Acordare daune interese (art 580 ind.3 alin.2 cpc). Decizia 11/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 11
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile numărul 899 din 18.06.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul asistat de avocat, consilier juridic pentru intimații Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice I și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, procuror în calitate de reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-au depus prin serviciul de registratură înscrisuri de către apelant, cu duplicat.
Interpelat, apărătorul apelantului arată că înscrisurile depuse la dosar vizează fondul litigiului.
Se înmânează duplicatul înscrisurilor reprezentantului intimaților.
Procuror arată că va lua cunoștință de conținutul înscrisurilor de la dosar.
Raportat la obiectul acțiunii, apelantul a invocat la instanța de fond și la instanța de apel că a fost cercetat de poliție, de parchet iar avocatul său nu l-a apărat.
Avocat precizează că, în urma unor erori judiciare apelantului i s-a desfăcut contractul de muncă în baza literei i, creându-i-se astfel un prejudiciu. judiciare au constat în faptul că deși a fost scos de sub urmărire penală în conformitate cu dispozițiile articolului 10 litera c și litera b Cod procedură penală, având în vedere și rezoluția de scoatere de sub urmărire penală în temeiul articolului 10 litera b indice 1 Cod procedură penală, s-a greșit mult în soluționarea cauzelor. de producerea prejudiciului sunt poliția, parchetul, instanțele de judecată, precum și avocatul care nu l-a apărat pe apelant. Temeiul juridic îl reprezintă prevederile articolului 998 Cod civil.
Instanța pune în discuția părților excepția privind calitatea procesuală a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Avocat arată că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală, această excepție a fost invocată și la prima instanță de Ministerul d e Finanțe și în mod corect a fost respinsă. Precizează că, în conformitate cu prevederile articolului 96 alineatul 1 din Legea numărul 303/2004 statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare și în raport de dispozițiile articolului 998 cod civil Statul Român are calitate procesuală.
În ceea ce privește excepția invocată, consilier juridic solicită admiterea acesteia, nu este obligatoriu ca Statul Român să fie chemat în judecată în pricinile în care se invocă drept temei juridic dispozițiile articolele 998-999 Cod civil.
Procuror arată că participă în cauză potrivit articolului 45 alineatul 2 din Codul d e procedură civilă având în vedere că se contestă acte emise de procuror, dar dispozițiile articolului 998 Cod civil nu prevăd obligativitatea participării procurorului. Precizează că reclamantul-apelant a fost scos de sub urmărire penală, s-a folosit de toate căile de atac.
Mai arată că a fost verificată și de instanță. incidența articolelor 278 și 278 indice 1 Cod procedură penală. Reclamantul a avut calea unei acțiuni civile, aceasta trebuia să se îndrepte împotriva angajatorului. Toate acțiunile civile formulate de reclamant au fost respinse de instanța de judecată. Acesta a solicitat și daune respinse prin sentința numărul 588/16.04.2008, dacă se ia în considerare această decizie ar opera autoritatea de lucru judecat.
Consideră că Statul Român nu are calitate procesuală, astfel că reclamantul-apelant nu poate pretinde despăgubiri nici de la procuror nici de la judecător, angajatorul fiind cel responsabil. Acțiunea civilă formulată în acest sens a fost respinsă.
Avocat arată că apelantul invocă faptul că la instanța de fond a avut drept apărător pe avocatul ce nu l-a apărat. Critica privind neapărarea a fost invocată în apel și nu la prima instanță.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, referitor la sentința numărul 588/2008, avocat arată că instanța a respins în mod greșit acțiunea, motivarea instanței s-a bazat pe ordonanța procurorului de pe lângă Judecătoria Iași potrivit căreia apelantul ar fi fost scos de sub urmărire penală conform articolului 10 litera Cod procedură penală. Acesta este motivul pentru care s-a respins acțiunea și apreciază că nu există autoritate de lucru judecat.
Consilier juridic solicită respingerea excepției.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea înregistrată la ribunalul Iași, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor spre a se dispune prin hotărâre judecătorească, obligarea acestuia la plata sumei de 3.000.000.000 lei RON de despăgubiri.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat faptul că a fost victima unei erori judiciare, fiind cercetat penal în cursul anului 2004, fapt care a condus la înlăturarea sa abuzivă de la locul de muncă unde își exercită atribuțiile ca pompier.
În drept au fost invocate prevederile art. 998 - 999 Cod civil.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 899 din 18.06.2008, a respins acțiunea promovată de reclamantul în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, potrivit actelor depuse la dosar de reclamant (filele 9-14), a avut calitatea de învinuit în dosarul nr. 6184/P/2001, soluționat inițial prin Ordonanța din 22.11.2004 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.500.000 lei ROL pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 Cod penal; în urma plângerii formulate de, primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iașia infirmat ordonanța și a dispus reluarea cercetărilor.
Cercetările penale au fost finalizate la 18.04.2005 când s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui, în baza art. 249 Cod procedură penală cu referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală, cu motivarea că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Astfel după cum s-a reținut în rezoluția din 27.04.2006dată în dosarul nr. 7693/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași (filele 17-18) pe timpul derulării cercetărilor penale, angajatorul SA i-a suspendat contractul de muncă reclamantului, în condițiile date acesta nebeneficiind de plata drepturilor salariale.
Prin acțiunea de față, reclamantul a invocat ca prejudiciu produs înlăturarea abuzivă de la locul de muncă, însă, în litigiile care au ca obiect despăgubiri pentru prejudicii create prin erori judiciare răspunderea revine Statului conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 303/2004. Potrivit alin.6 al aceluiași text, pentru repararea prejudiciului persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
În raport de aceste prevederi s-a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român este neîntemeiată.
În ce privește prejudiciul invocat de reclamant, s-a reținut că suspendarea raporturilor de muncă nu a fost dispusă, nici de organele de urmărire penală și nici de instanța de judecată, ci de către angajator. În ce privește încetarea raporturilor de muncă, reclamantul nu a produs nici o dovadă cu privire la condițiile în care a operat aceasta și de altfel, nu a făcut nici o precizare în acest sens. Atât în ce privește suspendarea, cât și desfacerea contractului de muncă, acestea reprezintă instituții reglementate de dreptul muncii astfel încât eventualele măsuri dispuse în acest sens puteau fi contestate în condițiile stabilite de Codul Muncii, care conține prevederi și cu referire la repararea eventualelor prejudicii ce decurg din luarea nelegală a acestor măsuri de către angajator.
În acest context nu se poate reține existența unui fapt ilicit cauzator de prejudicii care să atragă răspunderea pârâtului conform art.96 din Legea nr. 303/2004.
a declarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, el susține că, în toamna anului 2004, sistemul judiciar din România a comis abuz în serviciu în formă continuată în ceea ce-l privește, nefiind vorba despre erori judiciare în cauză.
apelantul că, prin sentința civilă nr. 119, pronunțată în dosarul nr. 7564/2004, a fost supus la muncă forțată de către instanța de judecată pe baza unui contract de muncă nul de drept. Apelantul învederează că, la data de 20.09.2004, polițistul Gh. l-a anchetat abuziv, iar procurorul l-a acuzat de comiterea unei infracțiuni fără a aplica cu strictețe dispozițiile Codului d e procedură penală.
A mai susținut apelantul că avocatul, cu rea credință, nu a formulat și prezentat apărări în favoarea sa în fața instanței.
Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Intimatul arată că cercetările penale efectuate împotriva apelantului au fost finalizate prin rezoluția din 27.04.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași prin care s-a dispus scoaterea acestuia de sub urmărire penală, conform art. 10 lit. c Cod procedură penală, motivat de împrejurarea că fapta nu a fost comisă de către.
Mai mult, intimatul a susținut că simpla afirmație referitoare la existența unui prejudiciu nu îndreptățește reparația prin echivalent bănesc, atât timp cât nu se administrează un probatoriu a demonstra că daunele solicitate sunt cele potrivite, sub aspectul cuantumului, cu paguba invocată și, mai ales, că, prin hotărârea evocată, s-a produs un prejudiciu.
La termenul de judecată din 26.09.2008, apelantul a solicitat acordarea de ajutor public judiciar constând în scutirea de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar și desemnarea unui avocat din oficiu.
La același termen de judecată, apelantul a precizat că temeiul juridic al pretențiilor pe care le-a formulat îl constituie prevederile art. 998 Cod civil, deoarece în cauză, nu este vorba de o eroare judiciară a organelor judiciare, ci de o atitudine culpabilă a acestora.
La termenul de judecată din 8.01.2009, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar și, în temeiul art. 15 din nr.OUG 51/2008, a scutit apelantul de plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de 1500,15 RON și a timbrului judiciar de 5 RON.
În temeiul art. 68 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, cererea de ajutor public judiciar prin desemnarea unui avocat din oficiu a fost înaintată spre soluționare Baroului de Avocați I, aceasta fiind soluționată în sensul admiterii.
În ședința publică din 9.01.2009, apărătorul apelantului a precizat că temeiul daunelor suferite de apelant îl constituie art. 998 Cod civil și a solicitat proba cu înscrisuri pentru dovedirea acestor daune.
La termenul de judecată din 23.01.2009, instanța, din oficiu, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu privire la excepția invocată, apelantul a susținut că, potrivit art. 96 alin. 1 din Legea nr.303/2004, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare și, în raport de dispozițiile art. 998 Cod civil, el are calitate procesuală pasivă.
Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive este întemeiată, deoarece nu este obligatoriu ca el să fie chemat în judecată în pricinile întemeiate pe art.998 Cod civil.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI apreciază că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă și, atât timp cât apelantul a fost scos de sub urmărire penală, el nu poate solicita despăgubiri nici de la procuror, nici de la judecător, ci de la angajator.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa invocat și excepția autorității de lucru judecat, raportat la sentința civilă nr. 588 din 16.04.2008 a Tribunalului Iași.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile părților, de ansamblul materialului probator și de prevederile legale incidente, Curtea reține că apelul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispoziției înscrise în art. 129 al. 6 Cod procedură civilă, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
În prezenta cauză, reclamantul -intimat a investit tribunalul cu o acțiune civilă prin care a solicitat obligarea Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, la plata sumei de 3.000.000.000 lei RON, cu titlu de despăgubiri.
La termenul de judecată din 16.04.2008, a învederat tribunalului că temeiul juridic al pretențiilor formulate îl constituie art. 998 Cod civil, iar în același sens, a depus și precizări scrise (fila 41 dosar fond).
Însă, tribunalul a respins acțiunea reclamantului, motivându-și soluția pe dispozițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004.
Procedând în acest fel, tribunalul a schimbat cauza cererii de chemare în judecată, contrar principiului disponibilității în procesul civil ce a fost instituit prin art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă.
Raportat la soluția instanței de fond, Curtea reține că este în imposibilitate de a soluționa excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepție ce a fost invocată avându-se în vedere tocmai fundamentul juridic al pretențiilor formulate - art. 998 Cod civil -deoarece, s-ar ajunge în situația ca instanța de apel să analizeze direct în calea de atac a apelului pretențiile reclamantului -apelant întemeiate pe art. 998 Cod civil, pretenții ce nu au fost analizate de către tribunal.
Astfel, reclamantul -apelant ar fi prejudiciat de un grad de jurisdicție.
Având în vedere că tribunalul a analizat pretențiile reclamantului -apelant în raport de un alt temei juridic decât cel indicat de acesta, hotărârea este nelegală.
În baza art. 297 alin. 1 teza I Cod procedură civilă se va admite apelul declarat de reclamant, se va desființa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Iași.
Cu ocazia rejudecării cauzei, se vor avea în vedere atât excepțiile invocate în apel, cât și celelalte critici formulate de prin motivele de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.899 din 18.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o desființează.
Trimite cauza la ribunalul Iași spre rejudecare.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi -23.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
18.02.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru
