatii.

Pentru a intra in legalitate in conformitate cu prevederile art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/ 12 octombrie 2009 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, in cursul ANULUI 2013, respectiv in luna iunie 2013, reclamantii s-au adresat Primariei Municipiului Timisoara.

Acestia au inregistrat la Primaria Mun. Timisoara apartamentul pe care il au in proprietate la mansarda imobilului, au fost sanctionati contraventional pentru ca au depus peste termen declaratia de impunere privind dobandirea unei noi proprietati, au achitat amenda, iar mansarda a fost inscrisa in rolul fiscal al reclamantilor, fiind achitat la zi impozitul aferent apartamentului de la mansarda.

Art. 59: .>

(1)Organul de control care a sanctionat contraventional pentru fapta de a se executa lucrari de constructii fara autorizatie sau cu încalcarea dispozitiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lânga oprirea executarii lucrarilor, are obligatia de a dispune luarea masurilor necesare pentru încadrarea lucrarilor în prevederile autorizatiei, sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal.

(2)În vederea realizarii prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administratiei publice competenta sa emita autorizatia de construire/desfiintare are obligatia de a analiza modul în care constructia corespunde reglementarilor din documentatiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmând sa dispuna, dupa caz, mentinerea sau desfiintarea constructiilor realizate fara autorizatie sau cu încalcarea prevederilor acesteia.

(3)În situatia în care constructia realizata fara autorizatie de construire întruneste conditiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire în vederea intrarii în legalitate, în coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate "rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea structurii de rezistenta în stadiul fizic în care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate "securitatea la incendiu", numai dupa emiterea Acordului de mediu, în conditiile legii.

Reclamanții mai arată că imobilul in litigiu situat in Timisoara, ., evidentiat in Cf colectiva nr._-C1 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 6392) Timisoara nr. topo. 8934, reprezentand . si 2 etaje, avand 6 apartamente reprezinta o constructie in regie proprie fiind construit de catre 6 persoane fizice, respectiv A. D., GRUITA I., S. G., B. G., CIOMOCOS M. T. si S. M. S. care au infiintat in anul 1986 o asociatie de cooperare pentru construirea de locuinte proprietate personala, denumita “Asociatia Carpati”. Aceste aspecte rezulta din Actul de Constituire si Statutul Asociatiei “Carpati” anexate prezentei actiuni.

Asa cum rezulta din cartea funciara colectiva a imobilului podul reprezinta parte .> O parte dintre proprietarii initiali ai apartamentelor si-au instrainat dreptul de proprietate, astfel ca in prezent apartamentele intabulate in cartea funciara din imobil au urmatorii proprietari:

•reclamantii, B. G. si B. C. sunt proprietarii apartamentului cu nr. 6;

•paratii, A. D. si A. D. sunt proprietarii apartementului cu nr. 3;

•S. ADLABERT si S. R. sunt proprietarii apartementelor nr. 1 si nr. 5;

•TAROATA G. si sotia BASAG G. M. sunt proprietarii apartamentelor nr. 2 si nr. 4.

Pe langa aceste 6 apartamente intabulate, in fapt in podul imobilului mai exista 4 apartamente. Fiecare dintre proprietarii tabulari avand in proprietate cate unul din apartamentele din podul imobilului.

Mansardarea podului imobilului a fost inceputa aproximativ in anul 1989 in baza unei intelegeri verbale a proprietarilor apartamentelor de atunci, intelegere de altfel confirmata de catre martorii audiati in prezenta cauza, precum si de parati.

Cert este ca in prezent fiecare familie este proprietara unui apartament din podul imobilului. Niciunul din aceste apartamente nu este inscris in cartea funciara intrucat mansardarea podului a fost facuta in fapt, prin acordul partilor, dar in lipsa unei autorizatii de contruire.

Pentru a putea intabula in cartea funciara apartamentele de la mansarda si pentru ca aceste apartamente sa fie o constructii legale, trebuie sa existe acordul tuturor proprietarilor tabulari din imobil urmand ca la cererea acestora/sau a oricaruia dintre proprietari, dar cu acordul notarial al celorlalti proprietari sa se intocmeasca documentatia tehnica necesara, urmand ca ulterior sa se faca demersurile pentru obtinerea unui certificat de urbanism si autorizatiei de construire.

