Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1176/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori
și de familie,de conflicte de muncă
și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR. 1176/ DOSAR NR-
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea judecător
- - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1208 din 30 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 2009 când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 13 octombrie 2009 și apoi la 20 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 23.06.2009 sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 3878 lei brut, reprezentând prima de pensionare, conform contractului colectiv de muncă; obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând recompensa datorată aferentă anului 2006, sumă calculată la un salariu tarifar mediu brut realizat pe parcursul anului calendaristic, respectiv suma de 732 lei brut; obligarea pârâtei la plata indexării salariale cu 12% pe perioada 1.11.2008 la 30.04.2009, respectiv suma de 901 lei brut; obligarea pârâtei la plata sumei de 2503 lei brut, reprezentând rețineri abuzive în cuantum de 25% aferente perioadei 1.11.2008 - 30.06.2009.
Prin sentința civilă nr.1208/M/2009 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului următoarele sume:
- 2737 lei net, reprezentând contravaloarea primei de pensionare;
- 374 lei net, reprezentând indexarea salariala de 12% pe perioada 01.11.2008 - 30.04.2009;
- 2503 lei brut reprezentând rețineri abuzive aferente perioadei 1.11.2008 - 1.06.2009.
Au fost respinse restul pretențiilor.
S-a respins cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca nedovedită.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că reclamantul a avut calitatea de angajat al pârâtei, contractul individual de muncă încetând conform art.56 lit. d din Codul muncii în urma pensionării pentru limită de vârstă la data de 1.04.2008. La aceeași dată, în cartea de muncă a reclamantului este înscrisă mențiunea că reclamantul este angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată la SC SA B, fiind detașat la SC SA ( poz. 103 și 104 din carnetul de muncă). Ulterior, în carnetul de muncă este consemnată modificarea duratei timpului de lucru la 6 ore/zi, începând cu data de 1.11.2008, după care, la 1.06.2009 se înscrie schimbarea duratei muncii la 8 ore/zi. La poziția 108 din carnet se consemnează încetarea detașării la data de 1.04.2009.
Conform art.239 Codul muncii prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală.
În ce privește petitul referitor la prima de pensionare, instanța constată că potrivit art.46 lit. e din Contractul colectiv de muncă, salariații au dreptul la o primă de fidelitate la pensionare, pentru munca depusă la, în procent de 10% din salariul de încadrare la data pensionării, pentru fiecare an lucrat în cadrul societății. Reclamantul a lucrat la societatea pârâtă începând cu data de 22.09.1975 până la 1.04.2008, iar suma ce i se cuvine cu titlul de primă de pensionare este de 2737 lei net, conform evidențelor angajatorului, conform celor precizate în întâmpinarea depusă la dosar. Suma indicată mai sus nu a fost contestată de reclamant, astfel încât instanța a admis doar în parte primul petit al acțiunii introductive.
Conform art.46 lit. f din Contractul colectiv de muncă, la salariul de bază al salariaților SC SA se adaugă tichetele de masă, conform anexei nr.15 la contract. Această anexă conține clauzele de acordare a tichetelor de masă, iar la punctul 15 se prevede că în cazul în care angajatorul nu poate acorda tichete de masă, grila de salarizare va fi indexată cu 12%.
Pârâta nu a făcut dovada că a acordat tichetele de masă pentru anul 2008, 2009 sau că a procedat la indexarea grilei de salarizare, motiv pentru care pretențiile reclamantului cu privire la indexarea salarială cu 12% sunt întemeiate. Cuantumul acestei indexări este de 374 lei, astfel cum se indică prin întâmpinare, sumă pe care reclamantul nu a contestat-o, astfel încât instanța a admis în parte și acest capăt de cerere pentru suma arătată mai sus.
În ce privește petitul referitor la obligarea pârâtei la plata sumei de 2503 lei, rețineri abuzive, pentru perioada 1.11.2008 - 30.06.2009, instanța a constatat următoarele:
Contractul individual de muncă al reclamantului a încetat în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii la data de 1.06.2009. Această împrejurare rezultă din mențiunea făcută în finalul contractului (fila 59 din dosar), astfel încât pretențiile reclamantului referitoare la reținerile abuzive pot viza doar perioada 1.11.2008 - 1.06.2009, data încetării raporturilor de muncă.
Instanța a reținut că dispozițiile art.164 din Codul muncii au un caracter imperativ. Doar două categorii de rețineri salariale sunt posibile: - cele prevăzute de lege ( de exemplu, impozitul pe veniturile din salariu, contribuțiile de asigurări sociale etc.); cele reprezentând daune, dar constatate prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Reținerile efectuate de angajator în perioada 1.11.2008 - 1.06.2009 din salariul cuvenit reclamantului nu se încadrează în ipotezele legale prevăzute de art.164 Codul muncii, astfel încât pârâta a fost obligată la plata sumei solicitate de reclamant.
Reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei la plata sumei reprezentând recompensa datorată aferentă anului 2006, suma calculată la un salariu tarifar mediu brut realizat pe parcursul anului 2006, sumă calculată la un salariu tarifar mediu brut realizat pe parcursul anului calendaristic, respectiv suma de 732 lei brut.
Întrucât pârâta a făcut dovada plății sumelor pretinse de reclamant reprezentând recompensa datorată aferentă anului 2006, instanța a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
Reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces. Întrucât nu a înțeles să facă dovada acestor cheltuieli în conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod civil, instanța a respins cererea formulată.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta B criticând hotărârea pentru netemeinicia petitului privind obligarea sa la plata sumei de 2503 lei brut reprezentând rețineri abuzive aferente perioadei 01.11.2008 - 01.06.2009, precizând că această sumă trebuia calculată pe perioada 01.11.2008 - 01.04.2009 dată la care reclamantul a încetat raporturile de muncă, conform mențiunilor din carnetul de muncă, suma cuvenită fiind de 945 lei brut și 662,82 lei net.
Se arată că prin hotărârea pronunțată conform celor mai sus reținute, instanța de fond încălcat principiul disponibilității, acordând mai mult decât s-a solicitat.
Examinând sentința în raport cu motivele de recurs și prin prisma prevederilor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând instanța a respectat limitele investirii, respectiv principiul disponibilității, fiind investită de reclamant cu plata reținerilor abuzive de către pârâtă pe perioada 01.11.2008 - 30.06.2009.
Prin urmare, prin obligarea pârâtei la plata sumelor reținute pe perioada 01.11.2008 - 01.06.2009, instanța nu a acordat mai mult decât a cerut reclamantul.
De asemenea, instanța de fond a stabilit corect perioada reținerilor abuzive, astfel cum sunt efectuate mențiunile în carnetul de muncă.
Din analiza mențiunilor în carnetul de muncă, nu rezultă că la data de 01.04.2009 au încetat raporturile de muncă dintre părți, ci la acea dată a încetat detașarea, făcându-se mențiunea că la data de 1.06.2009 s-a schimbat durata muncii la 8 ore pe zi, aceasta fiind de altfel ultima mențiune din carnetul de muncă al reclamantului, motiv pentru care prima instanță până la această dată a calculat suma ce reprezintă rețineri abuzive din salariu.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă curtea va respinge recursul și va menține ca legală hotărârea recurată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1208/30.07.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
- - - - - -
GREFIER,
Red. /28.10.2009
Dact. /16.11.2009
- 4 exemplare -
Jud. fond -
-
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
