Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1052/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR.1052/R-CM
Ședința public din 01 Iunie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu judector
Judector: - -
Judector: -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanții, G, G, - moștenitori ai lui, A, G, G, toți cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedur la Parchetul de pe lâng Tribunalul Arge ș, Bulevardul -, nr.47, județul A, împotriva sentinței civile nr.47/F-CM din 30.09.2008, pronunțat de Curtea de Apel Pite ști, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL PUBLIC PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL PITE ȘTI, cu sediul în P,-, județul A, PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL ARGE, cu sediul în P,-, județul A și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, care învedereaz instanței c, în baza dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedur civil, s-a solicitat judecarea în lips.
Curtea constat recursul în stare de judecat și trece la soluționarea lui.
CURTEA,
Asupra recursului civil de faț:
Constat c la data de 1 februarie 2008, reclamanții -, -, G, -, -, G, - moștenitor, A, -, a, G, G, au chemat în judecat pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Pite ști, Parchetul de pe lâng Tribunalul Arge ș, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța s fie obligați la restituirea sumei corespunztoare procentului de 9,5%, reținut ca urmare a achitrii drepturilor salariale restante, reprezentând sporul de vechime obținut conform sentinței civile nr.637/CM din 12 octombrie 2007 pronunțat de Tribunalul Arge ș și actualizarea cu indicele de inflație a sumei datorate de pârâți de la data reținerii ei ilegale și pân la data plții efective.
În motivarea acțiunii s-a artat c, la executarea sentinței civile sus-menționate, Departamentul economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Pite ști, în baza indicațiilor date de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, a reținut din drepturile fiecrui procuror prevzute în hotrârea judectoreasc, respectiv un procent de 9,5%, reprezentând contribuție de asigurri sociale.
Reținerea acestor sume de bani s-a fcut cu motivarea c Legea nr.250/2007 se aplic și drepturilor salariale restante, chiar dac perioada de referinț pentru care s-au obținut aceste drepturi salariale este mult anterioar acestei modificri.
Din interpretarea dat de pârâți a retroactivat aplicabilitatea Legii nr.250/2007, dar mai ales art.1 din Ordinul nr.680/1 septembrie 2007, care s-au aplicat la drepturi și venituri salariale ale asiguraților nscute cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii, dar neîncasate, din motive neimputabile lor.
În aceste condiții, reclamanții au artat c sunt nedreptțiți, dar și discriminați, în raport cu ceilalți cetțeni ai României care, pentru drepturile lor salariale nscute și încasate anterior datei de 1 august 2007, au achitat contribuția social de 9,5%, dar pentru venituri pân la limita a cinci salarii medii.
Faț de motivele artate au solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulat, solicitând ca în cauz s fie citat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii.
Prin întâmpinarea formulat, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea acțiunii formulat de reclamanți, invocând excepția lipsei calitții procesuale pasive a acestui pârât, întrucât, potrivit anexei 1 pct.3, 5 și 6 din Ordinul nr.1646/17 octombrie 2007, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuție individual de asigurri sociale reținute de la asigurați, pltite în plus faț de plafonul maxim, se aprob de ctre conductorul Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurri Sociale, situație în care solicit introducerea în cauz a acestuia.
Prin aceeași întâmpinare s-a solicitat introducerea în cauz și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism, artându-se c, potrivit art.1 alin.4 din Legea nr.508/2004, procurorul șef al acestei direcții este ordonator secundar de credite și în exercitarea atribuțiilor sale emite ordine cu caracter intern.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiat, avându-se în vedere c, potrivit art.23 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurri sociale, baza lunar de calcul a contribuției individuale de asigurri sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute și venitul lunar asigurat, iar potrivit alin.3 al acestui text de lege, baza de calcul nu poate depși plafonul a de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Ulterior, s-a adoptat nr.OUG91/2007, prin care alin.3 al art.23 din Legea nr.19/2000 a fost abrogat, iar procentul de 9,5% pentru calcularea contribuției de asigurri sociale este aplicat pentru magistrați la venitul brut individual și nu la plata sporului de vechime restant.
Referitor la discriminarea invocat de reclamanți s-a artat c aceasta presupune tratament inegal pentru persoanele aflate în aceeași situație și ar exista, dac pentru o parte din procurori ar fi stabilit o baz de calcul, iar pentru o alt parte, s-ar folosi o alt baz de calcul, ceea ce nu exist în cazul în speț.
Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în situația în care se va admite cererea reclamanților s se dispun, prin aceeași hotrâre, ca acest minister s ia act de obligativitatea adoptrii unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care s includ alocarea sumelor ce reprezint pretențiile reclamanților.
În motivarea cererii de chemare în garanție a artat c rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și proiectele de rectificare a acestor bugete. Ca urmare, Ministerul Public - în calitate de ordonator principal de credite - este în imposibilitate de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferențelor bnești solicitate.
S-a solicitat astfel ca, în situația în care acțiunea reclamanților va fi admis, chematul în garanție - în calitate de ordonator principal de credite - s fie obligat la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului de stat pe anul 2008, în care s includ sumele necesare plții drepturilor bnești solicitate în prezenta cauz.
În baza art.I alin.1 coroborat cu art.II alin.2 din nr.OUG75/2008, Tribunalul Arge șaî naintat Curții de Apel Pite ști spre competent soluționare acțiunea formulat de reclamanți, care a fost înregistrat la data de 8 iulie 2008.
Curtea de Apel Pite ști, prin sentința civil nr.47/F-CM din 30 septembrie 2008, a respins acțiunea formulat de reclamanți, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor - A, formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, ca rmas fr obiect.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut c, prin acțiunea formulat, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la restituirea sumei corespunztoare procentului de 9,5% reținut ca urmare a achitrii drepturilor salariale restante, reprezentând sporul de vechime obținut prin sentința civil nr.637/CM/12 octombrie 2007.
Cu ocazia executrii acestei sentințe a fost reținut fiecrui procuror un procent de 9,5%, reprezentând contribuție asigurri sociale, procent ce se aplic la suma de cinci ori salariul mediu brut pe economie.
Potrivit art.23 din Legea nr.19/2000, baza lunar de calcul a contribuției individuale de asigurri sociale în cazul asiguraților o constituie: salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munc și/sau veniturile asiguraților prevzute la art.5 alin.1 pct.I, II și VI, precum și venitul lunar asigurat prevzut în declarația sau contractul de asigurare care nu poate fi mai mic de ¼ din salariul mediu brut lunar pe economie.
Art.23 alin.3 din aceeași lege a prevzut c baza de calcul de la alin.1 și 2 nu poate depși plafonul a de trei ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Ulterior, îns, prin Legea nr.250/2007, textul alin.3 al art.23 a fost modificat în sensul c baza de calcul prevzut la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar.
Prin nr.OUG91/2007, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției sociale, art.3 al art.23 din Legea nr.19/2000 a fost abrogat.
De fapt, acest text de lege nu stabilea baza de calcul a contribuției de asigurri sociale, ci fixa numai limita dincolo de care nu se poate trece.
Rezult astfel c, potrivit Legii nr.250/2007, baza de calcul este constituit din salariile individuale brute pentru persoanele care desfșoar activitți pe baz de contract individual de munc și funcționarii publici, veniturile brute de natura drepturilor salariale pentru persoanele care-și desfșoar activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autoritții executive, legislative ori judectorești și salariul brut lunar în lei pentru personalul român trimis în misiune în strintate.
Susținerea reclamanților, în sensul c prin reținerea procentului de 9,5% contribuție de asigurri sociale la totalul veniturilor obținute, fr a fi limitate la plafonul de cinci salarii medii pe economie, întrucât prin aceasta s-ar fi retroactivat aplicabilitatea Legii nr.250/2007 și a Ordinului nr.680/1 septembrie 2007, a fost privit ca nefondat, întrucât reclamanții nu au încasat drepturile salariale restante anterior apariției acestei legi, ci dup apariția ei.
Într-adevr, când o lege intr în vigoare ea are scopul de a dispune pentru viitor și nu pentru trecut. În art.1 din Codul civil se prevede clar c legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactiv.
În speț, s-a constatat c Legea nr.250 din 19 iulie 2007 dispune numai pentru viitor și cum reclamanții au încasat drepturile bnești restante stabilite prin sentința civil nr.637/CM din 12 octombrie 2007, dup apariția acestei legi, în mod corect contribuția de asigurri sociale s-a reținut în procentul stabilit de aceast lege.
În situația în care, așa cum pretind reclamanții în acțiunea formulat, la data încasrii drepturilor bnești restante s-ar fi aplicat o alt lege, în vigoare anterior acestei date, s-ar fi înclcat principiul neretroactivitții legii civile, reglementat de Codul civil.
S-a reținut c în mod corect la data încasrii drepturilor bnești restante, care a fost dup 12 octombrie 2007, când s-a pronunțat sentința civil respectiv, s-a aplicat procentul contribuției de asigurri sociale stabilit prin legea în vigoare la acea dat - nr.250/2007 și nu o lege anterioar.
Atâta vreme cât prin aceast lege s-a modificat Legea nr.19/2000, numai aceasta putea fi aplicat la acordarea drepturilor salariale restante reclamanților.
Susținerea acestora c trebuia aplicat legea în vigoare anterioar și nu aceea din momentul efecturii plții a fost privit ca nefondat, întrucât anterior aceștia au achitat contribuția de asigurri sociale în baza legii în vigoare la acea dat pentru sumele încasate atunci, iar pentru sumele de bani încasate dup apariția Legii nr.250/2007, corect li s-a reținut contribuția de asigurri sociale stabilit prin aceast lege.
Instanța de fond a constatat c pretențiile formulate de reclamanți pentru restituirea sumei corespunztoare procentului de 9,5% reținut sunt neîntemeiate.
Referitor la cererea Ministerului Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, din întâmpinare, privind introducerea în cauz a Casei Naționale de Pensii și Asigurri Sociale și a, s-a constatat c acesta nu și-a precizat cererea ca fiind chemare în garanție și cum nu era în msur s solicite introducerea în cauz a altor pârâți, iar reclamanții nu au formulat o asemenea cerere, aceasta nu a mai fost luat în considerare.
Faț de respingerea acțiunii principale formulat de reclamanți împotriva pârâților, instanța de fond a constatat c cererea de chemare în garanție formulat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție a rmas fr obiect, fiind respins.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivul prevzut de art.304 pct.9 Cod procedur civil, în sensul c instanța de fond a aplicat greșit în soluționarea cauzei, Legea nr.250/2007, înclcând principiul neretroactivitții, astfel:
Prima instanț nu a avut în vedere faptul c drepturile bnești cu titlu de spor vechime, la care au fost obligați pârâții, erau datorate pentru perioada martie 2004 - aprilie 2007, când reținerea din drepturile bnești pentru contribuția de asigurri sociale era plafonat la 5 salarii medii pe economie, în conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.
Atâta timp cât drepturile bnești, obținute prin hotrârea judectoreasc, cu titlu de spor vechime la care au fost obligați pârâții prin hotrârea judectoreasc, sunt datorate pentru o perioad anterioar emiterii și aplicrii Legii nr.250/2007, în cauz trebuiau aplicate prevederile Legii nr.19/2000 cu privire la cuantumul contribuției de asigurri sociale, în procent de 9,5%, reținere plafonat la nivelul a 5 salarii medii pe economie.
Analizând sentința recurat, prin prisma criticii formulate și având în vedere actele și lucrrile dosarului de fond, Curtea constat c recursul este nefondat, urmând a fi respins.
Recurenții au contestat cuantumul contribuției individuale de asigurri sociale cu argumentul c, pentru drepturile salariale restante, pltite ca urmare a punerii în executare a unei hotrâri judectorești, trebuiau s fie aplicate dispozițiile Legii nr.19/2000 și nu a legii aflate în vigoare la data când, cu întârziere, s-a fcut plata acestora.
Îns, calcularea contribuției de asigurri sociale trebuie s se fac în raport de normele legale ce se afl în vigoare la data plții efective.
La data plții drepturilor salariale se aflau în vigoare normele Legii nr.250/2007, aplicabile calculrii acestor contribuții, motiv pentru care nu se poate reține c prima instanț ar fi fcut aplicarea legii cu înclcarea principiului neretroactivitții.
Plata cu întârziere a drepturilor salariale le da posibilitatea recurenților s solicite de la cei aflați în culp daune interese și nu reținerea într-un alt procent a contribuției individuale de asigurri sociale, alta decât aceea aflat în vigoare la data mai sus artat.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 Cod procedur civil raportat la art. 291 Codul muncii, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinței civile nr.47/F-CM din 30 septembrie 2008, pronunțat de Curtea de Apel Pite ști, în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții, G, G, - moștenitori ai lui, A, G, G, împotriva sentinței civile nr.47/F-CM din 30 septembrie 2008, pronunțat de Curtea de Apel Pite ști, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL PITE ȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL ARGE și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public astzi, 1 iunie 2009, la Curtea de Apel Pite ști - Secția Civil, pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red./15.06.2009
/GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana
