Încheierea /2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 29.01.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Antonela
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI prin consilier juridic cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind recurentul-apelant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 29.01.2009 s-a depus prin fax o cerere din partea recurentului apelant prin care solicită judecarea cauzei în lipsă și amânarea pronunțării pentru depunerea concluziilor scrise. Anexat acestei cereri depune și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei civile pronunțate de Tribunalul București ca fiind temeinică și legală. Depune la dosar note scrise.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea recurentului apelant să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146.pr.civ.rap. la art. 260 alin 1.pr.civ urmează a,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de05.02.2009în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 05.02.2009.
CURTEA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive urmează a,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de12.02.2009în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de recurs cererii de recurs formulată de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 89 R
Ședința publică de la 12.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - - -
JUDECĂTOR - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 29.01.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și întrucât Curtea a avut nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 05.02.2009 și 12.02.2009 când în aceeași compunere a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Asupra recursului de față, deliberând, constată:
Prin cererea de apel înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă la data de 11.07.2007, apelantul a criticat Hotărârea nr. 329/24.10.2006 pronunțată de Comisia de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, ce a făcut obiectul dosarului nr.37/2006, privind respingerea cererii de înregistrare a mărcii individuale, verbală " ", cu nr. depozit M 2004 09579 din 08.11.2004, solicitând admiterea apelului, desființarea în tot a hotărârii apelate și înregistrarea mărcii individuale, verbală " " așa cum a fost formulată și precizată în Registrul Național al și eliberarea certificatului de înregistrare a mărcii.
Prin motivele de apel formulate, apelantul a arătat că în luna noiembrie 2004 formulat cererea de înregistrare marcă pentru denumirea " ", marcă ce a fost înregistrată sub nr. M 2004 09579 din 08.11.2004 în Registrul, cerere precizată pentru clasa de produse 43 - servicii de alimentație publică, hoteliere, închirieri temporare, rezervare hotel, motel, pensiuni, camping.
Prin decizia nr. - din 25.02.2005 s-a admis cererea de constituire a depozitului reglementar al mărcii " ", depozit ce a fost înscris în Registrul sub nr. 2004 09579/08.11.2004.
Cu ocazia examinării de fond a depozitului reglementar al mărcii, s-a emis avizul de refuz provizoriu nr. -.
Urmare a refuzului provizoriu nr. -, apelantul și-a precizat cererea în sensul că, în ceea ce privește opunerea mărcii Hotel Sud față de marca, s-a solicitat protecție pentru - pentru următoarea clasă de servicii: CL. 43 servicii de preparare și pregătire a hranei; servicii de servire a hranei și băuturii; închirierea (asigurarea) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente; cofetării. Referitor la elementul lipsit de caracter distinctiv, apelantul a declarat în mod expres prin precizarea făcută că nu revendică nici un drept exclusiv asupra sa, ci dorește protejarea mărcii verbale, în ansamblul ei.
Prin decizia de respingere nr. - s-a respins cererea de înregistrare a mărcii, deși aceasta a fost precizată conform prevederilor legale.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestație, ce a făcut obiectul dosarului nr. 37/2006, contestație ce a fost respinsă prin decizia nr. 329/24.10.2006 pe considerentul că între marca și marca anterioară Hotel Sud există risc de confuzie și risc de asociere pentru consumatorul de nivel mediu, întrucât între cele două mărci există asemănări din punct de vedere vizual și fonetic.
Referitor la asemănările din punct de vedere vizual, apelantul consideră că această afirmație nu subzistă, întrucât comparând cele două mărci se poate ușor observa că și Hotel Sud, nu sunt identice.
Mai arată apelantul că elementul comun pe care îl au ambele mărci, nu poate constitui un element de confuzie și nici nu poate determina un risc de asociere între cele două mărci din punct de vedere vizual.
În ceea ce privește asemănarea din punct de vedere fonetic, apelantul consideră că nici această afirmație nu subzistă, întrucât comparând cele două mărci, se poate observa că marca apelantului este formată din 5 cuvinte, respectiv 11 silabe, conținând 27 litere, din care 10 vocale și 17 consoane, în timp ce marca Hotel Sud este formată din 3 cuvinte, respectiv 6 silabe, conținând 13 litere, din care 6 vocale și 7 consoane.
Cu privire la anterioritate, apelantul înțelege să motiveze apelul pe considerentul că aceasta nu se încadrează în dispozițiile art. 3, lit. b din Legea nr. 84/1998, respectiv, nu a înregistrat și nici nu a depus pentru a fi înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (), anterior apelantului, o marcă verbală individuală
În ceea ce privește distinctivitatea, apelantul consideră că marca Hotel Sud nu a obținut distinctivitate raportat la întrucât între cele două locuri unde cele două mărci sunt aplicate există o distanță de aproximativ 360 km.
Pe aspectul similarității, apelantul apreciază că nu sunt îndeplinite cele două elemente pentru a se aplica această regulă, respectiv riscul de confuzie și riscul de asociere.
Cu privire la notorietatea mărcii Hotel Sud apelantul consideră că prin marca sa, nu s-ar aduce atingere în nici un fel mărcii Hotel Sud și nici nu ar beneficia pe nedrept de ea, având în vedere că segmentul de clientelă căruia i s-ar adresa cele două mărci este diferit.
În drept au fost invocate disp. art. 6 lit. c, art. 20 alin. 1 lit. f, art. 80 din Legea nr. 84/1998, art. 16-regula 16.
Intimata OSIM nu a formulat întâmpinare.
La dosarul cauzei au fost depuse, în fotocopie, înscrisurile ce au stat la baza emiterii Deciziei nr. 329/24.10.2006, de către Comisia de Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (), în dosarul nr. 37/2006.
Apelul declarat împotriva acestei decizii a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Prin decizia civilă nr. 1584 din 18.12.2007, Tribunalul a respins apelul ca nefondat, reținând prin motivare următoarele considerente:
În ceea ce privește motivele de apel, mărcile aflate în conflict: marca ce se dorește a fi înregistrată; (marcă verbală, solicitată pentru clasa 43) și marca opusă Hotel Sud nr. 52248 (marcă verbală, clasa 43), există asemănări vizuale și fonetice astfel încât riscul de confuzie incluzând și riscul de asociere pentru consumatorul de nivel mediu este foarte ridicat.
Astfel, mărcile au în comun elementul verbal dominant, celelalte elemente verbale SC, SRL Hotel și Sud, reprezintă termeni necesari, care indică natura societății cât și funcțiile serviciilor. Sunt termeni generici, întrucât desemnează categoria, specia, genul căreia îi aparțin, în cazul de față desemnându-se un tip de servicii. De asemenea, sunt termeni uzuali, întrucât fac parte din limbajul curent; consumatorii, revistele de profil și societățile specializate în întocmirea cercetărilor de piață utilizând frecvent acești termeni.
Din punct de vedere al serviciilor protejate, se reține faptul că serviciile din clasa 43 (servicii de alimentație publică, hoteliere, închirieri temporare, rezervare hotel, motel, pensiune camping), pentru care se solicită înregistrarea mărcii SC SRL, sunt similare cu cele protejate de marca opusă Hotel care are protecție pentru clasa 43 (servicii de asigurare a hranei și băuturi; servicii de restaurant, bar, servicii hoteliere; cazare temporară, rezervări pentru cazare temporară; închiriere spații pentru cazare și conferințe).
În ceea ce privește susținerile potrivit cărora mărcile aflate în conflict se deosebesc prin obiectul de activitate pentru care sunt folosite acestea, astfel, Hotel Sud are ca principal obiect de activitate desfășurarea de servicii hoteliere în timp ce SC SRL are ca principal obiect de activitate desfășurarea de activități de alimentație publică printr-un lanț de baruri, cluburi și cofetării, precum și susținerile potrivit cărora mărcile în conflict nu sunt identice nici din punct de vedere al regiunii în care sunt utilizate, sunt lipsite de relevantă pentru motivul că, o marcă înregistrată are protecție pe întreg teritoriul României.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs, titular al cererii de înregistrare, solicitând desființarea în tot a deciziei civile nr.1584/18.12.2007, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr- și, pe fond, să se dispună înregistrarea mărcii individuale, verbală " RESTAURANT " așa cum a fost ea formulată și precizată în Registrul Național al și eliberarea certificatului de înregistrare a mărcii.
