Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 230/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 230/2009
Ședința publică de la 26 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - JUDECĂTOR 3: Victor
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.1224/2008 pronunțartă de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru recurenta pârâtă și avocat pentru intimatul reclamant G, lipsă fiind acesta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care mandatara recurentei pârâte depune la dosar: completare motive recurs; precizare; adresa nr.30657/2006; contract colectiv de3 muncă 2006, 2007, 2008; adresă nr.91968/2007; amendament la planul social 09.01.2006 și 13.09.2006; act comisia paritară, proiect de concediere colectivă și categorii personal marketing, din care un exemplar se comunică cu mandatara intimatului reclamant.
Mandatara intimatului reclamant invocă excepția tardivității depunerii recursului. Depune la dosar împuternicire avocațială și chitanță onorariu avocat.
Mandatara recurentului pârât solicită respingerea excepției și repunerea în termen a recursului și pe cale de consecință admiterea recursului.
Instanța lasă cauza în pronunțare pe această excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- formulată de reclamantul G împotriva pârâtei s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15540 lei despăgubiri civile actualizate în funcție de indicele de inflație începând cu data de 15.10.2007, și până la plata efectivă; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii au fost invocate următoarele:
Reclamantul a fost salariatul pârâtei, concediat prin decizia nr. 85/07.10.2007 ca urmare reorganizării activității. La concediere reclamantul primit indemnizație în cuantum de 22639 lei, deși trebuia să primească indemnizație egală cu echivalentul 15 salarii medii brute calculate la nivelul anului 2006 cu indexare de 12 % aplicabilă pentru 2007, conform art. 4 din Planul Social - versiune finală la 21.04.2005.
Potrivit art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă pârâta era obligată să plătească, conform vechimii reclamantului 5 salarii medii nete pentru anul 2007. Aceste drepturi trebuiau plătite în termen de 5 zile de la data disponibilizării, conform deciziei de disponibilizare, nu au fost plătite motiv pentru care s- solicitat reactualizarea sumelor de la data nașterii dreptului.
Prin sentința civilă nr.1224/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost admisă. Pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantului diferența dintre sumele reprezentând plățile compensatorii acordate și cele cuvenite, în sumă de 15.540 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective. De asemenea, pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariatul pârâtei concediat prin decizia nr.85/07.10.2007. Concedierea avut loc ca urmare reorganizării activității pârâtei.
Din cuprinsul acestei decizii emisă de pârâtă rezultă că sunt aplicabile prevederile Contractului Colectiv de Muncă, prevederile Planului Social încheiat de pârâtă și Federația Sindicatelor Libere și celelalte hotărâri privind procesul de reorganizare al pârâtei.
Reclamantul fost salariatul pârâtei începând cu 05.10.1992. În baza art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă pârâta acordă salariatului salariile compensatorii prevăzute de acest acord precum și salariile prevăzute de Planul Social, funcție de vechimea salariatului în cadrul art. 6 din decizia de încetare contractului individual de muncă.
În cazul de față suma achitată salariatului fost de 22639 lei.
Potrivit contractului colectiv de muncă fost stabilită o creștere salariilor de bază începând cu 1.01.2007 de 12 %, aplicabilă salariaților aflați în evidența pârâtei la data de 1.01.2007.
Pentru anul 2006 salariul mediu brut pe societate fost de 1850 lei pe persoană, așa cum rezultă din adresa nr.713/15.05.2006 comunicată de pârâtă tuturor sucursalelor sale.
De asemenea potrivit Contractului Colectiv de Muncă salariații beneficiau de indemnizație minimă de concediere, din alte motive decât cele ce țin de salariat, inclusiv în cazul concedierilor colective, astfel: la vechime de până la 3 ani de 1,5 salarii medii nete; la vechime de la 3 - 10 ani de 3 salarii medii nete, la vechime de peste 10 ani de 5 salarii medii nete ( art. 50 M).
Aceste obligații ale pârâtei au fost stabilite prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat în anul 2005, valabil pentru anul 2006 și prelungit pentru anul 2007 înregistrat la. și comunicat apoi structurilor teritoriale așa cum rezultă din adresa nr. 174/5.03.2007.
Potrivit Planului Social versiune finală din 21.04.2005 în cazul concedierii colective societatea va oferi pachete financiare de 8 salarii pentru salariații cu vechime de la de an la 5 ani, 12 salarii pentru salariatul cu vechime de la 5 la 15 ani și 15 salarii pentru salariatul cu vechime de peste 15 ani. Pentru anul 2005 salariul mediu brut se calculează raportat la salariul mediu brut din anul 2004 ce va fi majorat în anii următori direct proporțional cu același procentaj cu care se majorează salariile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă.
Din enumerarea acestor prevederi ale Planului Social, Contractului Colectiv de Muncă și deciziei de concediere rezultă că reclamantului i se cuvenea plată compensatorie salariilor acordate calculată la salariul mediu brut pentru anul 2006 de 1850lei/ persoană indexabil cu 12 % așa cum prevăzut contractul colectiv de muncă. Reclamantului i se cuvenea echivalentul 15 salarii medii brute conform planului social plus 5 salarii medii brute potrivit art.50 din M.
În urma calculului efectuat rezultat diferență totală de 15540 lei neachitată salariatului de către pârâtă.
Această sumă fost actualizată cu indicele de inflație începând cu data rămânerii definitive prezentei hotărâri și până la data plății efective.
Pârâta nu formulat întâmpinare și nu ridicat obiecții sau alte excepții asupra drepturilor pretinse de salariat.
Pârâta fost legal citată în luna iulie 2008 pentru termenul din septembrie 2008.
Potrivit art. 286 - 288 Codul Muncii litigiile de muncă se soluționează cu celeritate, sarcina probei revenind angajatorului, care poate fi decăzut din dreptul de solicita probe și de invoca excepții în condițiile în care nu se preocupă de administrarea probațiunii în termenul prevăzut de lege.
Lipsa apărării pârâtei fost considerată ca achiesare la pretențiile din prezenta acțiune.
În baza art.274 Cod pr.civilă pârâta fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, dovedit cu chitanța depusă la dosarul cauzei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs societatea pârâtă, solicitând în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii deduse judecății ca fiind prescris dreptul la acțiune, în principal, iar în subsidiar ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În expunerea de motive arată că, față de viciile procedurii de comunicare a sentinței instanței de fond, recursul este formulat în termen legal.
În condițiile în care se va aprecia că procedura de comunicare a fost legal îndeplinită, a solicitat să se dispună repunerea în termenul de recurs, deoarece, în condițiile unui număr mare de acțiuni pe rolul Tribunalului Alba, nu a putut asigura deplasarea unui reprezentant al societății care să asigure asistența juridică și nici nu au putut angaja un avocat în termenul scurt de 10 zile. Sentința instanței de fond a fost primită decât cu 3 zile peste termenul menționat de agentul procedural, iar denumirea străzii este una greșită.
Dând eficiență prevederilor art.137 alin.1 din Codul d e procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției tardivității introducerii recursului formulată de reclamantul G prin apărătorul ales.
Potrivit prevederilor art.80 din Legea njr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Conform dovezii de primire și procesului-verbal de predare, hotărârea instanței de fond i-a fost comunicată societății recurente la data de 03.11.2008, în timp ce recursul a fost înregistrat la Tribunalul Alba la data de 17.11.2008, deci în afara termenului imperativ fixat de textul legal sus arătat.
Potrivit art.82 din același act normativ, dispozițiile legii referitoare la procedura de soluționare a conflictelor de muncă se procedează în mod corespunzător cu prevederile Codului d e procedură civilă.
Astfel, potrivit art.103 alin.1 din Codul d e procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Din perspectiva acestui text de lege, societatea recurentă a solicitat repunerea în termenul legal de recurs, dar motivele invocate contravin dispozițiilor legale.
Astfel este nedovedită susținerea conform căreia agentul procedural i-ar fi comunicat sentința instanței de fond cu 3 zile peste termenul consemnat de agentul procedural în procesul-verbal de predare.
De asemenea, faptul că a avut un număr mare de cauze pe rolul Tribunalului Alba, nu echivalează, conform art.103 alin.1 din Codul d e procedură civilă, cu împiedicarea printr-o împrejurare mai presus de voința ei să depună în termenul legal recursul, situație în care nu poate opera repunerea în termen.
Față de cele ce preced, Curtea va respinge ca tardiv introdus recursul formulat de societatea pârâtă și, în conformitate cu prevederile art.274 din Codul d e procedură civilă, o va obliga la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului constând în contravaloarea onorariului de avocat.
Cum neexercitarea recursului în termenul legal, în speță operează decăderea, situație care face de prisos cercetarea motivelor de fond ale recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1224/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr.230/2009)
Obligă recurenta să plătească intimatului G suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.02.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Thred.
2ex./17.03.2009
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
