Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2947/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIALITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2947
Ședința publică din 15 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 377/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu pârâta C România SRL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei-recurente și avocat în reprezentarea pârâtei-recurente.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei-recurente depune la dosar împuternicire avocațială și factură fiscală privind plata onorariului de avocat, iar reprezentanta pârâtei-recurente depune la dosar împuternicirea avocațială și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentantul reclamantei - recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în parte a hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii în totalitate, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei-intimate solicită respingerea recursului declarat de către reclamantă ca nefondat, pentru motivele expuse în concluziile scrise depuse la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta SC " Romania" SRL T, solicitând instanței de judecată ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta să acorde reclamantei sporul de vechime aferent vechimii sale, începând cu data de 07.12.2006 și până la data pronunțării hotărârii, indexat și actualizat, precum și în continuare pe toată durata derulării contractului individual de muncă încheiat cu pârâta, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că reclamantul este angajatul pârâtei din anul 1999, fiind îndrituit să beneficieze de un spor de vechime de 20% din salariul de bază, calculat lunar, însă pârâta nu i-a acordat sporul de vechime, prejudiciindu-o prin încălcarea unui drept salarial.
În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 168/1999, ale art. 283 alin. 3, art. 155 și art. 166 din Codul muncii, dispozițiile art. 40 alin. 3 lit. d din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005-2006, respectiv ale art. 41 alin.3 lit. d Contractul colectiv de muncă la nivel național pentru anii 2005-2006 și art. 51 alin. 1 lit. d din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare pentru anii 2005-2006, prelungit prin Actul Adițional din 14.08.2006.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, întrucât sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază. Potrivit art. 27 pct. 2. din contractul colectiv de muncă pe anii 2001-2003, încheiat la nivel de unitate, sporul de vechime al salariaților pârâtei este inclus în salariul de bază negociat.
Prin sentința civilă nr. 2031/11.10.2007, Tribunalul Timișa respins acțiunea, iar la data de 8.11.2007 reclamantul a declarat recurs împotriva acesteia. Prin decizia civilă nr. 977/4.12.2007, a Curții de Apel Timișoaraa fost admis recursul, casată sentința, iar cauza trimisă spre rejudecare la Tribunalul Timiș.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 377/21.02.2008, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sporului de vechime în cuantum de 25 % din salariul lunar, indexat și actualizat pe perioada 07.12.2006 și până la pronunțarea hotărârii - 21.02.2008; a respins capătul de cerere al reclamantului prin care acesta solicita obligarea pârâtei la plata sporului de vechime în muncă, în procent de 25%, în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă încheiat cu pârâta.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.428 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 40 alin.3 lit. d din Contractele colective de muncă la nivel național și ale art.51 alin.1 lit. d din Contractele colective de muncă la nivel de ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare, aplicabile în anii 2002 - 2006, precum și vechimea în muncă a reclamantului de peste 20 de ani, vechime necontestată de către pârâtă.
Pe de altă parte, în contractul individual de muncă al reclamantului sau în actele adiționale la acesta nu este stipulat sporul de vechime separat, salariul fiind negociat fără spor de vechime, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 51 alin. 1 lit. d din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Petitul vizând obligarea pârâtei la plata sporului de vechime, în procent de 25%, în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă încheiat cu pârâta a fost respins ca prematur formulat, apreciindu-se că reclamanta nu justifică interesul actual în promovarea acestui capăt de cerere.
Reclamantul a formulat, în termenul legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 377/21.02.2008 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte a hotărâri recurate, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii în sensul obligării pârâtei la plata sporului de vechime în cuantum de 25% din salariul lunar.
În motivarea cererii de recurs, reclamanta arată că temeinicia cererii sale de acordare a sporului de vechime pentru viitor, câtă vreme raporturile de muncă există între părți și nu sunt modificate prin dispoziții legale ori contractuale, rezultă din reglementarea neechivocă a acestui spor în Contractul colectiv de muncă la nivel național pentru anii 2007 - 2010, precum și Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură pentru anii 2007 - 2010. Doar dreptul la plata efectivă se naște periodic, respectiv lunar, odată cu plata drepturilor salariale totale ale angajatului.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 3041și art. 312.1 și alin. 2 Cod procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că hotărârea recurată este temeinică și legală, deoarece dreptul la plata sporului de vechime pe toată durata derulării contractul individual de muncă nu este actual.
Analizând cererea de recurs formulată de către reclamant prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041din Codul procedură civilă, instanța constată că este întemeiată pentru considerentele ce vor redate în continuare.
Instanța de fond a respins petitul vizând obligarea pârâtei la plata sporului de vechime, în procent de 25%, în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă, încheiat cu pârâta, ca prematur formulat, apreciind că reclamanta nu justifică interesul actual în promovarea acestui capăt de cerere.
Interesul reprezintă o condiție de exercițiu a acțiunii civile și trebuie să îndeplinească anumite cerințe, și anume: să fie legitim, să fie personal, să fie născut și actual.
În speță, interesul reclamantei este născut și actual deoarece există pericolul ca pârâta să nu-i acorde în viitor sporul de vechime, ce i se cuvine potrivit celor arătate anterior, chiar dacă nu intervin modificări ale clauzelor contractului său individual de muncă sau ale dispozițiilor legale aplicabile acestuia. Prin urmare, în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, astfel încât se impune admiterea recursului reclamantei ca fiind întemeiat.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere dispozițiile art. 312 alin. 1, alin. 2 și alin. 3 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursul declarat de către reclamantul-recurent împotriva entinței civile nr. 377/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul că în sensul că admite în întregime acțiunea reclamantului și obligă pârâta să-i plătească contravaloarea sporului de vechime de 25% și în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, constând din onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 377/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- în contradictoriu cu pârâta C România SRL.
Modifică sentința în parte în sensul că admite în întregime acțiunea reclamantului și obligă pârâta să-i plătească contravaloarea sporului de vechime de 25% și în continuare lunar pe durata derulării contractului individual de muncă.
Menține în rest sentința.
Obligă pârâta la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - Dr. - -
GREFIER
- -
Red. /17.11. 2008
Tehnored.: M/ 2 ex./17.11. 2008
Prim inst.: și
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Florin Dogaru, Carmen Pârvulescu