In acest context proprietarii apartamentelor din imobil, cu exceptia paratilor, s-au prezentat la notar exprimandu-si acordul notarial pentru mansardarea podului din imobilul situat in Timisoara, ., judetul Timis.

In incercarea rezolvarii acestui diferend pe cale amiabila reclamanții arată că i-au invitat pe parati in data de 11.10.2013 in vederea realizarii procedurii de informare privind avantajele medierii, insa acestia nu au dat curs acestei invitatii si nici nu au comunicat pana la data inregistrarii actiunii acordul notarial necesar.

Inca de la data introducerii actiunii reclamanții au considerat ca refuzul paratilor in a-si exprima acordul notarial in vederea mansardarii imobilului este nejustificat, acestia actionand cu rea-credinta. Aceasta rea-credinta a fost dovedita prin insasi atitudinea paratilor din cadrul prezentului litigiu.

Reclamanții arată că exista o inconsecventa in pozitia acestora vis-s vis de motivele care au determinat refuzul darii acordului pentru mansardare:

•initial, prin intampinarea formulata in cauza, acest refuz a fost motivat de aceea ca in realitate imobilul din . ar fi alcatuit din două corpuri de cladire, iar respectiva mansardare nu ii priveste, ei avand in proprietate apartamente care fac parte din alt corp de cladire; nu exosta niciun document din care sa rezulte ca in realitate vorbim de 2 corpuri de cladire, existand o singura carte funciara pentru intreg imobilul situat in Timisoara, ., judetul Timis;

•ulterior, prin raspunsul la interogatoriu si prin audierea martorilor din litigiu, s-a incercat sa se scoata in evidenta ca refuzul cu privire la mansardare este generat de modul in care este pozitionat, respectiv ca paratii ar fi impiedicati sa aiba acces in podul cladirii- asa cum reclamanții arată că au dovedit prin fotografiile depuse la dosar, precum si din declaratiile martorilor- fiecare apartament de la mansarda are acces in podul cladirii din interiorul apartamentului, mai mult paratii si-au si inchis o portiune din pod unde au depozitat diverse lucruri;

•prin concluziile expuse in solutionarea cauzei s-a incercat justificarea refuzului prin accea ca acordul proprietarilor trebuie exprimat ulterior obtinerii certificatului de urbanism, autorizatie de construire, avize ISU, ori niciuna dintre procedurile despre care fac vorbire paratii nu poate fi initiata in lipsa acordului notarial al tuturor proprietarilor din imobil pentru mansardare, singurul acord ce lipseste este cel al paratilor. Abia ulterior se fac demersuri pentru eliberarea certificatului de urbansim, autorizatiei de construire, se poate pune problema unei imposibilitati de obtinere a acestora sau a unor avize impuse de lege, rezultatul fiind in aceasta ipoteza o eventuala solicitare de demolare a apartamentelor de la mansarda venita din partea autoritatilor.

Prin întâmpinare, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora și excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea cererii și excepția inadimisibilității acțiunii, precum și respingerea ca neîntemeiată și nefondată a acțiunii.

Pârâții apreciază că refuzul lor de a-si da acordul pentru edificarea de către parați a mansardei la imobilul din Timisoara,. este justificat.

-reclamanții incearca prin aceasta sa isi "legalizeze"un abuz locativ, in sensul ca aceștia au spart zidul existent pe casa scării imobilului din Timisoara,. si au realizat o extindere ilegala a mansardei pe casa scării ,prin care pun in primejdie structura de rezistenta a imobilului, precum si fac imobilul vulnerabil la pericole cum ar fi cutremure si incendii fata de faptul ca s-a intervenit si la șarpanta. Aceasta stare de fapt rezulta si din interogatoriul reclamanților, dar si din depozitiie martorilor S. A. si S. R., astfel aceste construcții nelegale cauzează prejudicii privind rezistenta mecanica si stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea si mediul ori siguranța in exploatare.

-totodată in realizarea acestui abuz locativ ,reclamantii,au desființat conductele de branșament -apa si canalizare ale apartamentului nr.3 din imobil aparținând paraților A. D. si A. D..

-reclamanții nu au prezentat instanței nici un fel de documentație tehnica in vederea emiterii autorizației de construire d.t.a.t.c -întocmit de un proiectant autorizat care sa conțină date si stări de fapt reale si conforme cu cele existente,precum si un certificat de urbanism care sa impună o . condiții in ce privește lucrarea ce se dorește a fi autorizata.

