Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1260/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1260

Ședința publică de la 19 Februarie 2010

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Corneliu Maria

JUDECĂTOR 2: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 3: Manuela Preda

Grefier:

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanții I, C, M, M, V, AGE. I, I, C și pârâta SC SA prin lichidator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței nr. 6003/06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta-pârâtă consilier juridic, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul registratură unitatea pârâtă a depus o cerere prin care solicită repunerea pe rol a pricinii, recursul reclamnților fiind declarat și motivat în termen legal, iar recursul pârâtei - cu depășirea acestuia.

Reprezentanta convențională a unității pârâte pune concluzii de admiterii a cererii de repunere pe rol și judecare a cauzei.

Curtea, în temeiul art. 245 Cod proc. civ. admite cererea recurentei-pârâte și repune cauza pe rol. După care, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă solicită admiterea propriului recurs așa cum a fost formulat și motivat și respingerea recursului promovat de reclamanți.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 6003 din 06 noiembrie 2008, admis în parte acțiunea, formulată petenți I, C, M, M, V, AGE. I, I, C împotriva intimatei

A fost obligată intimata să plătească petenților drepturile salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru fiecare an, cuvenite pentru anii 2005, 2006,2007.

S- constatat nulitatea clauzei prevăzută de art. 176 alin. 1 din CCM al SC SA pe anii 2005-2007.

A fost obligată intimata să plătească petenților drepturile salariale reprezentând ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale, respectiv, 4000 c gaze naturale, anual, pentru perioada 2005 - 2007.

A fost obligată intimata la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale petenților.

A fost obligată intimata la plata sumei de 5000 lei cheltuieli de judecată.

fost respins capătul de cerere privind plata diferențele de salariu prin neaplicarea corectă art. 128 alin. 5 și art. 129 alin. 1,2,3, anexa 3 bis.

Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut că petentii au fost salariatii intimatei asa cum rezulta din mentiunile efectuate in carnetele de munca ale acestora.

Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C precum si in luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamna - iarna), salariatii vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramura, stabilit conform prevederilor prezentului contract..

Potrivit disp.art. 243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.

Mai mult decât atât, neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că, intimata nu a respectat prevederile disp. art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos in suma fixa, in cuantum de un salariu minim pe ramura, așa încât admis acest capăt de cerere și obligat intimata la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând aprovizionarea de toamnă iarnă pentru anii 2005, 2006, 2007.

Pe de altă parte, cererea privind diferența de salariu rezultată dintre drepturile primite și drepturile salariale neacordate conform art.128 alin. 5 și art.129 din CCM al, a fost respinsă întrucât drepturile salariale au fost determinate avându-se în vedere dispozițiile sus menționate.

În ceea ce privește nulitatea art. 176 alin.1 din CCM al SC service SA, acesta prevede că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat.

otrivit art. 187 din CCM la nivel de ramură Energie Electrică, Petrol și Gaze, valabil pe anii 2005- 2008 salariații agenților economici nominalizați în anexa nr.1 pct. B, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale. Societatea ai cărei salariați sunt petenții face parte din unitățile menționate în anexă.

In conformitate cu dispozitiile art.178 din CCM, la nivel de ramura pe 2007 alin 1,Salariații agenților economicii, vor primi un ajutor material egal cu contravaloarea a 2500-4000 mc de gaze naturale", iar alin 2 specifica ca "in condițiile in care prin actul adițional la CCM nu s-a convenit introducerea dreptului prevazut la alin.1, in salariul de baza, modalitatea concreta de acordare a acestuia va fi stabilita la nivelul agentului economic".

Deși aceste drepturi nu au fost prevăzute în CCM la nivel de unitate, ontractele colective de munca nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca încheiate la nivel superior.

Mai mult decat atat, potrivit disp.art.243 din Codul Muncii executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.

Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

În consecință, instanța a admis actiunea precizată formulata de petitionari, a constatat nulitatea clauzei art.176 din CCM al SC SA / 2005, 2006, 2007 și a obligat intimata la plata către petenti a drepturilor salariale reprezentand aprovizionarea de toamna - iarna in cuantum de un salariu minim pe ramura pentru fiecare an, cuvenite pentru anii 2005, 2006 și 2007, la plata contravalorii unei cantități de 4000 mc de gaze naturale pentru anii 2005, 2006 și 2007, sume actualizate la data plății efective, și a obligat intimata la plata diferențelor salariale rezultate din neaplicarea corectă a art.128 alin5, art.129 alin. 1,2,3, respectiv Anexa nr.3 bis.

Împotriva sentinței, au declarat recurs reclamanții și intimata SC" " SA, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

Reclamanții critică sentința pentru soluționarea cauzei pe cale de excepție, cu motivarea greșită că prin semnarea contractelor individuale de muncă au fost de acord cu salariul stabilit prin negociere și nu au solicitat anularea acestor contracte în temeiul art. 283 lit. "d" Codul Muncii.

Susțin că pârâta încălcat prevederile art. 128 alin. 5 și art. 129 alin. 1,2,3 din anexa 3 din CCM stabilind salarii sub nivelul prevăzut în CCM, instanța având obligația de a-și exercita rolul activ și de a dispune efectuarea unei expertize de specialitate care să verifice dacă drepturile solicitate au fost incluse în salariu.

În motivarea recursului, SC SA arată că prin protocolul încheiat la 01 martie 2002 între SNP SA SC SA și s-a convenit ca salariații transferați de la SNP la SC SA să-și păstreze toate drepturile avute la data transferului.

Suma ce reprezenta / unei cantități de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților SNP inclusiv a celor transferați în anul 1997, iar potrivit art.187 din CCM, la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anul 2006 s-a prevăzut că "salariații agenților economici nominalizați în Anexa nr.1 pct.B vor primi un ajutor material, egal cu unei cote deg aze naturale.

De același drept beneficiază salariații avuți în vedere la al.1 și cei ai angajaților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa nr.1 în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază".

Recurenta precizează că, apărarea sa privind includerea / valorii cotei de gaze în salariile angajaților începând cu anul 1997 este susținută de înscrisuri ce atestă acest fapt, respectiv: adresa nr.22160 din 21.07.2008 prin care societatea comunică faptul că suma reprezentând c/valoarea cotei de gaze naturale a fost introdusă în salariile de bază ale tuturor angajaților; protocolul încheiat la 01 martie 2002; extras din CCM pe anul 1997 al SC SA care la art.176 al.1 prevede că începând cu 01 iunie 1997, acest ajutor material va fi inclus în salariul de bază; extras din CCM pe anul 1998 al SC SA care la același articol prevede că, acest ajutor material a fost compensat prin CCM/1997; extras din CCM/2003 la nivel de SA în care se face mențiunea că acest ajutor material a fost compensat; extras din CCM la nivel pe anul 2007, unde la art.176 al.1 se prevede că acest ajutor material a fost compensat; fișa drepturilor salariale negociate în conformitate cu Legea 14/1991 și CCM valabile la 01.07.1997 unde se face mențiunea - creșterea salariului de bază include și c/valoarea a 4000. gaze naturale conform art.176 din CCM -; copii xerox de pe carnetele de muncă.

Un alt motiv de recurs se referă la faptul că instanța greșit a stabilit că dreptul la suplimentarea salarială scadentă în luna octombrie al fiecărui an (pentru aprovizionarea toamnă iarnă) există, și pe cale de consecință obligația corelativă se impune a fi adusă la îndeplinire.

Că a fost ignorat faptul că prin art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze este prevăzută posibilitatea transformării acestuia în element constitutiv al salariului de bază, cu efectul imediat al stingerii sale distincte pe viitor.

Acest lucru s-a petrecut chiar mai înainte de preluarea prin transfer în 2002-2003 personalului de la fosta sucursală "" Ba S NP.

În contractul colectiv de muncă încheiat între SNP și salariații reprezentați de la nivelul anului 2000 se stipula cu claritate la art.168 alin.2 teza II a faptul că " suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază, conform telexului 2412/1998, astfel că voința părților a optat pentru novarea dreptului recunoscut dintr-un element exterior salariului de bază, în parte constitutivă a acestuia.

Recursul formulat de reclamanți este fondat și se va admite pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 din Codul d e procedură civilă, udecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

Având de stabilit dacă salariul de bază al reclamanților a fost calculat potrivit dispozițiilor convenționale menționate la art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, instanța de fond trebuia să verifice în concret modul în care s-a stabilit, în intervalul de timp supus analizei, salariul de bază al fiecărui reclamant în parte.

Fără a pune în discuția părților administrarea de probe pentru stabilirea situației concrete, instanța de fond a considerat că drepturile salariale prevăzute la art. 128 și 129 din contractul colectiv de muncă au fost acordate salariaților reclamanți.

În conformitate cu dispozițiile art. 129 din Codul d e procedură civilă, instanța avea obligația de a ordona administrarea de probe pentru stabilirea situației de fapt, respectiv pentru a determina modul în care s-a stabilit salariul de bază al fiecărui reclamant.

Pentru aceasta, trebuia să dispună administrarea probei cu înscrisuri, respectiv carnetele de muncă, statele de plată și apoi să verifice dacă salariile de bază au fost corect stabilite. Numai în cazul în care angajatorul refuza să depună la dosar înscrisurile încuviințate ca probe, instanța avea posibilitatea să aplice sancțiunea decăderii din beneficiul probei admise.

În acest fel, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra fondului acestei cereri, criticile recurenților fiind întemeiate.

Fiind aplicabile dispozițiile art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, deoarece nu s-a cercetat fondul cauzei, precum și dispozițiile art. 312 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă, pentru asigurarea unei judecăți unitare, Curtea urmează admită recursurile,să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În rejudecare, instanța va dispune administrarea de probe pentru stabilirea modului în care s-a calculat salariul de bază al reclamanților și vor fi avute în vedere și celelalte motive de recurs invocate.

De asemenea, va aprecia asupra aplicării dispozițiilor art.36 din Legeanr.85/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de reclamanții I, C, M, M, V, AGE. I, I, C și pârâta SC SA prin lichidator judiciar Insolvency Specialists împotriva sentinței nr. 6003/06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință, publică, azi, 19 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- --

Grefier,

Red. Jud.

3 ex/IE/01.03.2010

fond:

Președinte:Corneliu Maria
Judecători:Corneliu Maria, Mihaela Mitrancă, Manuela Preda

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1260/2010. Curtea de Apel Craiova