Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1148/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1148/
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuientele, împotriva sentinței civile nr. 1214/M/4.08.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2009, când instanța a rămas în pronunțare, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 14 octombrie 2009.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată sub nr- revizuenții, și au solicitat în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea De Apel Brașov Și Tribunalul Brașov revizuirea sentinței civile nr.1337/M/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
Prin Sentința Civilă nr. 499/M/12.03.209, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată.
Instanța a constatat că nu sunt îndeplinite în cauză dispozițiile art. 322 alin 1 CPC, astfel încât nu se poate trece la analizarea cazului de revizuire invocat, prevăzut de art. 322 pct. 5 CPC.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs revizuenții criticând soluția sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, solicitând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru pronunțare asupra fondului.
Prin Decizia Civilă nr. 765/28.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Brașova admis recursul declarat de revizuienți și a dispus casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub numărul - din data de 23.06.2009.
Analizând cererea de revizuire formulată, în raport de motivele precizate de revizuienți în cererea introductivă de instanță, precum și funcție de dispozițiile art. 315 CPC privitoare la limitele și efectele rejudecării după casarea cu trimitere, Tribunalul a constatat următoarele:
Revizuienții invocă în susținerea cererii promovate, decizia pronunțată în recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr.64/15.12.2008 pronunțată în dosarul nr.27/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțându-se asupra recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a stabilit prin decizia nr.46/2008 ( și nu nr.64, cum greșit au indicat revizuienții ) că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 lit. d din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin.1,2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin.1 din Legea nr.56/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art.9 din codul deontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar.
Problema care se pune în speță este dacă o decizie pronunțată în recursul în interesul legii poate fi invocată ca temei al revizuirii promovate în baza art. 322 pct.5 pr.civ.
Această chestiune este tranșată ferm în dispozițiile art. 329 alin.3 teza I pr.civ. care prevăd că soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese.
Scopul recursului în interesul legii este acela de a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele din România, ajungându-se la necesitatea declanșării recursului în interesul legii în urma soluționării diferite de către instanțele judecătorești a unor chestiuni de drept. Soluțiile interpretative pronunțate de instanța supremă nu privesc anumite părți și nici nu au efect asupra soluțiilor deja pronunțate, producând efecte doar pentru viitor, intrarea lor în vigoare socotindu-se doar de la data publicării în Monitorul Oficial.
În consecință, instanța a apreciat că toate apărările formulate de intimați în cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosar sunt fondate, iar pentru considerentele expuse mai sus instanța a respins cererile de revizuire formulate.
Împotriva sentinței civile susmenționate au declarat recurs revizuientele, susținând că dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă permit revizuirea unei hotărâri judecătorești în baza unui înscris nou care nu fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată. Instanța supremă apreciază că hotărârea invocată ca act nou dacă nu putea fi înfățișată în acel litigiu, întrucât nu era în putința părții să determine pronunțarea ei la o dată anterioară, spre a fi în măsură a se servi de ea, poate fi considerată act nou în raport de art. 322 pct. 5, din moment ce, din punct de vedere probator, hotărârea reprezintă înscris autentic.
Pe fondul cauzei se invocă decizia nr. 46/2008 a ÎCCJ care s-a pronunțat asupra recursului în interesul legii.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs invocate de revizuiente, Curtea constată că recursul este întemeiat.
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă se poate cere revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul dacă " după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișa-te dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".
În speță, înscrisul nou invocat de revizuenți constă în decizia nr. 46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar condițiile necesare admiterii cererii de revizuire sunt îndeplinite cumulativ, după cum urmează:
1) partea care a pierdut procesul a prezentat un înscris nou care nu a fost folosit în procesul în care s-a dat hotărârea atacată, fiind vorba de o nouă hotărâre pronunțată după data pronunțării deciziei atacate.
2) Înscrisul nou are o forță probantă prin el însuși, fără să fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de probă. Astfel, hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și invocată ca înscris nou dezleagă chiar problema de drept ce a constituit obiectul analizei în cauza în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se cere.
3) Înscrisul invocat este determinant deoarece, dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia rejudecării fondului în cadrul recursului, soluția ar fi fost alta decât cea pronunțată. Astfel, în hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dezlegat problema de drept ce face obiectul prezentei judecăți în sensul opus celui în care această problemă de drept a fost dezlegată prin decizia atacată iar, dacă această dezlegare ar fi fost cunoscută instanței de recurs, ar fi fost obligatorie în condițiile art. 329 al. 3 Cod procedură civilă.
4) Înscrisul nou nu a putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții, respectiv datorită faptului că pronunțarea recursului în interesul legii a avut loc la o dată ulterioară datei la care s-a pronunțat hotărârea atacată prin cererea de revizuire. Totodată, decizia pronunțată asupra recursului în interesul legii este opozabilă părților litigante și are forță juridică și valoare probantă în condițiile art. 329 al 3 teza ultima din Codul d e procedură civilă.
Faptul că înscrisul nou nu a existat la data pronunțării hotărârii atacate nu poate sta la baza respingerii cererii de revizuire câtă vreme dezlegările de drept date în recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanță, iar unificarea practicii judiciare și predictibilitatea soluțiilor date în cauzele asemănătoare constituie un obiectiv esențial al actului de justiție determinat de necesitatea asigurării nediscriminării și egalității de tratament juridic într-un stat de drept.
În acest sens este și Hot. Din 6 decembrie 2007 Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Beian împotriva României din care reiese cu prisosință că în cazul practicii neunitare subiecții de drept care nu beneficiază de o hotărâre favorabilă, au " o speranță legitimă" în acordarea drepturilor recunoscute altor persoane aflate în situații identice și care beneficiază deja de hotărâri irevocabile, pentru că nu există nici o justificare obiectivă și rezonabilă pentru un tratament discriminatoriu.
Față de aceste considerente, în baza art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă cererea de revizuire va fi admisă conform dispozițiilor prezentei.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantele au sau au avut calitatea de judecători în cadrul Curții de Apel Brașov aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Prin Decizia nr. 46/15.12.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, pronunțând un recurs în Interesul Legii a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin 1 și 2 din Codul d eontologic al magistraților, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația lunară brută, respectiv salariul de bază brut lunar.
Potrivit dispozițiilor art. 329, al 3 teza a II-a dezlegarea problemelor de drept judecate în recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, astfel încât pretențiile reclamantelor sunt apreciate ca întemeiate.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifică prin necesitatea corelării salariului de care reclamantele ar fi beneficiat la momentul la acre acesta era datorat de către angajator și salariul de la momentul la care aceste sume de bani intră efectiv în patrimoniul beneficiarilor pentru a diminua puterea de cumpărare.
Prin urmare, în temeiul art 1084 Cod civil, pentru a asigura o reală despăgubire se impune actualizarea creanței.
Efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă se impune întrucât orice modificare a drepturilor salariale este supusă înscrierii, conform D 92/1976.
Referitor la regimul juridic și efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în privința conflictelor juridice de natură constituțională, în concret Decizia nr. 838/27 mai 2009 referitoare la conflictul dintre Puterea Judecătorească pe de o parte și celelalte puteri constituționale pe de altă parte, atât doctrina, cât și jurisprudența constituțională sunt unanime în sensul că, potrivit art 147 alin. ultim din Constituție, efectele se produc numai pentru viitor, iar întinderea efectelor acoperă exclusiv comportamentul criticat de Curtea Constituțională prin decizia respectivă, interpretarea neputând fi extinsă la late categorii de atribuții ale autorității publice.
Efectele deciziei de constatare conflictului între puteri ( în sensul art. 146 lit. e din Constituție) nu pot retroactiva cu privire la înseși deciziile pronunțate în recurs în interesul legii care au născut conflictul în autorități, ci dispozitivul deciziei instanței constituționale impune ÎCCJ să își reconsidere jurisprudența constituită în deciziile de unificare a practicii judiciare în așa fel încât deciziile în recurs în interesul legii să nu mai conducă la încălcarea atribuțiilor exclusive ale altei puteri constituționale.
Cu atât mai mult, astfel de decizii ale Curții Constituționale nu pot determina prin ele însele modificarea directă a practicii instanțelor de judecată în cauzele obișnuite, în absența unei noi decizii în recurs în interesul legii pe care să o fi pronunțat între timp ÎCCJ - Secțiile Unite, adică după publicarea Deciziei nr. 838/2009 în Monitorul Oficial. Dimpotrivă, instanțele ordinare, cum este și cazul Tribunalului Brașov în litigiul de față, au obligația legală de a respecta dispozițiile cuprinse în deciziile pronunțate de ÎCCJ - Secțiile Unite în recurs în interesul legii, așa cum impune art. 329 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă.
Față de considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul declarat va fi admis, sentința civilă nr. 1214/2009 a Tribunalului Brașov modificată în tot în sensul admiterii cererii de revizuire formulate împotriva sentinței civile 1337/2007 a Tribunalului Brașov care va fi schimbată în parte în sensul admiterii acțiunii, potrivit dispozițiilor prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentele revizuiente, și împotriva sentinței civile nr. 1214/4.08.2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în tot în sensul că:
Admite cererea de revizuire formulată de revizuientele, și împotriva sentinței civile nr. 1337/10.12.2007 a Tribunalului Brașov pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantele, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și în consecință:
Obligă pârâții să calculeze și să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară începând din anul 2004 și până la data pronunțării prezentei decizii și pentru viitor, drepturi salariale ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă fiecărei reclamante.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale anterior menționate.
celelalte pretenții. Înlătură mențiunea cu privire la respingerea celorlalte pretenții.
Pronunțată în ședință publică azi 14.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CJ -
Dact AG 4.11.2009/ 13 ex
Jud fond SL /A
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