În ceea ce privește opunerea mărcii HOTEL SUD față de marca RESTAURANT RL. recurentul susține că a adus argumente în sensul că:
1. precizat clasa de servicii și/sau produse în sensul că a limitat serviciile și a solicitat protecție pentru RESTAURANT pentru următoarea clasă de servicii - Servicii de preparare și pregătire a hranei; Servicii de servire a hranei și băuturii; Închirierea (asigurarea) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente;.
2. Referitor la elementul ținând de lipsa caracterului distinctiv al elementelor verbale RESTAURANT, a declarat în mod expres prin înscrisul mai sus menționat că nu revendică un drept exclusiv, ci dorește protejarea mărcii verbale individuale RESTAURANT RL. în ansamblul ei.
Astfel, prin precizările mai sus menționate, consideră că a adus suficiente argumente pentru a înlătura orice impediment care s-ar fi putut opune înregistrării mărcii individuale, verbale RESTAURANT RL.
Prin decizia de respingere nr.- înregistrată la Registratura. sub nr.-/24.11.2005 se aduc unele și aceleași argumente ca și prin avizul de refuz provizoriu nr.-, înregistrat în registratura generală a sub nr.-/31.08.2005, în vederea respingerii cererii de înregistrare a mărcii.
Astfel, deși cererea a fost precizată conform dispozițiilor legale, nu au fost luate în considerare nici una din lămuririle aduse de recurent în vederea obținerii avizului favorabil în vederea înregistrării mărcii RESTAURANT RL.
Împotriva deciziei de respingere mai sus menționate recurentul susține că a formulat contestație, ce a făcut obiectul dosarului nr. 37/2006 prin care a extins explicațiile referitoare la cererea de înregistrare a mărcii " RESTAURANT ".
Contestația a fost respinsă de Comisia Mărci pentru următoarele considerente:
Între marca " RESTAURANT SR." și marca anterioară "HOTEL SUD" există risc de confuzie și risc de asociere pentru consumatorul de nivel mediu, întrucât între cele două mărci există:
- asemănări din punct de vedere vizual;
- asemănări din punct de vedere fonetic.
Împotriva deciziei de respingere nr.- înregistrată la Registratura. sub nr.-/24.11.2005, a formulat apel ce a format obiectul dosarului nr- apel ce i-a fost respins de Tribunalul București - Secția IV Civilă prin decizia nr.1584/18.12.2007.
Prin decizia Tribunalului Bucureștis -a reținut de către respectiva instanță faptul că:
1.între RESTAURANT L și HOTEL SUD există asemănări vizuale și fonetice astfel încât riscul de confuzie incluzând și riscul de asociere pentru consumatorul de nivel mediu este foarte ridicat.
2.între RESTAURANT L și HOTEL SUD există similaritate din punct de vedere al serviciilor protejate.
Referitor la asemănările din punct de vedere vizual si fonetic recurentul consideră că în mod netemeinic și nelegal Tribunalul Bucureștia reținut că cele două denumiri ar fi similare din punct de vedere vizual și fonetic.
În opinia sa, marca RESTAURANT raportat la marca HOTEL SUD nu este,o marcă identică sau similară, înregistrată în România pentru produse sau servicii identice sau similare" (așa cum prevede art.15 alin.2 lit. a din nr.HG833/1998), întrucât:
Din simpla comparație a acestora se poate observa faptul că " RESTAURANT " și "HOTEL SUD" nu sunt identice, nici măcar similare.
Astfel, la prima vedere și la prima auzire a celor două denumiri RESTAURANT L și HOTEL SUD, consumatorul de nivel mediu ar trebui să facă asociere între acestea.
Însă la multitudinea de denumiri care există pe piață în nici un caz acest consumator nu va asocia cele două denumiri și cu atât mai puțin nu va considera ca ambele au aceeași sursă.
În momentul în care consumatorul de nivel mediu ar beneficia de serviciile furnizate de RESTAURANT (respectiv restaurant, cofetărie) în nici un caz nu ar crede că se află în HOTEL SUD (ale cărui servicii prestate în principal sunt cele hoteliere așa cum de altfel rezultă și din denumirea protejata).
