Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1391/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1391
Ședința publică din 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA G, cu sediul în G, B-dul - nr. 257, împotriva sentinței civile nr.1065/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, domiciliat în G,-, jud. G și, domiciliat în G,-, - 2,.72.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 9.12.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 11.12.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1065/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta SC SA G, cu sediul în G, str. - nr. 257.
A fost obligată pârâtă să plătească reclamantului drepturile bănești aferente lunii ianuarie 2009, cele aferente orelor suplimentare efectuate în luna ianuarie 2009 precum și contravaloarea garanției materiale, toate sumele actualizate cu rata inflației la data plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile bănești aferente lunii 2008 și contravaloarea garanției materiale, toate sumele actualizate cu rata inflației la data plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească cheltuielile de judecată, astfel: reclamantului 800 lei și reclamantului 500 lei.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul 275/121/11.03.2009 pe rolul Tribunalului Galați reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să o oblige pe pârâtă sa le plătească drepturile salariale restante.
La data de 29.04 2009 reclamanții și-au micșorat câtimea cererii. Astfel, reclamantul solicita obligarea reclamantei să îi plătească drepturile bănești aferente lunii 2008 în cuantum de 853 lei și suma de 3275 lei reprezentând garanția materială ce i-a fost reținută din salariu cât timp a fost salariatul pârâtei. Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei să îi plătească 872 lei reprezentând drepturi bănești aferente lunii ianuarie 2009 și suma de 210 lei reprezentând garanție materială reținută din salariu precum și orele suplimentare lucrate în cursul lunii ianuarie 2009.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că au fost angajații pârâtei și la încetarea raporturilor de muncă aceasta nu le-a achitat drepturile salariale solicitate.
În dovedirea acțiunii s-au folosit de proba cu acte.
Din actele depuse la dosar de către reclamanți rezultă că aceștia au fost salariații pârâtei.
Deși a fost legal citată pârâta nu a depus la dosar întâmpinare și nici dovada achitării drepturilor salariale solicitate de către reclamanți, a orelor suplimentare efectuate de reclamantul și a restituirii garanției reținute reclamanților.
Potrivit art. 288 Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului care are obligația să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Cum în prezenta cauză pârâta nu a făcut dovada achitării drepturilor salariale și a contribuției solicitate de către reclamanți, a fost admisă acțiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta SC SA G criticând-o ca fiind nefondată, netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
A fost încălcat dreptul la apărare, în condițiile în care cererea de chemare în judecată și copii de pe înscrisurile reclamanților i-au fost comunicate prin fax la data de 27.05.2009 iar termenul de judecată din data de 28.05.2009 a fost prea scurt, actele fiind ilizibile.
Instanța a solicitat dovada achitării drepturilor bănești prin cererea primită la data de 17.06.2009 și înregistrată sub nr. 5480/18.06.2009 iar termenul de judecată a fost la data de 17.06.2009.
Prin cererea cu nr.5333/15.06.2009 a solicitat amânarea judecății în vederea angajării unui apărător însă prima instanță a rămas în pronunțare fiind obligată la plata drepturilor salariale restante, a garanției materiale nerestituite și a orelor suplimentare lucrate în luna ianuarie 2009.
Prin concluziile scrise a solicitat repunerea pe rol a cauzei iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a solicitat.
A mai învederat faptul că prima zi de înfățișare în vederea depunerii dovezilor nu a fost data de 17.06.2009, față de cererile formulate vizând lipsa de apărare și înscrisurile transmise.
În ceea ce privește drepturile intimaților reclamanți, a invocat reținerea pe statele de plată a unor sume de bani.
Pentru intimatul - reclamant a rezultat o diferență de încasat de 266 lei, cererea de plată a 37 ore suplimentare neplătite pe luna ianuarie 2009 fiind considerată nefondată.
Foile de parcurs nu pot constitui o probă întrucât nu sunt verificate, confirmate și omologate de șeful direcției transporturi, nu au fost vizate de șeful de coloană și nici nu au fost prevăzute ordinele de serviciu.
Întocmirea notei de lichidare s-a realizat cu reținerea garanției materiale de 210 lei, după aceea fiindu-i eliberate drepturile bănești cuvenite.
Pentru intimatul - reclamant drepturile salariale aferente lunii au fost încasate, garanția materială și celelalte drepturi salariale nu au fost plătite motivat de faptul nerecuperării valorilor facturilor livrate și neîncasate.
A solicitat admiterea recursului, anularea sentinței civile și trimiterea spre rejudecare la prima instanță.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 287, 288 Codul muncii, art. 134, art. 146, art.304 pct.8, 9, art. 3041și art.312 Cod procedură civilă.
A depus la dosarul cauzei înscrisuri reprezentând statele de plată, foi colective de prezență, referate, fișa postului, liste de inventariere.
