Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1110/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1110/ Dosar nr-
Ședința publică din 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr. 909 din data de 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 5.10.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 909/14.05.2009, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesual pasive a paratului Tribunalul Brașov.
A admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 19.01.2006-04.02.2006 invocata de parații Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției.
A respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocata de paratul Tribunalul Brașov.
A admis in parte acțiunea formulata de reclamanții si - in contradictoriu cu parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor Publice.
A obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească reclamanților diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara, începând cu data de 05.02.2006 si in continuare, sume ce se vor actualiza cu rata inflației si la care se adăuga dobânda legala la data plații efective.
A obligat parata Curtea de Apel Brașov sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantei.
A obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare plații sumelor menționate.
A respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:.
Reclamanții au calitatea de judecători in cadrul Judecătoriei Brașov pentru toata perioada din cererea introductiva, instanța aflata in raza teritoriala a Tribunalului Brașov, astfel ca se va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a acestui parat.
Acțiunea principala a fost introdusa pe rolul Tribunalului Brașov la data de 05.02.2009, solicitându-se drepturi salariale restante începând cu data de 19.01.2006. de dispozițiile art.1 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctiva, potrivit cărora dreptul la acțiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termen fixat prin art.3 din acelasi act normativ la 3 ani, instanta a retinut ca pretentiile au fost solicitate cu depasirea termenului imperativ, motiv pentru care, pentru perioada 19.01.2006-04.02.2006, instanta a admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocate de parati. In consecinta, pretentiile aferente acestei perioade au fost respinse ca prescrise.
In privinta exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune invocata de paratul Tribunalul B si intemeiata pe dispozitiile OG 137/2000 care prevad un termen de 1 an pentru pretentiile izvorate dintr-o situatie de discriminare, instanta a retinut ca aceasta nu este intemeiata. Astfel, potrivit art.20 al.1 din OG 137/2000, persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Art.27 din acelasi act normativ stabileste ca persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
de considerentele expuse, instanta a retinut ca termenul de 1 an invocat de paratul Tribunalul B se aplica doar sesizarilor adresate Consiliului, astfel ca a respins exceptia invocate.
Pe fondul cauzei s-a retinut ca pentru categoriile profesionale ce gestioneaza informatii clasificate, exista aprobate o serie de acte normative care prevad acordarea catre acestea a unui spor de confidentialitate calculat la salariul de incadrare. Astfel, art.unic pct.1 din Legea 444/2006 prevede ca pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, potrivit art.15 al.1 din OG 6/2007, sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art.30 al.3 din OG 137/2000, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.
Obligatia de a nu dezvalui informatiile pe care le-au obtinut in calitate de magistrate in exercitarea profesiei, exista si in sarcina magistratilor, astfel cum este instituit de art.15 al.1 si 2 din Hotararea CSM nr.328/2005.
Prin decizia in interesul legii nr.46/15.12.2008 pronuntata in dosarul nr.27/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantei.
In privința paraților care au obligația plații acestui spor, instanța a reținut ca acestea revin Ministerului Justiției, Curții de Apel Brașov si Tribunalului Brașov in calitate de ordonatori principal, secundar si respectiv terțiar de credite.
de admiterea excepției prescripției dreptului material pentru perioada 19.01.2006-04.02.2006, acțiunea reclamanților a fost admisa doar in parte.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
De asemenea, a obligat pârâta Curtea de Apel Brașov să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă ale reclamanților.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța a obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs formulate de Ministerul Justiției și Libertăților, hotărârea atacată este criticată pe considerentul că prin soluția atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești deoarece prin acordarea sporului de confidențialitate se adaugă la legea de salarizare. În acest sens a fost invocată și decizia Curții Constituționale în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ICCJ, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Totodată, se arată că prin hotărârea atacată nu se face nici o referire la deciziile Curții Constituționale invocate în apărare (nr. 818/819/820/03.07.2008) asupra excepțiilor de neconstituționalitate
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei, se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate și de acordare a dobânzii legale de la data scadenței debitului, contrar dispozițiilor art. 1088 Cod Civil potrivit cărora dobânda curge din ziua cererii de chemare în judecată.
Prin motivele de recurs formulate de Tribunalul Brașov se arată că drepturile salariale ale funcționarilor publici cu statut special care beneficiază de spor de confidențialitate nu pot fi extinse la alte categorii de persoane cât timp actul normativ prevede expres căror persoane se aplică, acestea fiind enumerate limitativ.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile pârâților sunt nefondate pentru următoarele considerente.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești curtea reține că acesta este nefondat întrucât cu privire la drepturile salariale supuse judecății s-a pronunțat ICCJ în cadrul recursului în interesul legii.
Astfel, prin dispozițiile deciziei nr. 46, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 15.12.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât în mod corect a fost admisă acțiunea reclamanților.
Tocmai această decizie a ICCJ a fost avută în vedere de prima instanță la admiterea acțiunii iar constatarea ulterioară a unui conflict între puterile statului nu poate avea consecință asupra deciziilor pronunțate în cadrul acestei căi de atac extraordinare, putând constitui cel mult un reper ce urmează a fi avut în vedere de instanța supremă în pronunțarea pe viitor a unor soluții de unificare a practicii judiciare.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență "prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va admite în parte recursurile reclamanților conform dispozitivului prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, împotriva sentinței civile nr. 909/M/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./15.10.2009
Tehnoredact./15.10.2009/ 8 ex.
Jud. fond,
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Cristina Ștefăniță, Daniel
