Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1320/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1320
Ședința publică din data de 4 iulie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, -.1,.A,.6, județul P, împotriva sentinței civile nr.816 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Banca Comercială Română SA B, cu sediul în B,-,sector 3 și Banca Comercială Română SA - Sucursala Județeană P, cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: pentru recurenta-reclamantă, avocat din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.27/2008, pentru intimata-pârâtă Banca Comercială Română SA B, consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-pârâte Banca Comercială Română SA B s-a depus la dosar, prin serviciu registratură, întâmpinare.
Curtea, înmânează recurentei-reclamante un exemplar al întâmpinării intimatei-pârâte Banca Comercială Română SA
Avocat pentru recurenta-reclamantă declară că nu solicită termen să ia cunoștință de conținutul întâmpinării. Solicită proba cu înscrisuri, pe lângă înscrisurile deja depuse la dosar, respectiv să se emită de către instanță o adresă la BCR prin care aceasta să comunice în mod expres de ce i-a fost respinsă cererea reclamantei din programul "retragere de ".
Consilier juridic pentru intimata-pârâtă Banca Comercială Română SA se opune probei cu înscrisuri solicitată de recurentă, întrucât la fond au fost depuse toate actele ce o privesc pe reclamantă. Precizează că în țară sunt hotărâri judecătorești pronunțate în spețe similare și doar una singură a fost admisă, dar nu cunoaște considerentele pentru care a fost admisă, întrucât nu este în posesia acesteia. Declară că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, respinge ca nefondată proba cu înscrisuri formulată de recurenta-reclamantă.
Avocat pentru recurenta-reclamantă depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, în copie, sentința civilă nr.453/11.04.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța. Declară că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-reclamantă, avocat solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, iar pe cale de consecință, admiterea acțiunii în sensul de a se lua act de acceptarea de către reclamantă a ofertei privind lansarea programului "retragerea de ", să se constate că între părți convenția a fost încheiată prin ajungerea acceptării ofertei la cunoștința ofertantului, respectiv a angajatorului, înainte ca aceasta să devină caducă sau să fie revocată, și obligarea Băncii Comerciale Române la consecințele ce decurg din încheierea convenției, respectiv la plata drepturilor bănești ca urmare a programului "retragerea de ".
Prin întâmpinarea intimatei-pârâte se invocă excepția inadmisibilității recursului față de împrejurarea că s-a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată, lucru cu totul nereal, întrucât prima instanță trebuia să vadă care este intenția reclamantei, sens în care se impune respingerea acestei excepții.
Instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ, ceea ce a condus la o apreciere greșită a situației de fapt și de drept existentă între părți. Astfel, se reține că programul "retragerea de " reprezintă o inițiativă benevolă a angajatorului fără a genera obligații în sarcina acestuia.
Arată că lansarea acestui program reprezintă o ofertă, iar cererile depuse de salariații care au optat pentru înscrierea în acest program și care îndeplinesc condițiile impute, nu reprezintă altceva decât acceptarea ofertei, iar din acest moment se naște obligația corelativă în sarcina angajatorului, respectiv BCR, de a proceda la valorificarea cererii reclamante, de a acorda drepturile prevăzute în program în mod egal și nediscriminatoriu.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței în sensul de a se menține excepția lipsei calității procesuale a BCR - Sucursala P, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată potrivit chitanței depuse la dosar, reprezentând onorariu de apărător.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă Banca Comercială Română SA B, consilier juridic solicită în principal respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât în recurs s-a învestit pentru prima oară cu o cerere nouă, schimbându-se obiectul acțiunii, respectiv de a se constata că între părți convenția a fost încheiată prin ajungerea acceptării ofertei la cunoștință ofertantului.
Pe fondul recursului apreciază că acesta este nefondat potrivit motivelor expuse pe larg în conținutul întâmpinării și solicită respingerea acestuia.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta chemat in judecata pe parata Banca Comerciala - Sucursala Județeană solicitând acordarea drepturilor salariale stabilite prin programul "Retragere de ".
În motivarea acțiunii reclamanta arătat că începând cu data de 01.01.2007 BCR a demarat programul "Retragerea de, adresat salariaților care in cursul anului 2007 mai au intre 5 si 8 ani la îndeplinirea condițiilor pentru pensionare limita de varstă si care nu se încadrează în condițiile pentru pensionare anticipate.
A mai arătat reclamanta că la data de 26.06.2007 a completat cerere pentru înscrierea in programul inițiat de patron cerere ce a fost avizata favorabil la nivelul Sucursalei Județene P, dar care a fost respinsă de Centrala BCR prin adresa nr. 8729/12.09.2007 și comunicată la data de 19.09.2007, adresă prin care nu s-a specificat dacă îndeplinește sau nu condițiile de eligibilitate.
Banca Comercială P - Sucursala Județeană Pai nvocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință motivat de faptul că sucursalele bancare nu au personalitate juridică, nu au organe proprii de conducere în sensul vizat de legislația comercială, situație confirmată de legea bancară, respectiv de nr.OUG99 /2006.
A mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât angajator reclamantei, așa cum rezultă din ultimul act adițional la contractul individual de muncă nr.82/01.12.1990 este Banca Comercială Română SA, cu sediul în B, iar locul de muncă este la Sucursala Județeană
Pârâta Banca Comercială Română SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că recompensa acordată prin programul Retragerea de nu reprezintă un drept prevăzut de legislația muncii, iar reclamanta nu a precizat în concret care sunt faptele de natură să conducă la susținerea existenței unei eventuale discriminări directe sau indirecte din partea băncii.
Pe de altă parte, cererea nu a fost respinsă pe anumite criterii discriminatorii cui din motive obiective, generate de politica financiară a băncii, salariații fiind informați că pot exista și situații în care cererile să nu fie aprobate, măsura constând în inițierea programului "Retragerea de " reprezentând o inițiativă benevolă a angajatorului BCR, care nu generează obligații absolute în sarcina sa.
Tribunalul Prahova prin sentința civilă nr. 816 din 7 martie 2008 admis excepția lipsei capacității de folosință și lipsei calității procesuale pasive BCR Sucursala invocata de pârâtă a respins acțiunea față de BCR Sucursala P, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva și în concluzie a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Banca Comercială Română SA.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Instanța de fond a admis excepția lipsei capacității de folosință și lipsei calității procesuale pasive BCR Sucursala invocată de aceasta, motivat de faptul că potrivit art.43 alin 1 din Legea nr.31/10990 sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică, nefiind aplicabile nici disp.art.41 pr.civ. potrivit cărora asociațiile sau societățile fără personalitate juridică pot sa în judecată ca pârâte dacă au organe proprii de conducere deoarece această sucursală nu are organe proprii de conducere.
De asemenea, nr.OG99/2006, ce reprezintă legea bancară în România atunci când definește sucursala bancară stabilește faptul că nu are capacitate de folosință, fiind dependentă din punct de vedere juridic de o instituție de credit sau de o instituție financiară.
Referitor la calitatea procesuală pasivă s-a reținut că nu există identitate între persoana prevăzută în contractul de muncă ca fiind cea care și-a asumat anumite obligații față de reclamantă. Astfel, așa cum rezultă din ultimul act adițional la contractul individual de muncă nr.82/01.12.1990 angajatorul reclamantei este Banca Comercială Română SA, cu sediul în B, iar locul de muncă este la Sucursala Județeană
Pe fond, instanța a reținut că acțiunea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanta a solicitat prin acțiune acordarea drepturilor stabilite prin programul "Retragerea de ", program demarat de BCR începând cu data de 1 ianuarie 2007, precizând că îndeplinește condițiile de eligibilitate în sensul că mai are între 5 și 8 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă și nu se încadrează în condițiile pentru pensionare anticipată, acestea fiind în opinia singurele condiții pe care trebuia să le îndeplinească un salariat eligibil într-un astfel de program.
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea în primul rând pe un tratament discriminatoriu din partea băncii, criteriile fiind: sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, însă cererea sa nu a fost aprobată din alte motive, respectiv cele generate de politica financiară și de resurse umane a BCR, în condițiile în care inițierea programului "Retragerea de " a reprezentat o inițiativă benevolă a angajatorului, care nu a generat obligația de a aproba toate cererile de înscriere, salariații fiind informați încă de la inițierea programului că pot exista și situații în care cererile să nu fie aprobate, aplicația fiecărui salariat urmând să fie analizată separat.
Anexa intitulată "Termeni și condiții ai programului Retragerea de " prevede clar 2 condiții cumulative pentru ca salariații să beneficieze de respectivul program și anume: condiția privind vechimea în muncă a solicitantului și condiția privind aprobarea președintelui executiv al BCR, astfel încât este neîntemeiată susținerea reclamantei în sensul că era suficientă numai îndeplinirea condiției de vechime pentru a beneficia de condițiile programului "Retragerea de ".
În cauză, reclamanta îndeplinește numai prima condiție, respectiv cea privind vechimea în muncă, împrejurare necontestată de pârâtă, dar nu s-a făcut dovada existenței aprobării președintelui executiv al BCR, astfel că în lipsa acestei aprobări reclamanta nu poate beneficia de programul respectiv și nici de recompensele bănești prevăzute ca atare, încetarea raporturilor de muncă fiind condiționată de acordul părților.
Numai îndeplinirea condiției de vechime (cea prevăzută la lit.a) nu este suficientă, iar în lipsa acordului părților instanța de judecată nu se poate substitui angajatorului în sensul că nu poate dispune încetarea raporturilor de muncă prin acordul părților și plata unei recompense, o astfel de măsură fiind de natură a conduce la încălcarea principiului libertății contractuale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care a invocat disp.art.304 pct.7, 8, 9 și art.3041Cod procedură civilă.
A arătat recurenta că se impune a se lua act de acceptarea sa a ofertei privind lansarea programului "Retragerea de ", să se constate că între părți convenția a fost încheiată prin ajungerea acceptării ofertei la cunoștința ofertantului, în speță angajatorul și urmare acestei situații, obligarea acestuia la consecințele ce decurg din încheierea convenției respectiv plata drepturilor bănești aferente acestui program.
A precizat recurenta că îndeplinește cele două condiții impuse de angajator, respectiv vechimea până la pensionare și neîncadrarea în condițiile pentru pensionare anticipată, astfel încât respingerea cererii sale apare ca fiind nelegală și discriminatorie. Astfel, în mod greșit a reținut prima instanță că pentru a beneficia de program trebuia acceptul președintelui BCR întrucât s-ar lăsa la aprecierea unilaterală a acestuia un drept câștigat prin această ofertă.
A mai precizat recurenta că acest program a fost o ofertă a angajatorului care a creat obligații în sarcina acestuia și care nu poate fi lăsat la aprecierea unilaterală a angajatorului împrejurare care ar genera criterii de discriminare.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, admiterea acțiunii în sensul de a se lua act de acceptarea recurentei a ofertei lansată de angajator, să se constate că a fost încheiată convenția prin ajungerea acceptării ofertei la cunoștința ofertantului și obligarea angajatorului ofertant la plata drepturilor bănești aferente acestui program.
Curtea, examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei și în raport de disp.art.3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Din examinarea cererii introductive și a motivelor de recurs, Curtea constată că nu a operat nici o modificare a cauzei sau a obiectului judecății sens în care recursul nu apare ca fiind inadmisibil.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că reclamanta-recurentă apreciază că cele două condiții de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de programul "Retragerea de " sunt neîncadrarea în condițiile pentru pensionare anticipată și faptul că se încadrează în categoria 5 - 8 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă.
Din actele dosarului (fila 6 dosar fond - privind aspecte legate de demararea programului "Retragerea de " precum și din anexa cuprinzând termenii și condițiile programului - fila 9) rezultă însă că cele două condiții de eligibilitate sunt vechimea și aprobarea președintelui executiv al BCR, menționându-se totodată că retragerea din activitate se realizează în temeiul art.55 lit.b din Codul muncii iar în cazurile excepționale în care cererile nu vor fi aprobate, ele nu vor produce efecte.
Din înscrisul aflat la fila 50 dosar fond, intitulat cerere pentru înscrierea în programul "Retragerea de ", rezultă că recurenta-reclamantă a luat cunoștință și a acceptat termenii și condițiile stabilite de angajator.
În aceste condiții, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod just existența celor două condiții cumulative și îndeplinirea de către reclamantă numai a condiției privind vechimea. Astfel, constatând că reclamanta nu îndeplinește și condiția privind aprobarea președintelui executiv al BCR, prima instanță în mod corect a apreciat cererea ca neîntemeiată, lipsa aprobării conducând la imposibilitatea încetării contractului de muncă prin acordul părților.
Conform principiului simetriei actelor juridice, încheierea contractului este rezultatul consimțământului reciproc al părților astfel încât tot acordul lor de voință poate conduce la încetarea acestui contract.
În condițiile în care angajatorul nu și- dat acordul pentru încetarea contractului individual de muncă în temeiul art.55 lit.b din Codul muncii, instanța nu este îndrituită, prin încălcarea principiului libertății contractuale, să se substituie angajatorului și să dispună încetarea raporturilor de muncă în acest temei și cu plata drepturilor bănești aferente.
Curtea constată astfel că prima instanță a reținut în mod just pe de o parte neîndeplinirea condiției privind aprobarea din partea angajatorului și pe de altă parte, ca o consecință directă, lipsa acordului angajatorului pentru încetarea contractului individual de muncă în temeiul art.55 lit.b din Codul muncii și drept urmare, netemeinicia acțiunii formulate.
Sub un alt aspect, Curtea nu poate reține susținerile recurentei privind existența unei discriminări prin respingerea cererii sale, întrucât așa cum rezultă din probele administrate în cauză acest program a reprezentat o inițiativă benevolă a angajatorului care nu conduce la obligativitatea aprobării tuturor cererilor formulate, supusă îndeplinirii unor condiții, salariații fiind informați asupra acestui aspect, iar cererea recurentei nu a fost aprobată din motive generate de politica financiară și de resurse umane a BCR, motive care nu pot fi apreciate ca discriminatorii în accepțiunea legii.
Pentru aceste considerente, apreciind că legalitatea și temeinicia sentinței recurate nu este afectată, Curtea urmează ca în temeiul art.312 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta, domiciliată în P,-, -.1,.A,.6, județul P, împotriva sentinței civile nr.816 din 7 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Banca Comercială Română SA B, cu sediul în B,-,sector 3 și Banca Comercială Română SA - Sucursala Județeană P, cu sediul în P,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.07.2008.
Președinte JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
--- - --- - -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./18.07.2008
/
.fond nr- Trib.
Jud. fond
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Mihaela Moiceanu