Elementul comun," pe care îl au ambele mărci nu poate constitui un element de confuzie și nici nu poate determina un risc de asociere între cele două mărci din punct de vedere vizual, întrucât în cazul " RESTAURANT " elementul ocupă poziție principală, fiind la începutul expresiei a cărei protecție se solicită și este urmată de elementul "RESTAURANT ", în timp ce în cazul "HOTEL SUD" elementul ocupă poziție secundară, fiind în mijlocul expresiei protejate.
De asemenea, RESTAURANT este denumirea unei societăți comerciale care își desfășoară activitatea pe raza Municipiului
HOTEL SUD așa cum reiese și din denumirea protejată este specific sudului țării (respectiv Stațiunii, județul C).
Astfel, conform X (Editura, B, 1998):
- termenul "RESTAURANT" este un substantiv comun de genul neutru, care definește "Unitatea de alimentație publică care prepară în bucătăria proprie mâncăruri și le desface contra cost, împreună cu băuturi, în săli de mese special amenajate; local în care se-află o astfel de unitate",
- termenul "HOTEL" este un substantiv comun de genul neutru care definește "clădirea mare cu multe camere mobilate, care se închiriază de obicei cu ziua".
Din punct de vedere grafic, printr-o simplă suprapunere a celor două mărci se va putea observa că acestea nu sunt susceptibile de confuzie tocmai datorită termenilor pe care îi conțin.
Referitor la asemănările din punct de vedere fonetic consideră că această afirmație nu subzistă întrucât comparând cele două mărci se poate ușor observa că RESTAURANT SRL este format din 5 cuvinte, respectiv 11 silabe, conținând 27 litere, din care 10 vocale și 17 consoane, în timp ce marca HOTEL SUD este formată din 3 cuvinte, respectiv 6 silabe, conținând 13 litere, din care 6 vocale și 7 consoane.
Referitor la similaritate, recurentul consideră că nu sunt îndeplinite cele două elemente pentru a se aplica această regulă, respectiv:
- nu există risc de confuzie între cele două mărci.
Pentru RESTAURANT domeniul se referă la Servicii de preparare și pregătire a hranei; Servicii de servire a hranei și băuturii; Închirierea (asigurarea) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente; printr-un lanț de baruri - cluburi - cofetării și nicidecum la "Servicii de asigurare a hranei și băuturii, servicii de restaurant, bar, servicii hoteliere; cazare temporară, rezervări pentru cazare temporară; închiriere spații pentru cazare și conferințe"
De asemenea, nici locațiile în care mărcile își produc efectele nu sunt identice, dat fiind faptul că RESTAURANT are acoperire teritorială doar în Mun. B iar HOTEL SUD se află în, Jud.
Astfel, nu există riscul de confuzie a sursei produselor pentru a căror protecție s-a înregistrat marca RESTAURANT, și nici riscul de asociere între cele două mărci nu subzistă.
Nu există nici similaritate de denumire, de unde lipsa riscului de confuzie, cu atât mai mult cu cât din punct de vedere semantic cele două mărci nu au același înțeles.
De asemenea, invocând ca și precedent judiciar, cauza SABEL BV companie olandeză c/a AG - companie germană, privind înregistrarea mărcii SABEL (verbală cu element figurativ, o felină), căreia i s-a opus marca anterioară a companiei (exclusiv figurativă, tot o felină), recurentul citează din considerentele hotărârii: "Curtea de Justiție a Comunităților Europene de la Luxemburg pentru interpretarea art.4(1) (b) din Directiva nr.89/104//21.12.1988 a stabilit: criteriul "probabilității de confuzie care include probabilitatea de asociere" conținut de art.4(1)(b)(. ) trebuie interpretat în sensul că simpla asociere pe care publicul ar putea să o facă între două mărci, ca rezultat al conținutului lor semantic analog, nu este prin ea însăși suficientă pentru a se concluziona că există o probabilitate de confuzie în înțelesul acestei prevederi legale. "
- nu există risc de asociere între cele două mărci.
Astfel, din cele două denumiri publicul poate să constate că piețele pe care se folosesc cele două mărci nu sunt identice, una referindu-se la piața din B, cealaltă referindu-se la piața din
Astfel, riscul de asociere între cele două mărci nu subzistă, având în vedere că nu au aceeași sursă.
În ceea ce privește consumatorii, aceștia în momentul în care vor primi vreo factură sau vor încheia un contract cu societatea aparținându-i recurentului, de la început vor putea observa ca C RESTAURANT L este o societate comercială cu sediul în Mun. B, care își desfășoară activitatea încă din 1998, fără a putea să facă asocierea cu marca HOTEL SUD.
Raportat la cele mai sus menționate, condiția de anterioritate nu ne poate fi opusă, între cele două mărci neexistând nu numai identitate, nici măcar similaritate (așa cum prevede art.15 alin.3 din nr.HG833/1998).
Referitor la protecția pe întreg teritoriul României mărcii înregistrate, susține că pentru a-i putea fi opusă o marcă pe teritoriul României, aceasta trebuie să fi fost anterioară denumirii a cărei protecție a solicitat-
În cazul de față, în mod eronat instanța de judecată a interpretat și a aplicat dispozițiile art.6 din Legea nr.84/1998.
În cazul HOTEL SUD nu poate fi vorba de anterioritate.
nu a înregistrat și nici nu a depus pentru a fi înregistrată la. anterior recurentului, o marcă verbală individuală " RESTAURANT ".
De altfel, titularul mărcii HOTEL SUD nu deține în mod exclusiv dreptul de utilizare a elementului, cu atât mai mult cu cât în Registrul Național al în acest moment sunt înregistrate si coexista pe piață un număr impresionant de mărci formate din elementul unic sau în asociere cu alți termeni, pentru diferite clase de produse sau servicii, citând în acest sens următoarele mărci:
- ZIARUL - depozit nr. M 2003 01318, nr. marcă -;
- COMMUNICATION - depozit nr. M -, nr. marcă -;
- MEDIA B, CINE ÎN ROMÂNIA - nr. marcă -;
- - nr. marcă 2R-
- - nr. marcă -
- combinată + cap de fată - nr. marcă -
- - nr. marcă -
- MEDIA - nr. marcă: -
precum și altele.
În aceste condiții, în opinia recurentului, nu există argumenete pentru a se reține existența unei confuzii între mărcile HOTEL SUD și RESTAURANT
Referitor la distinctivitate
Referindu-se la faptul că în ciuda elementelor, RESTAURANT, și din întreaga expresie RESTAURANT, simpla utilizare a cuvântului poate crea confuzie în rândul consumatorilor de nivel mediu, care ar putea considera RESTAURANT are aceeași origine cu HOTEL SUD, recurentul consideră că marca HOTEL SUD nu a obținut distinctivitate raportat la RESTAURANT întrucât între cele două locuri unde cele două mărci sunt aplicate există o distanță de aproximativ 360 km.
În plus, marca C RESTAURANT L este denumirea unei societăți care nu are nici o legătură cu vreo marcă de hotel, nici măcar în obiectul de activitate.
Astfel, nu rezultă posibilitatea să se nască în conștiința clientelei riscul de confuzie, în sensul că în momentul în care va intra în B într-una din cofetăriile sau în vreunul din restaurantele societății C RESTAURANT, la poalele, aceasta va crede că se află în HOTEL SUD pe malul Mării Negre.
Referitor la notorietatea mărcii HOTEL SUD
HOTEL SUD face parte din multitudinea de hoteluri cu denumirea de care își desfășoară activitatea pe malul mării. În momentul în care consumatorul va căuta un hotel, nu va solicita HOTELUL SUD pentru denumirea sa, ci pentru că va asocia acest hotel cu serviciile de cazare bune pe care le oferă.
Prin marca a cărei înregistrare a solicitat-o, recurentul nu consideră că s-ar aduce atingere în nici un fel mărcii HOTEL SUD și nici nu ar beneficia pe nedrept de ea.
de clientelă căruia i s-ar adresa cele două mărci este diferit. Astfel clientela recurentului este formată din cei care preferă muntele, iar clientela aferentă HOTEL SUD este formată din cei care preferă marea.
De asemenea, nici de vreun prejudiciu nu poate fi vorba dat fiind că de 10 ani de activitate, firma condusă de recurent este cunoscută în B ca fiind o firmă care își desfășoară activitatea cu respectarea legii.
Referitor la faptul că: "marca este aplicată unor produse sau servicii identice sau similare" recutrentul înțelege să facă următoarele mențiuni:
Dacă marca HOTEL SUD este protejată pentru cls. 43 "Servicii de asigurare a hranei și băuturii; servicii de restaurant,bar; servicii hoteliere; cazare temporară, rezervări pentru cazare temporară; închiriere spații pentru cazare și conferințe", recurentul a solicitat protecția pentru marca RESTAURANT pentru cls.43 "Servicii de preparare și pregătire a hranei; Servicii de servire a hranei și băuturii; Închirierea (asigurarea) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente; cofetării."
Astfel, nu a solicitat protecția mărcii pentru servicii hoteliere; cazare temporară, rezervări pentru cazare temporară; închiriere spații pentru cazare.
În ceea ce privește serviciile de asigurare a hranei și băuturii; servicii de restaurant, bar; închiriere de spații pentru conferințe, pentru care marca HOTEL SUD are protecție, consideră că nu sunt identice cu cele solicitate pentru marca RESTAURANT întrucât recurentul urmărește asigurarea protecției pentru Servicii de preparare și pregătire a hranei; Servicii de servire a hranei și băuturii; Închirierea (asigurarea) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente;.
Serviciile de asigurare a hranei, care nu se referă în mod clar la servicii de preparare, pregătire și servire a mesei, serviciile de restaurant, bar, protejate pentru marca HOTEL SUD sunt adiacente activității hoteliere care este activitatea principală.
În cazul RESTAURANT, serviciile de preparare și pregătire a hranei, de servire a hranei și băuturii, serviciile specifice activității de cofetărie sunt obiect principal al activității, sunt activități principale pentru utilizator.
De asemenea serviciul de închiriere de spații pentru conferințe protejat pentru marca HOTEL SUD nu este o activitate similară cu cea privind serviciul de închiriere (asigurare) de spații pentru reuniuni și diferite evenimente solicitat a fi protejat pentru RESTAURANT, în sensul că substantivul conferință se referă potrivit la "expunerea făcută in public asupra unei teme din domeniul științei, artei, politicii, etc. cu intenția de a informa, de a instrui, de a omagia etc.", în timp ce substantivul reuniune se referă potrivit la "Întâlnire a unui grup de persoane, întrunire, adunare" fără a avea un scop anume, numai pentru plăcere (ex. nunți, botezuri etc.).
Raportat la cele mai sus menționate, se susține prin recursul declarat că nu există un risc de confuzie pentru public între marca HOTEL SUD și RESTAURANT, nici măcar riscul de asociere cu marca HOTEL SUD, având în vedere că:
- nu există identitate sau similaritate de denumire între cele două;
- nu există similaritate de obiect;
- nu există similaritate de regiune, HOTEL SUD fiind aplicată în României în timp ce RESTAURANT RL. este utilizată în centrul țării.
OSIM a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată recursul ca nefiind fondat, potrivit celor ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art. 6 lit. c pe baza cărora Comisia de reexaminare Mărci din cadrul OSIM a reținut existența unui moitiv relativ de refuz,,o marcă este refuzată la înregistrare, dacă. este similară cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu marca anterioară".
Analiza efectuată de recurent în aprecierea inexistenței unei similarități a mărcii verbale individuale pentru care a solicitat înregistrarea, RESTAURANT RL" cu marca anterioară opusă, HOTEL SUD, face abstracție de considerentele deciziei pronunțate în reexaminare și cele ale instanței de apel, potrivit cărora similaritatea celor două mărci se apreciază exclusiv din perspectiva elementului verbal comun, care este, celelalte elemente verbale ce compun mărcile fiind, astfel cum a și declarat recurentul, lipsite de distinctivitate.
Argumentele ținând de topica în cadrul căreia, în conținutul celor două mărci se poziționează elementul verbal comun și identic, nu poate fi reținut, câtă vreme acest element reprezintă, astfel cum s-a mai arătat și singurul element distinctiv, astfel încât în oricare din variantele de topică a cuvintelor ce compun cele două mărci, elementul comun își păstrează aceeași valoare, de a conferi sau nu distinctivitate, în sensul dispozițiilor art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998.
Din perspectiva elementului comun, argumentele recurentului au în vedere considerente ce țin de aprecierea acestuia ca fiind un element slab, lipsit distinctivitate, numai astfel putându-se explica existența unor numeroase mărci având acest element verbal comun.
O asemenea analiză nu se impune însă a fi făcută în cadrul recursului de față, avănd în vedere că marca anterioară a fost înregistrată, element în raport de care se prezumă îndeplinirea, la momentul înregistrării, a tuturor condițiilor prevăzute de art. 5 din lege, care reglementează motivele absolute de refuz, între care și lipsa caracterului distinctiv.
Criticile recurentului privesc aspectele ținând de distinctivitatea celor două mărci fără a face acea legătură necesară în procesul de comparare, ținând de existența sau nu a unei identități sau similarități, între produsele și serviciile pentru care se urmărește protecția.
Din această perspectivă, în cauză nu interesează existența unei mărci anterioare cum ar fi, spre exemplu, din cele enumerate de recurent,ZIARUL ", deoarece între o marcă ce protejează activități din domeniul editurii, al publicațiilor și marca solicitată la înregistrare nu există îndeplinită condiția ca marca să fie destinată a se aplica unor produse sau servicii identice sau similare, ca motiv relativ de refuz.
În schimb, astfel cum în mod corect s-a reținut și prin Hotărârea, precum și în apel, această similaritate a produselor și serviciilor subzistă în ceeace privește categoria de servicii căreia îi este destinată marca solicitată a fi înregistrată, comparativ cu marca înregistrată.
Argumentele aduse de către recurent în a respinge această constatare, privitoare la existența similarității între produsele și serviciile cărora le sunt destinate cele două mărci sunt, chiar și din modul în care au fost expuse, contrare înțelesului obișnuit al termenilor folosiți, distincțiile pe care le face recurentul, cum ar fi între,servicii de preparare, pregătire și servire a mesei" și, respectiv,servicii de restaurant, bar", Curtea negăsind, cel puțin din perspectiva unui motiv de nelegalitate, în cadrul căruia să se poată analiza aceste susțineri, suficiente temeiuri.
Pe de altă parte, ceeace este semnificativ în cauză, reținut prin hotărâre și în apel, este încadrarea produselor și serviciilor pentru care se asigură protecția, în aceeași clasă de produse și servicii, respectiv cls. 43 care, în esență, cuprinde toate serviciile din cele pe care în mod uzual le oferă atât un hotel cât și un restaurant service.
în acest context, marca pentru care s-a cerut înregistrarea și cea opusă este susceptibilă, în sensul art. 6 lit. c din Legea nr. 84/1998, de a crea în rândul publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere pe care acesta ar putea să-l facă între firmele ce utilizează, pe teritoriul României, același element verbal, în legătură cu servicii similare.
Distanța din punct de vedere geografic între locul în care produsele și serviciile sunt identificate prin marca HOTEL SUD și cele identificate prin marca, RESTAURANT RL" este nu numai lipsită de relevanță, în raport de principiul teritorialității mărcii, din punct de vedere teritorial marca opusă fiind apărată, în baza acelorași dispoziții ale legii, pe întreg teritoriul țării, cât și nesemnificativă, în contextul activităților comerciale în legătură cu care cea dintâi marcă este protejată, activitate comercială care oricând poate fi extinsă, putând cuprinde chiar și aceeași zonă geografică la care se raportează recurentul.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că din analiza motivelor de recurs nu poate fi reținută incidența nici unui motiv de nelegalitate a hotărârii apelate, care să se încadreze în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pe temeiul căruia acesta a fost promovat, astfel încât recursul urmează a fi respins, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-apelant împotriva deciziei civile nr.1584/A din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință în ședință publică, azi, 12.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Tehred..
2 ex/31.03.2009
Jud. Fond TB 4
,
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Melania Stanciu, Antonela
