Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 107/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 107/R/27.01.2010
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC " " SA B, cu sediul în cu sediul în B, sector 1, str. G- C-tin nr. 11 bis și prin administrator judiciar SRL, cu sediul în B, sector 3,-, - 27,. 4, împotriva sentinței civile nr. 830/15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în conflictul de drepturi intervenit în contradictoriu cu reclamanții și, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: cauza a fost suspendată la data de 04.12.2009 pentru lipsa părților; prin cererea de repunere pe rol a cauzei societatea recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că prin cererea de repunere pe rol s-a solicitat din partea societății recurente judecarea în lipsă, declarând închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr- la 10.02.2008;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 830 din 15 decembrie 2008, Tribunalul Vranceaa admis acțiunea civilă formulată de reclamanții și împotriva pârâtei " " B, având ca obiect drepturi bănești.
A obligat pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale suplimentare reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă în cuantum de un salariu minim pe economie în perioada octombrie 2005 - octombrie 2008, în raport de perioada lucrată efectiv de fiecare, sume ce se vor reactualiza cu rata inflației la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând obligarea acesteia la plata către fiecare reclamant a valorii actualizate a drepturilor salariale suplimentare datorate reclamanților pentru aprovizionarea de toamnă iarnă în perioada 2005-2007 la nivelul a câte un salariu minim pe ramură și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii au arătat că reclamanții sunt salariații pârâtei și beneficiază în această calitate de prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze care în art. 176 al. 1 și 2 prevede aceste suplimente salariale în cuantum de un salariu minim pe ramură. Ori pârâta nu a plătit aceste drepturi salariale pentru anii 2005, 2006, 2007.
Au depus la dosar acte respectiv carnetele de muncă, contractul colectiv de muncă, practică judiciară.
Pârâta nu a formulat întâmpinare dar a comunicat instanței că suplimentul salarial acordat pentru aprovizionarea de toamnă iarnă a fost inclus în salariile de bază ale salariaților.
A depus la dosar contractul colectiv de muncă și actele adiționale.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
Reclamanții au fost sau sunt salariații pârâtei, împrejurare ce rezultă din copiile carnetelor de muncă depuse la dosar.
Potrivit art. 176 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2005,cu ocazia unor evenimente anuale: Paște, Ziua meseriei, C precum și în luna octombrie (pentru aprovizionare de toamnă iarnă) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, adaos care va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură".
Pârâta nu a făcut nici o dovadă că acest adaos a fost introdus în salariile de bază ale salariaților această împrejurare nu rezultă din actele adiționale la contractul de muncă și nici nu s-a depus vreun act încheiat la nivel de agent economic care se prevadă introducerea în salariul de bază a acestor drepturi salariale astfel cum se arată în dispozițiile art. 176 pct. 6 din contractul colectiv de muncă.
Pentru aceste considerente instanța a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată, a admis-o ca atare și a obligat pârâta să plătească reclamanților drepturile salariale suplimentare solicitate prin acțiune pentru perioada octombrie 2005-octombrie 2008 în raport de perioada lucrată efectiv de reclamanți, sume ce se vor reactualiza cu rata inflației la data plății efective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta " " B, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond a stabilit că dreptul la suplimentare salarială scadent în luna octombrie a fiecărui an (pentru aprovizionare de toamnă-iarnă) există și pe cale de consecință obligația corelativă se impune a fi adusă la îndeplinire.
Este adevărat că și art. 176 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze este consacrat dreptul salarial menționat, numai că analog situației de la primele de Paști și C se ignoră faptul că prin art. 176 alin. 6 este prevăzută posibilitatea transformării acestuia în element constitutiv al salariului de bază, cu efectul imediat al stingerii sale distincte pe contract.
În Contractul colectiv de muncă încheiat între " " și salariații societății de la nivelul anului 2000 se stipula cu claritate la art. 168 alin. 2 teza a II-a faptul că "suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază (conform telexului 2412/2008).
În consecință a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În drept a invocat dispozițiile art. 299, 302 indice 1, 303 alin. 1 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă și art. 80 și 81 alin. 1 din Legea nr. 168/1999.
Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Astfel, în mod corect a arătat recurenta-pârâtă că reclamanților nu li se cuvin separat drepturile prevăzute de contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anii 2005, 2006, 2007 și 2008, respectiv o suplimentare a drepturilor salariale în luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă - iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură și un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote anuale de gaze naturale, întrucât acestea au fost incluse în salariul de bază prin negocierile încheiate la nivel de unitate.
Astfel, potrivit art. 176 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură s-a stabilit că în luna octombrie, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu minim pe ramură, pentru aprovizionarea toamnă - iarnă.
Acest drept este condiționată însă prin alin. 6 al aceluiași articol, în care se prevede că acest adaos se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
De asemenea, potrivit art. 187 alin. 1, 2 și 3 din același pe anii 2005, 2006 și 2007 se prevede că salariații vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote anuale de gaze naturale, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
În speță, prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate din anul 1997 s-a hotărât că începând cu acel an, aceste drepturi vor fi incluse în salariul de bază, iar ulterior nu au mai fost negociate separat, părțile negociind doar salariul de bază ca întreg, acesta fiind și motivul pentru care nu a mai fost prevăzut ulterior în contractele colective de muncă.
Faptul că nu s-au mai încheiat acte adiționale la contractul colectiv de muncă, prin care să se prevadă modul de calcul, ci salariile au crescut în baza unor adrese emise de Regia Autonomă a "" este irelevant și nu poate duce la concluzia că aceste drepturi salariale nu s-au inclus în salariul de bază, așa cum susțin reclamanții. Adresa nr. 412 din 29 mai 1998 face pe deplin dovada că pârâta a făcut aplicarea prev. art. 168 alin. 3 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și la nivel de unitate, fiind majorate salariile de bază și nu modifică sub nici o formă clauzele contractului colectiv de muncă ci, dimpotrivă este emisă în vederea aplicării acestora.
În consecință, nu se poate reține că reclamanții nu și-au primit drepturile cuvenite, ci acestea au fost acordate conform voinței semnatarilor, prin includerea lor în salariul de bază astfel că acțiunea este neîntemeiată.
De altfel, din analiza cărților de muncă ale reclamanților și rezultă că au avut loc majorări ale salariilor în anul 1997, situație de fapt ce se coroborează cu înscrisurile depuse de recurenta-pârâtă și nu poate pune problema că reclamanții ar fi avut salariile foarte mari prin creșterile respective, acestea fiind simple susțineri. Planul Social de care fac vorbire reclamanții-intimați prin întâmpinare nu are legătură cu cauza, nefiind vorba de nici o modificare a contractelor colective de muncă ci, dimpotrivă, de interpretarea clauzelor acestora.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1, 2, 3 și 3041Cod procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de pârâta " " (fostă service ) împotriva sentinței civile nr. 830 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Se va modifica în tot sentința civilă și în rejudecare se va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de pârâta SC " " SA B, cu sediul în cu sediul în B, sector 1, str. G- C-tin nr. 11 bis și prin administrator judiciar SRL, cu sediul în B, sector 3,-, - 27,. 4, împotriva sentinței civile nr. 830/15.12.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Modifică în t o sentința recurată și, în rejudecare, respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 27 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu | JUDECĂTOR 2: Alina Savin | JUDECĂTOR 3: Mărioara Coinăcel |
Grefier, |
: -/01.02.2010
: 8 ex.//10 Martie 2010
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Comunicat: 6 ex.//12.03.2010
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Mărioara Coinăcel