Prin întâmpinare, intimații - reclamanți și - au solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței civile ca fiind legală și temeinică, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Dispozițiile în materia jurisdicției muncii stabilesc reguli speciale de procedură înscrise în titlul XII, Capitolul 3 din Codul muncii.
Este și situația speței de față, pentru soluționarea conflictului de muncă judecata realizând-se în regim de urgență (art. 261 al.1 Codul muncii ).
Deasemeni, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Contrar apărărilor recurentei - pârâte, la fondul cauzei prima zi de înfățișare a constituit-o termenul de judecată din data de 28.05.2009.
Anterior, la termenul de judecată din data de 26.03.2009 cauza a fost amânată, printre altele, pentru neîndeplinirea procedurii de citare cu pârâta iar la termenul de judecată din data de 29.04.2009 pentru lipsa sa de apărare, fiind citată ulterior cu copii al acțiunii, ale precizărilor și înscrisurilor depuse de reclamanți.
Potrivit art. 134 Cod procedură civilă, este socotită prima zi de înfățișare aceea în care părțile legal citate, pot pune concluzii.
De precizat că, la termenul de judecată din data de 28.05.2009 cauza a fost amânată tot pentru ca recurenta - pârâtă să depună dovezi în apărarea sa cu privire la drepturile salariale pretinse în proces de intimații - reclamanți și .
O asemenea obligație procesuală incumbă recurentei - pârâte în virtutea legii (art. 287 Codul muncii ), demersurile instanței fiind justificate tocmai în vederea aducerii la îndeplinire a unei asemenea obligații.
La termenul de judecată din data de 17.06.2009 în mod legal prima instanță a respins cererea formulată de pârâta SC SA G, față de prevederile art. 156 al.1 Cod procedură civilă care dau posibilitatea acordării unui singur termen pentru lipsă de apărare temeinic motivată (termene deja acordate pentru un asemenea motiv la datele de 29.04.2009 și 28.05.2009).
S-a dat posibilitatea depunerii de concluzii scrise pronunțarea fiind amânată la data de 22.06.2009, fiind formulate astfel de concluzii de către pârâtă.
În ceea ce privește repunerea pe rol a cauzei, dispozițiile art. 151 Cod procedură civilă au caracter facultativ, o atare măsură procesuală fiind lăsată la aprecierea instanței de judecată numai dacă găsește necesare noi lămuriri.
Și pe fondul cauzei, criticile aduse de recurenta - pârâtă sunt considerate nefondate.
Apărările formulate vizează, în esență, reținerea sumei constituită ca garanție și a unor sume reprezentând drepturi salariale aparținând intimaților - reclamanți, invocându-se crearea unor prejudicii patrimoniului pârâtei.
Numai că, în condițiile art. 281 Codul muncii, soluționarea unor asemenea pretenții în legătură cu modalitatea de executare a conflictelor individuale de muncă presupune promovarea unor acțiuni corespunzătoare în fața instanțelor de judecată competente.
Dispozițiile art. 164 al.2 Codul muncii stabilesc faptul că, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Deși s-a făcut dovada în recurs a unor asemenea acțiuni îndreptate împotriva intimaților - reclamanți până la soluționarea lor definitivă și irevocabilă în condițiile legale sus-arătate, subzistă obligația ce revine societății pentru restituirea drepturilor salariale și garanției materiale aferente, conform celor dispuse de prima instanță (a se vedea în acest sens și dispozițiile art. 16 din Legea nr. 22/1969).
În ceea ce privește orele suplimentare lucrate în cursul lunii ianuarie 2009 de intimatul - reclamant, s-au avut în vedere foile de parcurs pentru autovehicule transport marfă care, contrar apărărilor recurentei - pârâte, poartă mențiunea înregistrării unor asemenea activități în cadrul societății cu indicarea datelor orare urmând să fie calculate cu ocazia punerii în executare în limita pretențiilor formulate prin precizările depuse la dosar de reclamant (filele 14 - 26, respectiv 40-52 dosar fond).
În consecință, pentru toate considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 al.1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr.1065/22.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
Ca parte căzută în pretenții, conform art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta - pârâtă să plătească intimaților - reclamanți cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător potrivit chitanțelor nr.117/8.12.2009 și respectiv nr.118/8.12.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA G, cu sediul în G, B-dul - nr. 257, împotriva sentinței civile nr.1065/22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenta - pârâtă SC SA G să plătească intimatului - reclamant, domiciliat în G,-, jud. G, suma de 500 lei și intimatului - reclamant, domiciliat în G,-, - 2,.72, suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 11 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /11.01.2010
:DC/5 ex/12.01.2010
Fond:/
Asistenți judiciari:C-tin /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică