Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1260/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1260
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu
JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 3: Petrina Manuela
Grefier
*************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.497 din 15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată, este declarat în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor de timbru.
Având în vedere că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.497/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă acțiunea contestatoarei Augusta și a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii N să recalculeze pensia acesteia cu luarea în calcul a veniturilor înscrise în adeverința nr.1276/16.12.2008/emisă de SC" "SA P
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Reclamanta a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul a veniturilor realizate din adaosul pentru munca prestată în acord global și primele acordate din fondul de premiere de 2% la fondul de retribuție planificat, conform datelor din adeverința nr.354 din 08.04.2008 emisă de SC " " SA
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că, prin adresa nr.- din 09.01.2009 intimata i- respins, în mod nejustificat și nelegal, cererea de recalculare a pensiei conform adeverinței nr.1276 din 16.12.2008 emisă de SC " " SA în care au fost menționate veniturile realizate din acord global și premii în perioada în care a fost angajata acestei unități, în funcția de tehnician proiectant principal; că, în conformitate cu nr.389/1972, care a produs efecte juridice până la data intrării în vigoare Legii nr.19/2000, angajatorii plăteau bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuții asupra câștigului brut realizat de personalul salariat indiferent de forma în care s-au realizat veniturile, adaosul de acord și premiile nefiind menționate printre sumele exceptate de la plata acestor contribuții potrivit art.2 din decizie; că, prin adeverința salarială dedusă judecății s-a făcut și dovada contributivității la bugetul asigurărilor sociale de stat și că, este inadmisibil ca baza de calcul contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din sumele datorate pentru veniturile precizate în adeverința ce formează obiectul prezentei contestații, iar la stabilirea pensiei acestea să nu fie luate în considerație.
În dovedirea susținerilor, contestatoarea a depus la dosar adeverința nr.1276 din 16.12.2008 emisă de SC" " SA, adresa de răspuns emisă de intimată sub nr.- din 09.01.2009, copii de actul de identitate, carnetul de muncă, un cupon de pensie, decizia de pensionare nr.- din 18.05.2000 și practică judiciară.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat, respingerea contestației, ca nefondată, motivat, în esență, de faptul că, sumele în acord global, precum și premiile menționate în adeverința nr.1276 din 16.12.2008 reprezintă adaosuri la salariu, cu caracter aleatoriu și nu fac parte din baza de calcul pensiei; că, în conformitate cu art.47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie în condițiile stabilite de lege, legiuitorul având libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, raportat la resursele financiare disponibile și că, principiul contributivității nu poate fi pus în discuție decât pentru perioada de activitate de după data de 01 aprilie 2001, motivat de principiul neretroactivității legii civile.
De asemenea, intimata mai arătat că, dintr- adeverință salarială depusă la dosarul de pensie de o fostă salariată, rezultă că pentru sumele încasate în acord la altă unitate nu s-au reținut contribuții de asigurări sociale și că, ținând cont de faptul că sporurile salariale menționate nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în mod corect nu s- dat curs solicitării de recalculare drepturilor de pensie ale petentei; că, nr.389/1972 nu este aplicabilă în speța de față, întrucât, până la 01 aprilie 2001, salariile tarifare și sporurile care formau baza de calcul pensiei erau prevăzute de Legea nr.3/1977.
Ca urmare a intrării în vigoare a HG nr.1550/2004 și a OUG 4/2005pensia contestatoarei a fost evaluată în vederea recalculării în conformitate cu dispozițiile Legii 19/2000 cu modificările și completările ulterioare emițându-se astfel decizia nr.-/2005 prin care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,90165 puncte ( mai mare decât punctajul aflat în plată la data începerii operațiunilor de evaluare - 1,65532), determinat în conformitate cu dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000.
La momentul evaluării în vederea recalculării pensiei stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu principiile Legii 19/2000, astfel cum se prevedea prin dispoziția HG 1550/2004, calculul punctajului mediu anual al contestatoarei s-a făcut cu luarea în considerare a întregii documentații existentă la acel moment în dosarul de pensie al acestuia.
Ulterior, respectiv la data de 17.12.2008, reclamanta a depus la dosarul de pensie adeverința nr.1276/16.12.2008 eliberată de angajatorul SC""SA ( fostul Institut de Proiectare" P N), cu privire la drepturile salariale plătite în acord global și la primele acordate în intervalul 29 august 1973 - 05 mai 2000, adeverință în baza căreia aceasta s-a adresat intimatei Casa Județeană de Pensii N solicitând recalcularea pensiei.
Prin adresa nr.- din 09.01.2009, intimata Casa Județeană de Pensii Nar espins cererea de recalculare a pensiei în baza acestei adeverințe, cu motivarea că primele acordate și adaosul pentru munca în acord global nu constituie baza de calcul a pensiei, astfel încât să poată fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
Referitor la forma de salarizare a contestatoarei, respectiv acordul global, intimata a susținut că, pe de o parte, potrivit Legii nr.14/1991, sumele acordate în acord reprezintă doar un adaos la salariul de bază, formând partea variabilă și aleatorie a acesteia, iar pe de altă parte, prin dispoziția OUG nr.4/2005 s-a stipulat expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.Refuzul intimatei de luare în calcul a veniturilor atestate de sus menționata adeverință a fost motivat de faptul căsumele plătite în acord globalcontestatoarei reprezintă unadaosla salariul de bază, adaos care nu poate fi avut în vedere la recalcularea pensiei reale,întrucât în conformitate cu dispoziția OUG nr.4/2005 sunt avute în vedere doar acele sporuri, indemnizații sau majorări cu caracter permanent astfel după cum sunt enumerate în acest act normativ. Prima instanță a apreciat că această susținere a intimatei este eronată, având în vedere că veniturile încasate pentru activitatea desfășurată în acord global nu reprezentau adaosuri sau sporuri cu caracter sporadic ce se acordau salariaților, ci acestea reprezentau oformă de salarizare.
Astfel, în Legea nr.57/1974 privind retribuirea după calitate și cantitatea muncii( aplicabile și contestatoarei din cauza de față), la art.12 lit.a) este reglementatăretribuirea în acord globalca formă de retribuire, fiind lipsită de relevanță modalitatea concretă în care se calculau și se repartizau sumele corespunzătoare activității desfășurate în aceste condiții.
Fiind o formă de retribuire distinctă, expres reglementată de legislația în vigoare la acel moment, prima instanță a apreciat că nu se poate considera că sumele acordate în cadrul acestei modalități de salarizare ar reprezenta doar un adaos ce nu intră în categoria celor prevăzute de OUG nr.9/2005, sume care pot constitui temei al recalculării pensiei. Au fost reținute și Dispozițiile art.120 din Legea 57/1974, conform cărora în activitatea de proiectare se utilizează cu precădereforma de retribuire în acord global,textul legal prevăzând în continuare modalitatea concretă de plată a drepturilor bănești cuvenite în cadrul acestei forme de salarizare, ce se concretiza prin acordarea unor avansuri lunare ce reprezentau 80% din retribuție tarifară de încadrare, suma totală stabilită pe fiecare lucrare în parte repartizându-se ulterior membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora.
În acest act normativ nu se prevedea că sumele obținute în acord global erau exceptate de la plata contribuțiilor datorate la bugetul de stat(inclusiv deci la bugetul asigurărilor sociale), legea precizând doar fondurile din care se realiza plata drepturilor bănești cuvenite în raport de fiecare formă de salarizare și respectiv de fiecare ramură în parte.
În legătură cu acest aspect au fost reținute și dispozițiile art.1 din Decretul nr.389/1972, conform cărora, unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, orice alte persoane juridice sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat,indiferent de forma în care se realizează aceste venituri,din fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă.
Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art.2 din același decret unde sunt menționate, expres și limitativ sumele asupra cărora nu se datorează contribuția pentru asigurările sociale de stat, între care nu se regăsesc și drepturile bănești acordate pentru activitatea desfășurată în acord global, prima instanță a reținut că pentru sumele acordate contestatoarei în această formă de retribuire s-au reținut și plătit de unitatea angajatoare contribuțiile datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel cum se menționează expres și în adeverința nr.354/08.04.2008 emisă de SC""SA.
Având în vedre astfel caracterul permanent al drepturilor bănești plătite în acord global și achitarea CAS-ului pentru acestea s-a reținut că prin dispozițiile OUG 4/2005 s-a prevăzut ca recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, stabilite în baza legislației anterioare datei de 01.01.2001( cum este și cazul contestatoarei ale cărui drepturi de pensie s-au stabilit în baza Legii 3/1977) să se facă cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, prevederi printre care se enumeră la art.1 lit. e,principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, precum șiprincipiul egalitățiiprevăzut la litera baa celuiași articol, ce asigură tuturor participanților la sistemul public,contribuabili și beneficiari, un tratamentnediscriminatoriuîn ceea ce privește drepturile și obligațiile stabilite de lege.
