Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1219/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1219/2009

Ședința publică de la 23 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Doriani Ana JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela

- - -președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Pop Mirela

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului, împotriva sentinței civile numărul 559/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. G pentru reclamanta intimată,lipsă fiind pârâtul recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care mandatarul reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată justificate la dosar.

După dezbateri se prezintă pentru pârâtul recurent și depune la dosar circulara nr.38609/1998 emisă de Ministerul Educației Naționale.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului civil de față:

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâții Inspectoratul Școlar al Județului A și Colegiul Economic A I, solicitând obligarea pârâților la acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute la art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997 și a diferențelor de drepturi salariale aferente ultimilor trei ani anteriori introducerii acțiunii, actualizate cu rata inflației; să fie obligați pârâții să-i plătească, în continuare, diferența lunară la salariu, diferență rezultând ca urmare a aplicării tranșelor suplimentare de vechime prev. de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, privind Statutul personalului didactic; să fie obligați pârâții să facă mențiunile cuvenite în carnetul de muncă, privind acordarea acestor tranșe, cuantumul acestora și data când au fost ele acordate; să fie obligați pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii sale reclamanta arată că este cadru didactic la Colegiul Economic A I, iar conform art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 era îndreptățită la tranșe suplimentare de vechime conform unei vechimi în muncă de 30, 35 și peste 40 de ani, tranșe care nu i-au fost acordate.

Prin precizarea de acțiune depusă la fila 10, reclamanta arată că a înțese să promoveze acțiunea de față deoarece deși îndeplinea condițiile de vechime și era membru al Sindicatului învățământ A nu a fost inclusă pe tabel în acțiunea promovată de sindicat în dosar nr-.

În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: decizia de pensionare nr.-/2008 (fila 3), adeverința nr.197/25.02.2009 și adresa nr. 198/2009 eliberată de Colegiul Economic, sentința civilă nr. 597/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, tabel nominal cu membri de sindicat (filele11-20)

Pârâtul Inspectoratul Școlar A, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind faptul că nu se află în raporturi contractuale de muncă cu reclamanta; pe fond solicită respingerea acțiunii, arătând că pretențiile reclamantei nu au temei legal; deoarece textul invocat precizează că aplicarea creșterii să se facă față de tranșa anterioară de vechime, prevede care a fost respectată încă din anul 1997(filele 21, 22).

Pârâta Colegiul Economic AIp rin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, considerând că textul alin.2 al art. 50 din Legea nr. 128/1997 nu poate fi interpretat separat de textul alin.1, creșterea cu 1/25 a coeficientului de ierarhizare prevăzut la tranșa 30-35 ani fiind făcută față de coeficientul de ierarhizare a tranșei anterioare de vechime - 25-30 ani, prevede care a fost respectată încă din anul 1997.(23)

În drept invocă art.115 pr.civ, nr.OG 15/2008, art.50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997 privind

Prin sentința civilă nr. 559/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în cauză s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de A;

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Județului A și Colegiul Economic A I și în consecință:

Au fost obligați pârâții să acorde și să plătească reclamantei drepturile bănești reprezentând tranșa suplimentară de vechime în muncă începând cu data de 19.02.2006 și în continuare, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective.

A fost obligat pârâtul Colegiul Economic să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform prezentei.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în ceea ce privește excepția invocată de A că este nefondată cu motivarea că Inspectoratul Școlar A se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, coordonează activitatea tuturor unităților de învățământ, îndrumă activitatea directorilor acestor unități și stabilește numărul de norme și posturi vacante în învățământul preuniversitar.

Pe fond, instanța a reținut următoarele:

Reclamanta a avut calitatea de profesor la Colegiul Economic - din AIp ână la data de 27.11.2008, astfel, cum rezultă din decizia de pensionare nr.- depusă la fila 3, având o vechime de 35 de ani.

În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la 40 de ani de activitate în învățământ.

Aliniatul 2 al aceluiași text de lege individualizează aceste tranșe și arată că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime (30, 35 și peste 40) se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Potrivit dispozițiilor art. 48 alin.1 din Legea nr. 128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii.

Din reglementarea acestor norme legale, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, tribunalul a reținut că elementele sistemului de salarizare proprii personalului didactic sunt reprezentate pe de o parte de salariul de bază care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte de sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.

Din actele dosarului, tribunalul a constatat că reclamantei nu i-a fost acordat acest spor salarial, nedepunându-se nici o dovadă în acest sens.

Pârâții în cauză urmează a răspunde față de reclamantă, în calitatea lor de partener contractual în contractul de muncă al acestora, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. 1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură - învățământ ca angajator care stabilește în concret drepturile salariale cuvenite fiecărui cadru didactic și întocmește statele de plată.

Cât privește capătul de cerere privind actualizarea sumelor cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, instanța a constatat că ceea ce face obiectul reparației este prejudiciul real, suferit de cadrele didactice ca urmare a neacordării unor drepturi bănești de natură salarială.

Repararea prejudiciului se face în condițiile răspunderii civile contractuale.

Beneficiul nerealizat, ca parte a prejudiciului suferit de cadrele didactice este datorat devalorizării monetare survenite între data când aceste drepturi ar fi trebuit acordate și data plății efective, pe cale de consecință, măsura reparatorie adecvată fiind actualizarea sumelor cu indicele de inflație, de la data scadenței fiecărei sume, la data plății efective.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termenul prevăzut de lege, recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamantă împotriva acestei instituții.

În expunerea de motive arată că recurenta nu poate fi obligat la plata diferențelor salariale dispuse prin hotărârea sentinței recurate, deoarece, în coeficientul de multiplicare prev. la ultimile tranșe de vechime din învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/25 prev. de art. art.50 alin.2 din Legea nr. 128/1997, așa cum reiese din art.5 alin.2 din Ordonanța nr.15/2008. Se arată că instanța de fond a interpreta greșit prev. art. 50 alin.1 și 2 din legea nr. 128/1997, care statuează fără echivoc modul de calcul al coeficientului de multiplicare pentru fiecare anexa la grila de salarizare.

În drept. art.299 și urm Cod procedură Civilă, art.304 punct 9 Cod procedură Civilă, Ordonanța nr.15/2008, Legea nr. 154/1998.

CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse cât șidin oficiu conform cerințelor art. 3041Cod procedură civilă în limitele statuate de art.306 alin2. constată următoarele:

Recursul este nefondat.

Principala apărare formulată de către recurent este aceea că tranșa suplimentară solicitată de către reclamanți este prevăzută de lege și deci le-a fost acordată încă de la momentul apariției textului de lege pe care aceștia își fundamentează acțiunea, raportat la prevederile art. 5 alin. 2 din OG nr. 15/2008.

Potrivit art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească",dispoziție care în materia litigiilor de muncă are o caracteristică specială și anume art. 287 Codul muncii prevede expres că "sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare".

Instanța de fond a reținut corect că pârâtul recurent nu au făcut dovada că a acordat reclamanților, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 128/1997, pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime - 30, 35 și peste 40 ani, o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.

Este, de menționat că apărarea pârâtului în acest sens se fundamentează strict pe prevederile art.5 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.15/2008, text de lege care a fost declarat, de altfel,neconstituțional, prin<LLNK 12009 9831701701 0 56>DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 983 din 30 iunie 2009, publicată în OF. nr. 531 din 31 iulie 2009.

Așa dar, având în vedere că însuși recurentul nu contestă dreptul reclamanților la beneficiul acestei tranșe de vechime, iar la dosar nu există nici o dovadă a acordării efective a acestui drept salarial, instanța constată că prima instanță, în mod temeinic a apreciat acțiunea ca fiind fondată și a admis-o în consecință.

Față de cele ce preced, sentința fiind legală și temeinică, nefiind incident nici unul din motivele de casare sau modificare a hotărârii prev. expres și limitativ de art.304 punct 1-9 cod procedură civilă, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 312 din Codul d e procedură civilă va respinge ca nefondat recursul de față.

Văzând și prev. art. 274 cod procedură civilă va fi bligat recurentul Inspectoratul Școlar al Județului A să plătească intimatei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu apărător, probat cu chitanța depusă la fila 25.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefundat, recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului A împotriva sentinței civile nr.559/25.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Obligă recurentul Inspectoratul Școlar al Județului A să plătească intimatei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23.11. 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.DA

Tehnored.DA/TM/2ex

Jud.

Președinte:Doriani Ana
Judecători:Doriani Ana, Stoica Manuela, Pop Mirela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1219/2009. Curtea de Apel Alba Iulia