Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1429/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1429/2008-
Ședința publică din 14 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarate de reclamanta - din S M,-,. 4, jud. S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă SA. B, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.239, împotriva sentinței civile nr.854/D din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata pârâtă SA. B, reprezentanta acesteia avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 45 din 13.10.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet avocațial, lipsă fiind recurenta reclamantă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, după care:
La întrebarea instanței, cu privire la diferența dintre un salariu mediu brut și unul de bază, reprezentanta intimatei pârâte SA. B arată că nu cunoaște acest aspect.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei pârâte SA. B, solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 854/D din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea reclamantei, domiciliată în S M,-,.4, jud. S M, în contradictoriu cu pârâta cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, pentru drepturi bănești și, în consecință:
A fost obligată societatea pârâtă să achite reclamantei drepturile reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști pentru anii 2005, 2006, 2007 și de C pentru anii 2005, 2006, calculate raportat la salariul de bază mediu la nivelul societății.
S-a respins capătul de cerere privind achitarea drepturilor reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anul 2007.
Pârâta a fost obligată la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu art.3 alin.3 din OG9/2000.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților a fost soluționată în sensul respingerii în ședința publică din 15.05.2008, instanța apreciind că sunt incidente dispozițiile art.283 alin.1 lit.c și nu lit.e din Codul muncii.
Pe fond, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 68 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SNP vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP Cu minimum 15 zile înaintea fiecărui eveniment pentru care se acordă suplimentărilor vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordate, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor". Prin alin.2 s-a precizat că "Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 reia textul art.168 alin.1 în aceeași variantă cu cea din anul 2004, dar modifică aliniatul 2 dispunând că "în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat". Acest din urmă text se regăsește în ultima formă menționată și în CCM pe anul 2006 și pe anul 2007.
La dosarul cauzei, pârâta a depus adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007, în care se menționează că "părțile semnatare confirmă faptul că, în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat " (fila 58). Prin Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art.168 din CCM al datată 31.08.2007 (fila 59) semnată de reprezentanți ai patronatului și sindicatului se dă o interpretare textului în discuție "potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Conform dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea nr.130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată între patron sau organizația patronală, pe de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă. Art.31 din același act normativ dispun că poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru. Modificările se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților. Art.236 alin.4 Codul muncii dispune că CCM încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Toate aceste norme condiționează valabilitatea CCM de voința părților semnatare și de respectarea dispozițiilor legale aplicabile, voința partenerilor sociali trebuind să se manifeste în conformitate cu prevederile legale.
Textul art.31 din Legea nr.130/1999 conferă posibilitatea modificării CCM prin voința părților, dar precizează formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență acestor modificări.
Textul reia un principiu general, aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale, în sensul că ele pot fi modificate prin acordul de voință al părților, dar numai până în momentul încetării efectelor acestor acte. Ca atare și CCM poate fi modificat potrivit acordului de voință al părților doar pe parcursul executării lui.
În cauză, înscrisurile depuse în probațiune de către pârâtă (Adresa Comisiei Paritare fila 58 și Nota de la fila 59) vizează o reinterpretare a clauzei cuprinse în art.168 alin.1 și 2 din CCM la nivelul unității, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui CCM anulat și în totală contradicție cu exprimarea neechivocă cuprinsă în textul menționat în fiecare an din cei pentru care se solicită drepturile. În acest sens art.168 alin.2 a prevăzut, că suplimentările în cauză au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar în anul 2003 fiind astfel de necontestat că aceste drepturi nu au fost incluse în salariul de bază și în anii 2004, 2005, 2006, câtă vreme s-au menținut și dispozițiile aliniatului 1 al art.168. În consecință, reinterpretarea clauzei în discuție după încetarea Contractului Colectiv de Muncă pe fiecare an în discuție, cu încălcarea dispozițiilor art.31 din Legea nr.130/1999 și fără a se înregistra actele de reinterpretare la organele competente, nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit și neechivoc al dispozițiilor art.168 alin.1 și 2.
Raportat la dispozițiile legale mai sus invocate și având în vedere adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 și Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art.168 din CCM al din 31.08.2007 semnată de reprezentanți ai patronatului și sindicatului prin care se dă o interpretare textului în discuție, instanța a apreciat că ulterior semnării acestei înțelegeri, care exprimă voința părților, suplimentările salariale în discuție nu se mai cuvin părții reclamante. Astfel, instanța a refuzat cererea reclamantei privind achitarea drepturilor reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anul 2007.
Din cuprinsul actelor depuse în probațiune, nu rezultă cu certitudine că pârâta și-ar fi executat obligația de plată a celorlalte drepturi solicitate de reclamant, motiv pentru care instanța a admis în parte acțiunea acestuia conform dispozitivului.
Expertiza contabilă extrajudiciară depusă de pârâtă (filele 102-144 din dosar) a fost comunicată părții adverse, însă concluziile acesteia nu au fost însușite de reclamant.
Cum expertul nu a fost desemnat în condițiile art.201-214 Cod procedură civilă, expertiza depusă la dosar are valoarea unei expertize extrajudiciare ale cărei concluzii se impune instanței doar în măsura în care sunt acceptate de către părți.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului acestor drepturi, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.168 alin.1, calculul se face raportat la salariul de bază mediu pe SNP
Având în vedere toate considerentele de fapt și de drept evocate, instanța a admis în parte cererea reclamantei conform dispozitivului.
În ce privește daunele solicitate sub forma dobânzilor legale pentru neachitarea drepturilor la scadență, instanța a apreciat că reclamanta este îndreptățită la plata dobânzilor legale calculate în conformitate cu art.3 alin.3 din nr.OG9/2000.
Împotriva acestei sentințe, în termen a formulat recurs reclamanta, care a solicitat admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței și obligarea intimatei să calculeze sumele ce i se cuvin, raportat la salariul mediu brut pe unitate și a dobânzilor legale aferente.
În motivarea recursului s-a susținut că, instanța de fond nu a avut în vedere la calcularea despăgubirilor cuvenite reclamantei, salariul mediu comunicat prin adresa 2022/2007 depusă la dosarul cauzei. Nu s-a avut astfel în vedere, salariul mediu brut pe unitate, la calcularea pretențiilor care au fost încuviințate de instanța de fond.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele.
Petenta nu a solicitat la fond calcularea pretențiilor invocate față de pârâtă, raportat la salariul mediu brut stabilit de angajator.
Cu toate acestea, instanța a dispus obligarea pârâtei la plata drepturilor reprezentând suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorilor de Paști și C, calculate raportat la salariul de bază mediu, la nivelul societății. Ori, acestea sunt și pretențiile reclamantei, neexistând nici o diferență între salariul mediu brut pe unitate și salariul mediu pe unitate. Sub acest aspect, recursul reclamantei apare și ca fiind lipsit de interes, acțiunea acesteia fiind admisă cu privire la pretențiile reiterate în recurs.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 raportat la art. 316 și 296 Cod procedură civilă, recursul se va respinge ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta - din S M,-,. 4, jud. S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă SA. B, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.239, împotriva sentinței civile nr.854 din 19 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
Red.dec.R /24.10.2008
Jud.fond. -
Dact./24.10.2008
Ex.2
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