-reclamanții nu au făcut dovada ca acest acord este necesar.

Anterior declanșării prezentului litigiu, parații au reclamat acest abuz locativ al reclamanților si intervențiile nelegale realizate la mansarda imobilului in Dosarul nr._/325/2013 al Judecătoriei Timișoara in realitate reclamanții dorind sa obtina in mod nelegal si injust acordul paraților cu privire la aceste lucrări care le creaza o vătămare si un discomfort in calitate de proprietari.

Potrivit dispozițiilor art. 27 din Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu denumirea marginala ,, Acordul vecinilor" stabilește la alin. 1 ca, acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentația tehnica pentru autorizarea executar lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut in anexa nr. 1 la Lege, este necesar in următoarele situații:

a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate - si numai daca sunt necesare masuri de intervenție pentru protejarea acestora;

b) pentru lucrări de construcții necesare in vederea schimbării destinației in clădiri existente;

c) in cazul amplasării de construcții cu alta destinație decât cea a clădirilor invecinate.

Se statuează ca, situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor in care, prin ridicarea unei construcții noi in vecinătatea imediata a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistenta mecanica si stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea si mediul ori siguranța in exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cota mai adânca decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de insorire (alin.2). Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) si c) corespund cazurilor in care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibilități intre funcțiunea preexistenta si cea propusa, atat in situația in care se aduc modificări de destinație a spatiilor in interiorul unei clădiri, cat si in situația in care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibila cu caracterul si funcționalitatea zonei in care urmează sa se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin implementarea unor funcțiuni incompatibile datorita zgomotului, circulației, degajării de noxe etc (alin. 3).

Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. si autorizația de construire/desființare, a masurilor de punere in siguranța a construcției preexistente rezultate in urma raportului de expertiza tehnica intocmit la comanda investitorului noii construcții (alin.4).

Acordul vecinilor este valabil numai in forma autentica (alin. 5). Refuzul nejustificat de a-si da acordul se constata de către instanța de judecata competenta, hotărârea acesteia urmând sa fie acceptata de către emitentul autorizației de construire/desființare in locul acordului vecinilor.

Astfel fiind, pârâții apreciază că nu sunt indeplinite nici una din conditiile legale pentru a se putea fi obligați a-si da acordul in vederea mansardarii imobilului.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul și proba testimonială.

Martorul Ș. R. propus de pârâți declară:

”Arăt că reclamanții B., prin construcțiile de amenajare a mansardei lor, au trecut peste casa scării care este comună și împiedică în acest fel accesul comun al celorlalți proprietari pe această scară comună în pod, acest pod fiind deasupra mansardei. Revin și arăt că noi proprietarii fiecare ne-am făcut acces din mansardele noastre către pod, deoarece nu am avut încotro; este o ușă care blochează accesul la scara comună și nu se poate trece, dar nu știu cine a pus ușa, pentru că noi ne-am mutat ulterior și ușa era deja pusă când ne-am mutat noi. Nu cunosc dacă pârâtul are sau nu are acces din mansardă la pod, pentru că nu ne vizităm. Precizez că locuiesc în imobil de după anul 2000. Nu am cunoștință de înțelegerile foștilor proprietari de dinainte de a mă muta eu. Nu cunosc împrejurările legate de construcțiile efectuate la mansardă de către reclamanți; suntem vecini buni, dar nu ne vizităm.

După modul în care familia A. locuiește în imobil, adică la etajul 1, iar eu locuiesc deasupra familiei A., în mod logic, aceștia nu au acces de la mansardă la pod prin casa scării care este blocată așa cum am arătat. Precizez că familia A. nu are acces la pod, dar la mansardă are.

Martorul Ș. A. propus de pârâți declară: ” Arăt că locuiesc la etajul 2, partea din față din imobilul în litigiu și am și mansardă deasupra. Nu cunosc planul imobilului și nu știu cui aparține fiecare părticică din mansardă, dar logic pare o continuare a casei scării acea mansardă a reclamantului, despre care însă nu pot să afirm că încurcă accesul celorlalți proprietari la casa scării. Casa scărilor care este comună tuturor apartamentelor este una singură și mai există una în spate, care însă aparține numai unui singur proprietar practic.

În imobil sunt două căi de acces identice și prin buna înțelegere a proprietarilor, s-a moștenit următoarea regulă: pe casa scării din față au acces trei proprietari, iar pe casa scării din spate are acces unul singur. Precizez că la momentul când m-am mutat eu, așa stăteau lucrurile.

Arăt că m-am mutat în acest imobil în jurul anului 2000-2001, iar așa cum am arătat, s-a „moștenit" ca stare de fapt și ca regulă, că ceea ce este deasupra imobilului se folosește de către cel care are apartamentul de sub. Nu este făcută dezmembrarea pe fiecare parte din mansardă.”

Martorul P. P.-I. propus de reclamanți declară: ”Arăt că la mansarda imobilului din litigiu sunt 3 apartamente. Un apartament aparține reclamantului, unul pârâtului și unul domnului S.. Precizez că am lucrat la doar partea de finisaje și nu la scara de acces și din câte îmi amintesc era compartimentat în 3. Nu am cunoștință dacă s-a întins vreun apartament peste casa scării, deoarece eu în 2003-2004 când am lucrat la imobil, era împărțit în 3. Eu nu am văzut la acel moment nimic întins peste casa scării.”

Martorul SĂRMĂȘANGRIGORE propus de către reclamanți declară: ”Arăt că am fost proprietarul unui apartament din imobilul în litigiu, noi am fost o asociație, ulterior eu am vândut, dar cunosc situația imobilului, în sensul că am cunoștință de faptul că acest imobil a fost mansardat. Mansarda, la data la care eu încă aveam în proprietate un apartament, era în apartenența a tuturor celor 4 proprietari, deci fiecare avea 1/4 parte. Reclamanții care stăteau la etajul 2 aveau dreptul la 1/4 din mansardă și la fel și pârâții, care stăteau la etajul 1, aveau dreptul tot la 1/4 din mansardă. Precizez că mansarda era construită în așa fel încât era o scară de acces la mijloc și peste fiecare apartament venea mansarda aferentă apartamentului. Ulterior nu știu cum și-au mai modificat. Precizez că eu împreună cu reclamantul B. ne-am ocupat de construcția acoperișului, lăsând în mod intenționat ferestre, pentru ca ulterior să se poată face mai ușor compartimentarea. Precizez că toți patru proprietari ne-am înțeles verbal că fiecare are dreptul doar la 1/4 din mansardă și fiecare poate folosi acea parte cum dorește.

Precizez că, la întrebarea pârâtului, în sensul că să se delimiteze câte mansarde ar fi peste apartamente, una sau două, eu apreciez că sunt 4, adică un sfert pentru fiecare apartament de care aparține această cotă de mansardă.

Imobilul a fost făcut pentru 4 familii. Familia care stătea la parter, în partea din spate, a mai făcut o intrare în casă, pentru a nu folosi casa scării comună. Domnul G. I., fostul proprietar de la apartamentul situat la parterul imobilului, cu vedere spre curtea interioară, în mod unilateral, fără să se consulte cu ceilalți, si-a făcut o cale de acces cu scară, dar nu pe exterior, ci în casă, pe interior pentru a putea să urce în acest fel la mansarda care îi aparține. Eu cât am locuit în acel imobil, timp de 10 ani, scara respectivă mergea de la parter la etajul 1.

Precizez că parțial scara respectivă, așa cum este făcut zidul, a luat un pic din interior din apartament, dar are și pe exterior parte înzidită și a fost folosită doar de respectivul proprietar. Eu nu am văzut ca reclamantul B., atunci când și-a amenajat mansarda, dacă și ce a luat din casa scării comună.”

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata formulata la data de 24.10.2013, reclamanții au solicitat instanței să constate refuzul nejustificat al paratilor in a-si da acordul in vederea mansardarii podului imobilului situat in Timisoara, ., judetul Timis, evidentiat in CF colectiva nr._-C1 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 6392)Timisoara nr. topo. 8934, si, in consecinta, sa pornunte o hotarare care sa tina loc de acord al paratilor in vederea mansardarii podului imobilului situat in Timisoara, ., judetul Timis, evidentiat in CF colectiva nr._-C1 (provenita din conversia pe hartie a CF nr. 6392)Timisoara nr. topo. 8934.

