Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1196/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1196/
Ședința publică din 10 iulie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Municipiul Târgu-M prin primar cu sediul în Târgu-M, P-ța -, nr. 3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 276 din 28 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta pârâtului recurent Municipiul Târgu-M și Primarul municipiului Târgu-M ( fără delegații la dosar), iar pentru reclamantul intimat Sindicatul Salariaților din Primăria municipiului Târgu-M se prezintă liderul de sindicat numitul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii introductive.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr.276 din 28 februarie 2008 Tribunalului Mureșs -au dispus următoarele:
S-a admis acțiunea civilă formulată de reprezentantul legal Sindicatul Salariaților din Primăria Târgu-M, în numele reclamanților membrii de sindicat (cuprinși în tabelul de la filele 5-6 dosar) în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Târgu-M, Consiliul local al municipiului Târgu-M și primarul municipiului Târgu-M și în consecință:
A obligat pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a indemnizației de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de bază al fiecărui reclamant, cuvenite, după caz, începând cu data de 01.01.2005 sau începând cu data angajării la Primăria Municipiului Târgu-M dacă această dată este ulterioară datei de 01.04.2006, și în continuare, pe toată durata în care reclamanții sunt încadrați în muncă la Primăria municipiului Târgu-M, până la schimbarea condițiilor legale de acordare a acestei indemnizații.
Sumele sus-menționate vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculate de la data scadenței lunare a fiecărei indemnizații și până la data executării efective a hotărârii.
Pârâții au fost obligați la plata în favoarea fiecărui reclamant a indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, după caz, începând cu data de 1 ianuarie 2008 și în continuare, pe toată durata în care reclamanții sunt încadrați în muncă la Primăria municipiului Târgu-M sau până la schimbarea condițiilor legale de acordare a acestei indemnizații.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art.13 din Legea 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bată de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază. Potrivit art.1 din Legea 138/1999 dispozițiile acestei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul ministerului Apărării național, Ministerului d e Interne, serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și ministerului Justiției.
În temeiului art.9 alin.4 din OUG 63/2003 ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul 496/28.07.2003 prin care a fost completat Ordinul MI nr.275/2002 în sensul în care "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Instanța a apreciat că această completare îi vizează și pe reclamanți care-și desfășoară activitatea ca personal civil în sensul dat de art.31 pct.1 din Ordinul MI nr.275/2002.
Este evident că această măsură a înlăturat discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salarială acordate personalului aflat în subordonarea și/sau coordonarea instituțiilor prev. de art.1 din Legea 138/1999, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului din cadrul aceleiași autorități.
Față de aspectul că pârâții nu au făcut, în condițiile impuse de art.163 din Codul muncii, dovada achitării în favoarea reclamanților a indemnizației de dispozitiv pentru perioada în litigiu, instanța a apreciat că acțiunea formulată de reclamanți este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Municipiul Târgu-M solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii formulate.
În drept s-au invocat prevederile art.304 pct.9 și art.277 Cod procedură civilă, OUG nr.24/2000, OUG nr.42/2001, OUG nr.187/2001, OUG nr.191/2002 și OUG nr.123/2003.
În motivarea cererii s-a arătat că dispozițiile legii nr.138/1999 nu au putut fi aplicate la nivelul instituției recurente (administrație publică locală), cu atât mai mult cu cât prevederile legislative privind salarizarea personalului contractual încadrat la instituțiile publice nu prevede acest spor.
Prin întâmpinarea depusă reclamanții au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.304 ind.1 și art.306 alin.2 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul declarat este nefondat, din următoarele considerente:
Ordinul MAI, care reglementează sporul de dispozitiv, a fost emis în aplicarea prevederilor OUG nr.63/2003 și a Legii nr.138/1999.
În conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din OUG nr.63/2003, MAI are competențe, între altele, în domeniul funcției și funcționarului public, al evidenței informatizate a persoanei.
Așa cum rezultă din prevederile art.5 alin.2 din OUG nr.63/2003, în cadrul MAI funcționează Ministrul delegat pentru administrația publică.
În conformitate cu prevederile art.9 alin.4 din OUG nr.63/2003, în aplicarea prevederilor legale, MAI emite ordine și instrucțiuni, iar pentru domeniul administrației publice acestea se contrasemnează de ministrul delegat pentru administrația publică.
Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă competența de reglementare a MAI în cazul administrației publice, fără a se face distincție între autoritățile centrale și cele locale.
legală a ministrului administrației publice, de a reglementa în domeniul administrației publice, este și rezultanta atribuțiilor legale ale ministerului respectiv.
Astfel, conform art.14 lit.a pct.1,4 și 8 din OUG nr.63/2003, Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.
Așadar dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege.
Ordinul MAI în cauză este un act administrativ cu caracter de act normativ și se bucură de prezumție de legalitate.
În speță relevanță juridică au punctele 9.2 și 31.1 din Ordinul nr.496/2003, avându-se în vedere Legea nr.138/1999; OUG nr.192/2002; OUG nr.63/2003 și HG nr.28/1993.
Conform pct.9.2 "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
La pct.31.1 se arată că prin personal civil se înțelege "funcționarii publici și personalul contractual din MAI", nefolosindu-se sintagma din aparatul propriu al MAI.
Se specifică în ordin că personalul civil din administrația publică beneficiază de dreptul prevăzut la art.13, respectiv de indemnizația de dispozitiv și nu beneficiază de celelalte drepturi prevăzute de lege.
Prin urmare, modificarea este clară: beneficiază de acest drept, respectiv de indemnizația de dispozitiv și personalul civil din administrația publică, fără a diferenția între administrația publică centrală și cea locală.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prevederile art.312 Cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Târgu-M, împotriva sentinței civile nr.276 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-6.08.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
