Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 13/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 13
Ședința publică din 13 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, cu sediul în mun. B, sector 1,--30, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1381 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul local B și Școala nr. 8 B, precum și reclamanții intimați: și.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Botoșani - Secția civilă și înregistrată la data de 09.07.2008, reclamanții: și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar al Județului B, Consiliul Local B și Școala cu clasele I-VIII nr. 8 B, solicitând obligarea acestora la acordarea tranșelor suplimentare de vechime prev. de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 și, pe cale de consecință, la plata diferențelor de salarii rezultate pentru perioada 1.07.2005 - 1.09.2007, actualizate în funcție de indicii de inflație, precum și la plata dobânzii legale aferente.
În fapt, reclamanții au arătat că, deși potrivit art. 50 alin. 1 din Legea 128/1997 trebuiau să beneficieze de tranșe suplimentare de vechime, acestea nu li s-au acordat, nefiindu-le majorat corespunzător coeficientul de ierarhizare, încât drepturile salariale au fost greșit calculate, inclusiv prin raportarea sporurilor la o bază mai mică.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, art. 28 alin. 2 din Legea nr. 54/2003.
Pârâții, deși legal citați, nu au depus întâmpinare.
Prin sentința nr. 1381 din 8.10.2008, Tribunalul Botoșani - Secția civilă, a admis acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local B și Școala cu clasele I-VIII B; a obligat pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 8 B și Consiliul Local B să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale dintre salariul calculat, cu luarea în considerare a creșterii coeficientului de ierarhizare de 1/25 prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 și cel efectiv încasat, pentru intervalul 1.07.2005 - 31.08.2007; a obligat aceiași pârâți să plătească reclamanților, pentru aceste sume, actualizarea în funcție de indicii de inflație de la data scadenței lor până la data plății efective, precum și dobânda legală prevăzută de nr.OG 9/2000, calculată de la data de 9 iulie 2008, până la data plății efective.
Pentru a statua astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de cadre didactice și o vechime de peste 30 de ani în învățământ.
Salarizarea personalului didactic din învățământ se realizează conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Acest fapt reiese, de altfel, și din titulatura și din cuprinsul nr.OG11/2007, care se referă la creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, ersonalul p. didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate.
De asemenea, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deci, aceste texte de lege prevăd pentru personalul didactic, cumulativ, două categorii de tranșe de vechime: cele stabilite de lege, precum și câte o tranșă suplimentare care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și 40 de ani de activitate.
Această modalitate de interpretare a prevederilor legale invocate de reclamanți este susținută și de faptul că, oricum, anexele Legii nr. 128/1997 introduse de nr.OUG 8/2000, precum și cele ale nr.OG 11/2007, prevăd coeficienții diferiți de multiplicare pentru toate tranșele de vechime stabilite de legiuitor.
Drept urmare, dispozițiile art. 50 alin. 2 ale Legii nr. 128/1997 nu ar mai fi fost necesare dacă nu s-ar fi referit la alte tranșe de vechime decât cele stabilite în anexe, respectiv la cele suplimentare, care se acordă doar la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate.
Deși aliniatele respective ale art. 50 sunt în vigoare, nefiind modificate ori abrogate, iar reclamanții se încadrează în ipoteza lor, având peste 30 de ani de vechime, la salarizarea acestora nu au fost avute în vedere și tranșele suplimentare de vechime, neaplicându-i-se această creștere de 1/25 a coeficientului de ierarhizare/multiplicare.
Așa fiind, întrucât disp. art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 au caracter imperativ, prima instanță a admis acțiunea reclamanților pentru intervalul 1.07.2005 - 31.08.2007.
Pentru a se asigura îndeplinirea exactă a obligației de plată a diferențelor salariale cuvenite reclamanților, avându-se în vedere deprecierea monedei naționale prin inflație, instanța a admis și cererea reclamanților de actualizare a acestor sume în raport cu indicii de inflație, de la data scadenței până la data plății efective.
Întrucât prin întârzierea plății acestor sume, reclamanții au fost lipsiți de folosința banilor, în baza art. 161 alin. 4, coroborat cu art. 295 alin. 1 Codul muncii și art. 1088 Cod civil, instanța a obligat pârâții și la plata dobânzii legale prev. de OG9/2000, aplicată la sumele datorate, începând cu data punerii în întârziere, respectiv 9 iulie 2008, până la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9. pr. civ. susținând următoarele motive:
- Instanța de fond a aplicat în mod greșit atât prevederile legale referitoare la capacitatea procesuală pasivă a cât și prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997.
- Instanța de fond a reținut motive contradictorii în stabilirea calității procesual-pasive a, prevederile legale la care se referă nefiind incidente în cauză; deosebit de aceasta, respectiva hotărâre de guvern are în vedere drepturile salariale din anul 2004.
- Instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997 ar fi fost aplicate în mod greșit.
Recursul care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 și 9. pr. civ. este nefondat pentru următoarele considerente:
Cât privește motivul de recurs privitor la lipsa legitimării procesuale pasive, instanța constată că, în atribuțiile recurentului intră și asigurarea finanțării unităților din învățământul preuniversitar, iar plata salariilor pentru personalul didactic și auxiliar din învățământ reprezintă o parte componentă a acestei finanțări. Este de reținut faptul că, în temeiul Legii nr. 128/1997, recurentul Ministerul Educației, Cercetării și TBa emis o serie de acte normative ulterioare, prin care se stabilește metodologia de calcul pentru salarizarea personalului didactic din învățământ, dar cu toate acestea, s-a ignorat acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din legea enunțată.
Ori, potrivit dispozițiilor legale, răspunzătoare de aducerea la îndeplinire prevederilor privind salarizarea sunt și direcțiile generale din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și T, inspectoratelor școlare județene și din municipiul B, unitățile de învățământ de stat și alte unități subordonate. Conform art. 167 alin. 1 din Legea învățământului nr.84/1995, cu modificările ulterioare, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau locale, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, aprobată prin hotărâre a guvernului și asistența tehnică inspectoratelor școlare, edificatoare în acest sens fiind dispozițiile nr.HG 53/2001 cu modificările ulterioare. Fiecare unitate de învățământ are obligația de a întocmi bugetul propriu, de a fundamenta cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici. De asemenea, fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat are obligația de a fundamenta sumele necesare, conform normelor metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget emise de Ministerul Finanțelor Publice, care se înaintează la Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar de Stat, care propune spre aprobare Ministerului Educației și Cercetării, criteriile și standardele de finanțare, costurile anuale orientate după consultarea federațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă și le comunică inspectoratelor școlare în vederea stabilirii necesarului de fonduri. La nivelul fiecărui inspectorat se constituie comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale pe instituții de învățământ preuniversitar de stat. După elaborarea bugetelor, acestea se prezintă autorității publice locale, urmând a fi deschise credite bugetare de către ordonatorii principali de credite.
Recurentul are calitatea procesuală pasivă, cât privește obligațiile despre care este vorba în acțiune. Alături de inspectoratele școlare județene, recurentului îi revin atribuții în domeniul finanțării învățământului (art. 33 lit. a din Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 2192/2004).
Art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 prevede pentru personalul didactic, cumulativ, două categorii de tranșe de vechime, anume cea stabilită de lege și câte o tranșă suplimentară, care se acordă la împlinirea vechimii de 30, 35 și 40 de ani de activitate didactică în învățământ, text de lege care conține prevederi exprese și nu suportă alte interpretări.
Întrucât hotărârea atacată nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, iar criticile recurentului nu sunt justificate, văzând și prevederile art. 3041. pr. civ. constatând nefondat recursul, în temeiul art. 312 din același cod, urmează să fie respins ca atare, nefiind date nici motive de casare de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației Cercetării și T B, împotriva sentinței nr. 1381 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud fond:;
Tehnored.
2 ex,
16.01.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Apetroaie Eufrosina, Pungă Titus