Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1073/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1073/
Ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamant, împotriva sentinței civile nr.877/M din 11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 1 octombrie 2009, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 7 octombrie 2009.
CURTE A
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 877/ 2009, Tribunalul Brașov a dispus următoarele:
A admis în parte acțiunea formulată reclamantul domiciliat în B, nr.18, Bl 5, A,.5 in contradictoriu cu parata - - B cu sediul în B,-, și in consecință;
A obligat pârâta la plata sumei de 283,50 lei, sumă netă, reprezentând indexarea salarială de 12 % pentru perioada octombrie 2008-ianuarie 2009.
A obligat pârâta la plata sumei de 385 lei, sumă brută,reprezentând compensarea concediului de odihnă neefectuat în anul 2008( 8 zile ).
A respins restul pretențiilor.
A obligat pârâta să achite reclamantului suma de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajat în cadrul societății pârâte, pe perioadă nedeterminată până în data de 22.01.2009, astfel cum rezultă din mențiunile din carnetul de muncă depus la dosar - 3-12.
Referitor la petitul privind indexarea salarială de 12%, se rețin următoarele:
Potrivit art.40 alin 2 lit.c din Codul Muncii angajatorului îi revine obligația de acorda salariatului toate drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de muncă aplicabil și contractele individuale de muncă.
Potrivit anexei 15, în cazul în care angajatorul nu poate acorda tichete de masă, grila de salarizare va fi indexată cu 12 %".
Pârâta a făcut dovada faptului că a achitat reclamantului tichetele de masă pentru luna octombrie 2008, astfel cum rezultă din borderoul depus la dosar- 36.
Pentru restul perioadei, din calculul efectuat, rezultă că reclamantului i se cuvine suma de 283,50 lei( întâmpinare - 38). Reclamantul, prin reprezentant, în sedința publică din data de 5 mai 2009, achiesat la modul de calcul al acestor pretenții.
Referitor la petitul privind plata tichetelor de masă pe anul 2007, instanța a constatat că la data de 10.01.2008 s-a încheiat un protocol între societate, pe de o parte și reprezentanții salariaților, pe de altă parte, în care s-a hotărât indexarea grilei de salarii cu drepturile cuvenite salariaților respectiv: ianuarie-august 2007, al 13 salariu pe anii 2007-2008 și prima de vacanță pe anii 2007-2008. ( 42)
În baza acestui protocol salariul reclamantului s-a majorat la suma de 677 lei/lunar începând cu data de 1.02.2007(potrivit actului adițional nr.239/24.01.2007- 35) și respectiv la suma de 919 lei/lunar începând cu data de 01.01.2008( act adițional nr.2550/20.12.2007).
Prin urmare, față de acele reținute, petitul privind plata tichetelor de masă pe anul 2007 este neîntemeiat întrucât reclamantul a primit aceste drepturi.
Referitor la acest concediu de odihnă neefectuat se reține faptul că în conformitate cu prevederile art. 139 din Codul Muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților" și se acordă proporțional cu activitate prestată într-un an calendaristic.
Conform prevederilor din Codul Muncii salariatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă iar angajatorului îi revine obligația corelativă de a acorda salariatului acest drept. Întrucât, de regulă, concediul de odihnă nu poate fi efectuat decât cu aprobarea angajatorului, nu poate fi imputat salariatului că nu a efectuat concediul la care era îndreptățit câtă vreme acesta nu avea posibilitatea să-l efectueze decât cu avizul societății.
În cazul în care un salariat nu a efectuat concediul de odihnă sau l-a efectuat parțial, Codul Muncii prevede posibilitatea compensării acestuia, singura condiție impusă este ca raportul de muncă să fi încetat. Această condiție este îndeplinită în cauză, din mențiunile înscrise în carnetul de muncă- poz.105- 12, rezultând faptul că la data de 22.01.2009 contractul individual de muncă al reclamantului a încetat în temeiul art.65 din Codul Muncii.
Petitul privind plata orelor suplimentare s-a respins ca fiind neîntemeiat.
Potrivit art.118 din Codul Muncii munca suplimentară se poate efectua, la solicitarea angajatorului", fără a se depăși durata maximă legală de lucru.
Așadar, munca suplimentară se poate presta numai în condițiile limitative prevăzute în Codul Muncii sau în contractul individual de muncă.
Câtă vreme reclamantul nu a procedat conform dispozițiilor prevăzute de art.119 Codul Muncii, cererea formulată de acesta prin care se solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii orelor suplimentare este neîntemeiată.
Împotriva sentinței a formulat recurs contestatorul, în termen, motivat.
În motivele de recurs sentința este criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se reține că în mod greșit nu i-au fost acordate tichetele de masă pe anul 2007 considerând că a operat o majorare salarială potrivit actelor adiționale.
În realitate această majorare a fost efectuată ca urmare a negocierii privind majorările salariale.
Recurenta - - a formulat recurs în termen, motivat.
Solicită modificarea sentinței în sensul respingerii în tot a pretențiilor reclamantului.
Susține că suma de 283,50 lei reprezentând indexare salarială de 12 % pe perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009 a fost greșit apreciată ca fiind suma netă, în realitate ea este suma brută, iar acest aspect poate fi lămurit în cadrul prezentului recurs.
În mod greșit s-a dispus plata sumei de 385 lei brut, reprezentând 6 zile concediu de odihnă neefectuate în anul 2008. Nu s-au respectat dispozițiile art. 141 alin 1 Codul Muncii, recurentul aflându-se în situația de a nu -și putea efectua concediul de odihnă.
Cuantumul cheltuielilor de judecată acordate la fond trebuia raportat la valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Analizând motivele de recurs formulate de recurentul contestator și de recurenta intimată instanța reține că nu sunt fondate.
Pretențiile privitoare la plata indexării de 12% și plata contravalorii bonurilor de masă au fost analizate corect la fond, izvorând din aceleași prevederi contractuale ale părților.
Astfel, prin protocolul din 10.01. 2008 și anexa 15 acestuia, încheiat de - - cu sindicatul societății s-a prevăzut ca tichetele de masă aferente perioadei martie - august 2007 să fie acordate în 2008 ca tichete cadou pentru personalul indirect productiv și. Din această categorie nu face parte însă și contestatorul, el fiind personal direct productiv, drept pentru care devin aplicabile dispozițiile pct. 2 din acest protocol și pct. 5 din anexa 15 în baza cărora contravaloarea tichetelor de masă restante, aferente perioadei ianuarie - august 2007 se regăsește în indexarea cu 12% a grilei de salarizare începând cu ianuarie 2008.
De aceea susținerea recurentului că indexarea salarială este distinctă de dreptul la acordarea tichetelor de masă nu au suport legal.
Acordarea alternativă a acestor drepturi rezultă din anexa 15 în care s-a apreciat că în cazul în care societatea nu poate acorda tichetele de masă, grila de salarizare va fi indexată cu 12 %.
Din înscrierile drepturilor salariale în cartea de muncă rezultă că intimata ales acordarea indexării salariale de 12%.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor restante reprezentând indexare de 12 % pentru perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009 critica recurentei - - este neintemeiata. Instanța reține că însăși recurenta - recunoaște suma de 283,50 lei ca fiind datorată. Nu precizează dacă aceasta este sumă brută astfel că dubiul îi profită contestatorului.
În ceea ce privește plata contravalorii zilelor de concediu de odihnă, instanța reține că potrivit art. 141 alin. 4 Codul Munciis -a dispus corect compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, contestatorul fiind în situația încetării contractului de muncă în data de 22.01.2009.
Dispozițiile art. 144 Codul Muncii invocate de recurenta pârâtă devin aplicabile în cazul în care părțile se află în derularea contractului de muncă.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, dispuse la fond în sarcina pârâtei, instanța constată că și în cazul aplicării art. 274 alin. 2 Cod procedură civilă așa cum solicită recurenta cuantumul onorariului avocațial este proporțional cu cuantumul pretențiilor admise și cu munca depusă de avocat.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 304, 3041Cod procedură civilă, ambele recursuri sunt nefondate, urmând a fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Respinge recursurile formulate de recurentul reclamant și de recurentul pârât - "" - B împotriva sentinței civile nr. 877/11.05.2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 07 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 30.10.209
Dact AG 16.11.2009/ 4 ex
Jud fond M /N
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