Conform art.23 alin 1 din Legea 19/20, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul asiguraților, o constituie venitul brut realizat lunar, deci salariul individual, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contracte individuale de muncă, ce se au în vedere la stabilirea punctajului de pensie prevăzut de art.78 din aceeași lege.
În cauza de față s-a susținut că în cazul contestatoarei, ale cărei drepturi de pensie s-au deschis în temeiul dispozițiilor Legii 3/1977, nu sunt incidente aceste reglementări, întrucât pe de o parte Legea 19/2000 nu poate retroactiva, iar pe de altă parte, prin dispozițiile OUG nr.4/2005 s-a prevăzut că formele de retribuire în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei, cum ar fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001. Prima instanță a reținut în considerentele sentinței că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, întrucât în caz contrar nu s-ar mai realiza scopul avut în vedere de legiuitor și s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagiul de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare Legii 19/2000, în condițiile în care, în prezent, baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Recurenta a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate, arătând că în mod greșit a fost admisă acțiunea reclamantei, în condițiile în care dispozițiile legale în materie de pensie, respectiv Legea 3/1977; HG1550/2004 și OUG4/2005, nu condiționează baza de calcul a pensiei de plata sau neplata contribuției de asigurări sociale, până la data intrării în vigoare a Legii 19/2000, respectiv până la data de 1.04.2001.
În acest temei, recurenta a invocat faptul că este irelevant dacă pentru primele acordate și pentru sumele provenite din munca prestată în acord global s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale, întrucât modul de calcul al pensiei este cel prevăzut de art.21 al.1 lit.b din Legea 3/1977, cu respectarea totodată a dispozițiilor cuprinse la punctul VI în anexa la.OUG 4/2005.
S-a susținut de către recurentă că pentru persoanele ale căror drepturi au fost deschise înainte de 1.04.2001, art.1 din HG1550/2004 a stabilit modul în care se realizează recalcularea pensiei, respectiv cu aplicarea prevederilor art.164 din Legea 19/2000, iar primele acordate și sumele provenite din munca prestată în acord global nu au fost prevăzute ca parte din baza de calcul a pensiei, prin dispozițiile Legii 3/1977 sau OUG4/2005.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Intimata-reclamantă beneficiază de pensie pentru munca depusă și limita de vârstă stabilită prin decizia de pensionare nr.-/18.05.2000. Această decizie a fost emisă anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, fiind astfel supusă reglementărilor stabilite de Legea 3/1977.
Conform dispozițiilor art.10 din Legea 3/1977, retribuția tarifară care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. Articolul 21 din aceeași lege definește modul de stabilire a acestei medii a retribuțiilor tarifare lunare, iar la litera b a acestui articol se prevede că această medie se stabilește pe baza retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord.
După intrarea în vigoare a HG1550/2004 și apoi a OUG4/2005, pensia stabilită pentru intimata-reclamantă a urmat procedura de evaluare în vederea recalculării, pe baza prevederilor Legii 19/2000, conform art.1 din anexa 1 HG1550/2004.
Conform pct. VI al anexei Ia O. 4/2005, la determinarea punctajului mediu anual rezultat în urma recalculării nu sunt luate în calcul, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de atribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
De altfel, chiar Legea 19/2000, la art.164, precizează că la determinarea punctajelor anuale, până la data intrării în vigoare a acestei legi, se au în vedere sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Ori, față de prevederile legale menționate anterior, primele obținute de către intimata-reclamantă pentru activitatea desfășurată și plătită în acord global, cuprinse în adeverința nr.1276/16.12.2008, nu pot fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual pentru recalcularea pensiei, întrucât nu făceau parte din baza de calcul a pensiei.
Prin aceasta, nu se poate reține existența unei discriminări, în sensul avut în vedere de către prima instanță, în cauză, la recalcularea pensiei intimate-reclamante fiind în discuție strict aplicarea dispozițiilor legale în vigoare, care reglementează modul de efectuare a procedurii de recalculare, iar în ce privește dispozițiile art.2 din Legea 19/2000, acestea trebuie aplicate cu respectarea prevederilor art.1 cod civil și art.15 al.2 cin Constituție, referitor la neretroactivitatea legii civile.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, coroborat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă, va fi admis recursul, cu modificarea în tot a sentinței recurate, iar contestația formulată va fi respinsă, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D EC IDE:
Admite recursul promovat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.497 din 15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată.
Respinge contestația ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./
Red.
Tehn.5 ex.AA 16.11.2009
Com la părți la 16.11,2009
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Petrina Manuela