Prin întâmpinare, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive proprie și excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea cererii și excepția inadimisibilității acțiunii, precum și respingerea ca neîntemeiată și nefondată a acțiunii.

Instanța constată că, în mod netemeinic s-au invocat în întâmpinare apărări pe cale de excepție, respectiv: excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea cererii și excepția inadimisibilității acțiunii, existând un raport de cauzalitate și un deplin interes manifestat în raport cu pârâții, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, de principiu orice acțiune prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de acord, în cazul în care acesta este refuzat în mod abuziv, fiind perfect admisibilă dacă probele confirmă starea de fapt și de drept descrisă în cererea de chemare în judecată.

Respingând apărările pe cale de excepție, instanța a trecut la soluționarea cauzei pe fond din probele administrate în cauză, constatând că acțiunea reclamanților nu este întemeiată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În fapt, pârâții refuză de a-si da acordul pentru edificarea de către parați a mansardei la imobilul din Timisoara,..

În speță, reclamanții incearca prin aceasta acțiune sa legalizeze un abuz locativ, in sensul ca aceștia au spart zidul existent pe casa scării imobilului din Timisoara,. si au realizat o extindere ilegala a mansardei pe casa scării, prin care pot pune in pericol structura de rezistenta a imobilului, putând face fac imobilul vulnerabil la pericole cum ar fi cutremure si incendii fata de faptul ca s-a intervenit si la șarpanta.

Aceasta stare de fapt rezulta si din interogatoriul reclamanților, dar si din depozitiie martorilor S. A. si S. R.; aceste construcții nelegale cauzează prejudicii privind rezistenta mecanica si stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea si mediul ori siguranța in exploatare.

Instanța mai reține că reclamantii au desființat conductele de branșament -apa si canalizare ale apartamentului nr.3 din imobil aparținând paraților A. D. si A. D.; nu au prezentat instanței nici un fel de documentație tehnica in vederea emiterii autorizației de construire d.t.a.t.c -întocmit de un proiectant autorizat care sa conțină date si stări de fapt reale si conforme cu cele existente,precum si un certificat de urbanism care sa impună o . condiții in ce privește lucrarea ce se dorește a fi autorizată; reclamanții nu au făcut dovada ca acest acord este necesar.

Anterior declanșării litigiului, parații au reclamat acțiunea locativă areclamanților si intervențiile nelegale realizate la mansarda imobilului in Dosarul nr._/325/2013 al Judecătoriei Timișoara in realitate reclamanții dorind sa obtina in mod nelegal si injust acordul paraților cu privire la aceste lucrări care le creaza o vătămare si un discomfort in calitate de proprietari.

Instanța mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 27 din Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu denumirea marginala ,, Acordul vecinilor" stabilește la alin. 1 ca, acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentația tehnica pentru autorizarea executar lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut in anexa nr. 1 la Lege, este necesar in următoarele situații:

a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau in imediata lor vecinătate - si numai daca sunt necesare masuri de intervenție pentru protejarea acestora;

b) pentru lucrări de construcții necesare in vederea schimbării destinației in clădiri existente;

c) in cazul amplasării de construcții cu alta destinație decât cea a clădirilor invecinate.

În sensul celor de mai sus dezvoltate și reținute în baza probatoriului administrat și în temeiul dispozițiilor legale sus citate, instanța constată că nu sunt indeplinite nici una din conditiile legale pentru a putea fi obligați pârâții în a-si da acordul in vederea mansardarii imobilului, motiv pentru care va respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții B. G. și B. C. în contradictoriu cu pârâții A. D. și A. D..

În temeiul art. 451-453 Ncpc, va obliga reclamanții la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanții B. G., având CNP_ și B. C., având CNP_, ambii cu domiciliul procedural ales în Timișoara, .. 4, ., în contradictoriu cu pârâții A. D., având CNP_ și A. D., având CNP_, ambii cu domiciliul în Timișoara, ., .> Obligă reclamanții la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Timișoara.

Pronunțată în ședința publică din 09.12.2015.

PREȘEDINTE,	GREFIER,
A. L.	A. A.

Red. A.L/Tehnored. A.A./6 ex/4 .

← Obligaţie de a face. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria TIMIŞOARA		Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... →

Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria TIMIŞOARA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria TIMIŞOARA