Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1070/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1070/ Dosar nr-
Ședința publică din 07 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov,împotriva sentinței civile nr. 953 din data de 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 28.09.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de, 5.10.2009,iar apoi pentru astăzi, 7.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 953/2009, Tribunalului Brașova fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei februarie 2004 - 28 aprilie 2006.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții -, și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de DGFP B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, - -, -, -, - -, ). - A, -, -, C A, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției si Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de DGFP B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și în consecință:
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov, să calculeze și să plătească reclamanților de mai sus drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din data de 28.04.2006, dar nu mai devreme de data angajării fiecăruia dintre reclamanți și cu excepția perioadelor în care reclamanții au avut întrerupte raporturile de muncă până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pe viitor, până la noi reglementări.
A obligat aceeași pârâții să plătească sumele respective actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală.
A obligat pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
A obligată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
A respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții - și au calitatea de agenți procedurali în cadrul Judecătoriei Brașov, iar reclamanții, și exercită funcția de aprod în cadrul aceleiași instanțe. Intervenientul este șofer în cadrul Judecătoriei Brașov.
Conform dispozițiilor Legii nr.50/1996 și OG nr. 83/2000, în categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești intrau și persoanele care îndeplineau funcțiile de agenți procedurali și aprozi.
Legea nr.567/2004 prin art.3 alin.3 exclude agenții procedurali și aprozii din categoria personalului auxiliar de specialitate, aceste persoane fiind incluse în categoria personalului conex al instanțelor judecătorești, alături de șoferi.
Prin dispozițiile deciziei nr.46/15.12.2008 a Jp ronunțate în recurs în interesul legii, hotărâre invocată de reclamanți în susținerea acțiunii sale, s-a constatat că judecătorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar.
În motivarea deciziei amintite s-a reținut de către instanța supremă faptul că în conformitate cu dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr. 567/2004 și art.9 din Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul auxiliar de specialitate este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea, în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în executarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Deși Înalta Curtea reținut că sporul de confidențialitate nu poate fi acordat în baza actelor normative care reglementează în prezent salarizarea și alte drepturi ale magistraților, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, întrucât nu este prevăzut de actele normative respective, instanța supremă a subliniat că, pentru respectarea principiilor nediscriminării, sporul trebuie acordat tuturor celor care gestionează secrete de stat și secrete de serviciu, indiferent dacă lucrează în administrația publică, centrală sau locală, în justiție sau în aparatul Parlamentului. Ca atare, magistrații, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate care nu primesc spor de confidențialitate pe motiv că actele normative care reglementează salarizarea și alte drepturi ale acestor categorii de personal nu prevăd acordarea acestui spor au dreptul la despăgubiri în temeiul art.27 alin.2 din OG nr. 137/2000.
Din motivarea deciziei pronunțate în interesul legii, ca și din dispozitivul acesteia rezultă că aceasta nu se referă la personalul conex, categorie din care fac parte reclamanții -, și, ca și intervenientul.
, agenții procedurali și șoferii nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate și nu beneficiază de toate drepturile acestuia, atâta timp cât drepturile salariale sunt prevăzute în mod strict de reglementările legale.
În consecință, nu există nicio o situație discriminatorie,în raport cu situația vreunei alte persoane situate într-o situație similară. De subliniat că personalului conex nu îi este aplicabil Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea aprobat prin Hotărârea nr. 144/2005, care prevede în art.9 obligația acestui personal de a păstra confidențialitatea.
De asemenea, personalului conex nu-i sunt aplicabile nici prevederile art. art. 78 din Legea nr. 567/2004, potrivit cărora personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
În consecință, față de specificul muncii desfășurate, reclamanții care îndeplinesc funcțiile de aprod, agent procedural și șofer nu au obligațiile de păstrare a confidențialității, întrucât nu au contact cu informații confidențiale.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a respins cererea formulată de reclamanții -, și ca neîntemeiată, aceeași soluție urmând a fi dată și în privința cererii de intervenție.
În ce privește cererea formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, - -, -, -, - -, ). - A, -, -, C A, instanța de fond a constatat că este întemeiată, întrucât aceștia fac parte din categoria personalului auxiliar al Judecătoriei Brașov, iar îndreptățirea acestora la sporul de confidențialitate a fost stabilită de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțată în recurs în interesul legii.
Potrivit art.329 alin.3 teza finală pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Or, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate prin decizia 46/2008 a, astfel încât se impune admiterea acțiunii.
Față de aceste considerente, este evident că acțiunea reclamanților arătați mai sus nu este inadmisibilă astfel cum susține pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, întrucât prin acțiune se solicită acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, această chestiune fiind analizată și tranșată prin decizia pronunțată în interesul legii. Instanța supremă a statuat că acordarea sporului de confidențialitate este pe deplin admisibilă prin raportare la dispozițiile OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În consecință, instanța de fond a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov, să calculeze și să plătească reclamanților de mai sus drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din data de 28.04.2006 ( pretențiile corespunzătoare perioadei anterioare acestei date fiind prescrise, astfel cum s-a reținut mai sus), dar nu mai devreme de data angajării fiecăruia dintre reclamanți și cu excepția perioadelor în care reclamanții au avut întrerupte raporturile de muncă până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pe viitor, până la noi reglementări.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și pentru viitor, Tribunalul a reținut că această cerere este întemeiată, întrucât drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art.110 alin.2 pr.civ. astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen. Excepțiile prevăzute de art.110 pr.civ. fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu își îndeplinește de bună-voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie de procese distincte pentru fiecare scadentă.
Această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice, iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor este în vigoare, iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordata conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de instanță în temeiul art.1082 și 1084 Cod civil, deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat reclamanților un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației, precum și în lipsa de folosință a acestor sume.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B.
În dezvoltarea motivelor de recurs, Tribunalul Brașov invocă excepția calității procesual pasive, iar pe fond invocă lipsa discriminării deoarece principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoanele care se află în situații diferite.
Ministerul Justiției și Libertăților invocă în temeiul art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și în acest sens menționează decizia Curtea Constituționale pronunțată la data de 27.05.2009 și în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă lipsa de temei legal a hotărârii având în vedere că în speță nu există nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate categoriei profesionale a magistraților sau categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate.
apare ca o atribuție de serviciu normală, compensarea salariatului nefiind o condiție de validitate a acestei obligații.
Se critică și acordarea dreptului în continuare în condițiile în care ele sunt eventuale, nenăscute și actuale.
Ministerul Finanțelor Publice reiterează lipsa excepției calității procesual pasive, iar pe fond nelegalitatea hotărârii.
Recursurile nu sunt fondate.
În ceea ce privește excepțiile invocate, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, ele au fost corect soluționate așa cum corect s-a reținut în considerentele hotărârii atacate.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov nu este întemeiată, având în vedere nu numai calitatea de ordonator de credite, dar și cea de angajator al reclamanților.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor Publice a fost corect soluționată având în vedere că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Cât privește decizia Curții Constituționale invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, aceasta are efecte numai pentru viitor și numai față de părțile în litigiu.
De altfel, în legătură cu interpretarea normelor juridice interne raportat la tratatele internaționale și la practica CEDO este de menționat necesitatea respectării principiului previzibilității și cele ale echității și egalității armelor, principii care supun deciziei Curții Constituționale numai raporturile juridice care se vor naște după publicarea sa.
Instanța nu și-a depășit puterile cu care a fost învestită întrucât decizia 48/2008 a ÎCCJ care statua că, "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%,calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar", este obligatorie în temeiul art. 329 al. 3 Cod procedură civilă, iar dispozițiile art. 21 și 20 ale Constituției care dispun asupra accesului liber la justiție, prevăd modul de soluționare în conformitate cu legile interne, dar și a tratatelor internaționale, cu precădere.
În ceea ce privește actualizarea sumelor cu indicele de inflație, se constată că, în cazul neexecutării sau executării cu întârziere a obligațiilor bănești, creditorul este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului prin obligarea debitorului la plata de daune interese, ce vor cuprinde atât suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit.
Prin urmare, în temeiul art. 1084 Cod civil, pentru a asigura o reală despăgubire se impune actualizarea creanței.
Efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă se impune întrucât orice modificare a drepturilor salariale este supusă înscrierii, conform D 92/1976.
Referitor la plata drepturilor și pe viitor se constată că drepturile salariale constituie prin excelență prestări periodice în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate înainte de termen.
Față de cele de mai sus expuse, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursurile vor fi respinse.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, împotriva sentinței civile nr.953/M/29.05.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | pt.Judecător, - -, aflată în delegație, semnează președinte instanță, |
Grefier, |
Red./27.10.2009
Tehnoredact./05.11.2009/ 45 ex.
Jud. fond,
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
