Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1261/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1261
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 3: Petrina Manuela
Grefier
***************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul C AL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ N împotriva sentinței civile nr.479C din 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivat și scutit legal de plata taxelor de timbru.
Având în vedere că prin precizările de la fila 17 dosar recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă,instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința civilă nr. 479 din 12.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț - Secția civilă în dosar -, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul cel M al din Administrația Publică Locală N pentru personalul contractual, membri de sindicat, și, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local P-N - Direcția Taxe și Impozite privind acordarea și plata începând cu octombrie 2005 la zi și în continuare, actualizat în raport de indicele de inflație, sporurile de stabilitate și fidelitate ( în procent de 20% din salariul de bază brut ), de confidențialitate ( în procent de 15% din salariul de bază brut ), de suprasolicitare neuropsihică și de stres (în procent de 10% din salariul de bază brut ), respectiv sumele de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă și a celor cadou începând cu 26.05.2006.
În motivarea acestei soluții prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat plata sporului de fidelitate și de stabilitate, potrivit precizărilor făcute în ședința publică din 08.05.2009, în baza art. 17 din OG nr. 10/2007, iar a sporului de confidențialitate în baza art. 13 din OG nr. 10/2007, a Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, Ordinele MAI nr. 275/2002 și nr. 121/2007, OUG nr. 1/2007 și OUG nr. 31/2009.
Sistemul de salarizare a personalului contractual din autoritățile publice locale, reglementat de Legea nr. 154/1998, nu prevede în favoarea acestora acordarea unui spor de fidelitate și de stabilitate și nici a celui de confidențialitate și, atât timp cât în lege nu sunt reglementări privind solicitările formulate, nici pârâții nu pot fi obligați să le plătească salariaților în numele cărora reclamantul a acționat.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă, din prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 tribunalul a reținut că"Salariații din sectorul bugetar și din cadrul celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
În îndeplinirea acestor dispoziții, prin art. 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, aprobate prin HG nr. 5/1999, s-a prevăzut că angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite, stabilesc prin contractele colective de muncă numărul salariaților care pot primi lunar tichete de masă, criteriile de selecție a acestora, valoarea nominală a tichetelor și numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie acestea.
Reiese că acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă nu constituie o obligație legală pentru angajator, ci este condiționată pe de o parte de posibilitățile lui financiare, iar pe de altă parte de disponibilitatea sa de a le acorda.
În concret, tichetele de masă se acordă dacă: a) persoana beneficiară este angajată cu contract individual de muncă; b) angajatorul are capacitatea financiară de a suporta contravaloarea tichetelor; c) prin contractul colectiv de muncă s-a convenit asupra acordării acestora.
Pentru ca persoanele în numele căruia s-a acționat în speța de față - ce fac parte din personalul contractual din administrația publică locală salarizat în baza Legii nr. 154/1998 - să fi beneficiat de tichete de masă, trebuia îndeplinită cerința din art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, ce condiționează acordarea lor de prevederea în bugetul local a sumei necesare pentru suportarea contravalorii acestora, care să permită, în urma negocierii cu sindicatul reprezentant, negocierea condițiilor concrete de acordare a tichetelor de masă.
Tot astfel, prevederile art. 1 din Legea nr. 193/2006 și ale pct. 2.3 din Normele de aplicare a acestui act normativ aprobate prin HG nr. 1317/2006, permit instituțiilor din sectorul bugetar să acorde salariaților lor bilete de valoare sub forma tichetelor cadou, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii, într-o poziție distinctă de cheltuieli denumită"Tichete cadou"pentru cheltuieli sociale.
Nici aco rdarea tichetelor cadou nu constituie, așadar, o obligație legală pentru angajatori, ci este condiționată tot de posibilitățile lor financiare și de disponibilitatea lor de a le acorda.
Cum tatutul juridic al personalului contractual din autoritățile publice locale se circumscrie principiului prevederii în lege a drepturilor de natură salarială ce i se cuvine iar în bugetul Direcției Taxe și Impozite din subordinea Consiliului local al mun. P nu a fost prevăzut un capitol special de cheltuieli având ca destinație suportarea contravalorii tichetelor de masă și a tichetelor cadou, cererea reclamantului de acordare a acestor tichete pentru membrii săi de sindicat apare ca nefondată.
Având în vedere principiul enunțat mai sus nici sporul de suprasolicitare neuropsihică și de stres nu a fost acordat persoanelor reprezentate de reclamant, cu atât mai mult cu cât temeiul legal invocat - art. 8 lit. b din HG nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare - prevede că de el poate beneficia personalul de specialitate din unele activități medicale, din unitățile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătății, personalul medico - sanitar de intervenție din stațiile de salvare, precum și șoferii de pe autosalvări, cel care lucrează în compartimentele de pediatrie, obstetrică - ginecologie și în unități de asistență socială și de ocrotire, din instituțiile care se ocupă de îngrijirea și/sau educarea specială a copiilor, calificarea și ocrotirea invalizilor și deficienților și îngrijirea bătrânilor, personalul didactic care asigură predarea simultană la două - patru clase de elevi în învățământul primar, care îndrumă practica psihopedagogică și cel care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor, personalul navigant din Centrul de a Personalului din Civilă care execută misiuni de instruire în zbor, personalul de pe navele școală pe perioada cât se află în larg și personalul de pază din cadrul unităților bugetare cu obiective de patrimoniu.
În alin. 3 al art. 8 din HG nr. 281/1993 se prevede că e sporul de până la 15% din salariul de bază poate beneficia și personalul din cadrul Corpurilor gardienilor publici, precum și personalul de pază din unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Materiale, care își desfășoară activitatea în condiții specifice personalului militarizat.
De asemenea, alin. 3 al art. 8 din hotărâre prevede că" concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor", condiție ce nu este îndeplinită în cauză deoarece salariații reprezentați de reclamant nu se încadrează în categoriile de personal enumerate mai sus și de aceea nici nu a fost posibilă stabilirea în concret, printr-un act al consiliului local al unității administrativ - teritoriale pârâte avizat de minister, a cuantumului sporului și al condițiilor de acordare a sporului.
În termen legal, motivat și scutit de plata taxelor judiciare de timbru, împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticile formulate, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, au vizat în esență următoarele:
- nesocotirea dispozițiilor art. 8 alin. 2 lit.b) din OG10/2007 cu modif. în ceea ce privește sporul de suprasolicitare și de stres în condițiile în care municipiul PNa re în subordine comine de bătrâni, cantine sociale, adăposturi sociale,etc.
- justificarea dreptului la sporul de confidențialitate în baza art. 13 alin.1,2 din OG10/2007 cu modif. art. 1 lit.b) din OUG1/2009 și OUG31/2009, și ale punctului 1 din anexa 11 din Ordinul MAI 121/2007.
- temeiul solicitării c/valorii tichetelor de masă și cadou o constituia Legea 193/2006 și HG1193/2006, dispozițiile art. 17 din OG10/2007 și decizia 14/2008 a
- existența surselor proprii de finanțare la nivelul pârâtei, fapt ce sigură posibilitatea acordării sporurilor solicitate fără intervenția bugetului de stat.
La termenul din 9.09.2009, prin corespondență, s-a primit de la recurent o completare a motivelor pentru care se justifica admiterea acțiunii, respectiv includerea sporurilor în cauză și în Acordul/Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2009; de asemenea, s-a invocat practica acestei instanțe în litigii având drepturi salariale a personalului contractual din instituțiile Administrației publice locale.
Legal citat, intimatul nu a trimis reprezentant în instanță, nu a formulat întâmpinare și nici alte cereri.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, precum și față de dispozițiile art. 304, 312 Co procedură civilă, Curtea reține caracterul său nefondat justificat de considerentele ce se vor expune.
Recurenta, sub aspectul criticilor vizând sporul de suprasolicitare și stres, se află în eroare cu privire la motivul pentru care nu s-a acordat la fond; astfel, neacordarea nu s-a datorat lipsei temeiului legal pentru un astfel de drept în general, ci al neprevederii acestui drept pentru categoria din care fac parte membrii de sindicat pentru care s-a promovat și susținut acțiunea de către reclamant. De asemenea, faptul că în subordinea municipiului N se găsesc instituțiile de protecție socială menționate în cererea de recurs, nu prezintă relevanță sub aspectul îndreptățirii personalului contractual reprezentat de reclamant în cauză din moment ce acești salariați nu au dovedit că lucrează efectiv în respectivele instituții pentru a beneficia eventual de dispozițiile HG281/1993 ( de altfel nici nu au invocat vreun moment că ar lucra în astfel de unități ). Trebuie menționat că OG10/2007 reglementează un astfel de spor.
Într-adevăr art.13 din OG10/2007 dreptul la sporul de confidențialitate, însă numai pentrupersonalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului și al Ministerului Integrării Europene, precum și pentru personalul contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor,însă astfel de acte nu există pentru persoanele reprezentate de reclamant în cauză; mai mult, nu s-a făcut dovada întrunirii cumulative și a condiției prevăzute de alin.2 a aceluiași articol, respectiv astabilirii lor ca șiategorie de personal contractual beneficiară, a cuantumului sporului de confidențialitate cuvenit și a condițiilor de acordare, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Decizia nr. 14/2008 a, pronunțată în recurs în interesul legii a statuat că dispozițiileart. 1alin. (1) și (2) din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și funcționarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanțelor și parchetelor aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocație, ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă. Prin urmare această decizie nu poate fi invocată în susținerea acordării c/valorii tichetelor de masă și cadou, ci doar în sensul în care a fost de altfel reținut și de către prima instanță.
De menționat că nu prezintă relevanță pentru cauză existența surselor proprii de finanțare decât prin prisma posibilității negocierii acordării din acestea a unor sporuri pe viitor, fapt ce de altfel s-a finalizat prin Acordul depus în recurs; efectele nu pot fi însă retroactive pentru anii anteriori conform solicitării ( oct.2005 la zi și viitor ).
În contextul celor reținute și față de faptul că nu s-a criticat soluția de neacordare a sporului de stabilitate și fidelitate, precum și față de faptul că nu s-au constatat motive de recurs de ordine publică, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de reclamantul C AL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ N împotriva sentinței civile nr.479C din 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,21.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.D-./
Red.
Tehn.AA 4 ex. 23.10.09
Com la părți la 23.10.2009
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Petrina Manuela
